¹La ieşirea din Templu, pe cînd mergea Isus, ucenicii Lui s'au apropiat de El ca să -I arate clădirile Templului.

¹Malai-imi Yesus ngkai Tomi Alata'ala. Tumai-ramo ana'guru-na mpotudo' -ki kalompe' pompowangu-na tomi toe.

²Dar Isus le -a zis: ,,Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.``

²Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Nihilo wa hawe'ea tohe'e-e lau? Bona ni'inca: uma mpai' ria hamehaa' watu to bate pomeduncu-na. Bate ragero omea mpai'."

³El a şezut jos pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte, şi I-au zis: ,,Spune-ne, cînd se vor întîmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfîrşitului veacului acestuia?``

³Oti toe, hilou-imi Yesus mohura hi Bulu' Zaitun. Bula-na mohura, rata-ramo ana'guru-na nto'u uma ria tau ntani' -na, pai' -ra mpekune' -i: "Uli' -kakai ba nto'uma kadupa' -na to nu'uli' toe-e we'i, pai' napa mpai' to jadi' tanda karata-nu pai' kahudua dunia' toi."

⁴Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.

⁴Natompoi' Yesus: "Pelompehi, neo' -koi ma'ala rabagiu.

⁵Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sînt Hristosul!` Şi vor înşela pe mulţi.

⁵Apa' wori' mpai' to mehupa' to mpo'uli' kahira' -na Magau' Topetolo'. Wori' mpai' tauna to rabagiu.

⁶Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă spăimîntaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întîmple. Dar sfîrşitul tot nu va fi atunci.

⁶Mpo'epe-koi mpai' kareba panga'ea ngkai kalaa-na, ni'epe wo'o moni panga'ea to mohu'. Aga neo' me'eka', apa' hawe'ea toe kana jadi' ulu, aga kajadia' toe uma mpobatuai karata-nami kahudua dunia'.

⁷Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pămînt, foamete şi ciumi.

⁷Nto'u toe mpai', wori' ngata mosipanga'ei, magau' hadua mpo'ewa magau' kahadua-na, pai' hiapa-apa ria oro' pai' linu.

⁸Dar toate aceste lucruri nu vor fi decît începutul durerilor.

⁸Aga hawe'ea toe lau lako' pontepu'ua-na-pidi, hewa pontodohaka hadua tobine to neo' mo'ana'.

⁹Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urîţi de toate neamurile pentru Numele Meu.

⁹"Nto'u toe mpai', rahoko' -koi pai' ratonu hi tauna to mposesa' pai' mpopatehi-koi. Tauna humalili' dunia' mpokahuku' -koi sabana petuku' -ni hi Aku'.

¹⁰Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii.

¹⁰Wori' tauna ngkala'ura ngkai petuku' -ra hi Aku'. Ria to mpewai' doo-ra hi bali' -ra. Wori' tauna momepokahuku'.

¹¹Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi.

¹¹Pai' mehupa' wo'o wori' nabi boa' to mpobagiu wori' tauna.

¹²Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.

¹²Nto'u toe, kada'aa tauna katedoo-donihia, duu' -na mere' -mi ahi' tauna to wori'.

¹³Dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit.

¹³Aga tauna to tida mepangala' hi Aku' duu' hi ka'omea-na, hira' -mi to mporata kalompea' hi eo mpeno.

¹⁴Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrşitul.

¹⁴Pai' Kareba Lompe' to mpo'uli' beiwa Alata'ala jadi' Magau', bate rapalele hi humalili' dunia', bona hawe'ea manusia' ma'ala mpo'epe. Oti toe-di pai' lako' rata kahudua dunia'.

¹⁵De aceea, cînd veţi vedea ,urîciunea pustiirii`, despre care a vorbit proorocul Daniel, ,aşezată în locul sfînt` -cine citeşte să înţeleagă! -

¹⁵"Owi nabi Daniel mpolowa karata-na to rahanga' `Topegerohi to dada'a.' (Hema to mpobasa lolita pelowa toe, penotohi batua-na!) Jadi', ane nihilo to nalowa Daniel toe mokore hi tomi to moroli',

¹⁶atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi;

¹⁶agina tauna to mo'oha' hi Yudea metibo' hilou hi bulu' -na.

¹⁷cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă;

¹⁷Tauna to mohura hi parawa-na, neo' -pi leba' mesua' hi rala tomi-na mpo'ala' rewa-na.

¹⁸şi cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă să-şi ia haina.

¹⁸Tauna to hi bonea, neo' -pi nculii' hi ngata mpo'ala' pohea-na. Kaliliu metibo'!

¹⁹Vai de femeile, cari vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea!

¹⁹Mpe'ahii' -ra mpai' tobine to nto'u-ra motina'i pai' to mpentii' ana' -ra nto'u toe, apa' mokoro mpai' petibo' -ra.

²⁰Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într'o zi de Sabat.

²⁰Mekakae-koi hi Alata'ala bona eo petiboa' -ni toe neo' nto'u tempo lengi' ba nto'u eo pepuea'.

²¹Pentrucă atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n'a fost niciodată dela începutul lumii pînă acum, şi nici nu va mai fi.

²¹Apa' uma mowo pesesa' to mporumpa' manusia' nto'u toe, ko'ia ria jadi' ngkai lomo' kajadia' dunia' duu' -na rata tempo toi, pai' uma wo'o-pi mpai' ria jadi' hi eo boko' -na.

²²Şi dacă zilele acelea n'ar fi fost scurtate, nimeni n'ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.

²²Aga naredehi moto mpai' Alata'ala tempo kaparia toe, apa' ane uma naredehi tempo-na, bate uma ria haduaa to tuwu'. Jadi', apa' napoka'ahi' -ra tauna to napelihi, toe pai' naredehi mpai' tempo kaparia toe.

²³Atunci dacă vă va spune cineva: ,Iată, Hristosul este aici, sau acolo`, să nu -l credeţi.

²³"Nto'u toe mpai', ane ria to mpo'uli' -kokoi: `Hilo, Magau' Topetolo' ohe'i-imi,' ba `Ohe'e-i mai,' neo' nipangalai'.

²⁴Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.

²⁴Apa' mehupa' mpai' wori' tauna to boa' to mpo'uli' kahira' -na Magau' Topetolo', ba to mpo'uli' kahira' -na nabi. Mpobabehi-ra tanda to mekoncehi lia pai' tanda to mobaraka', bona mpobagiu-ra wori' tauna. Ane ke ma'ala, ntahawe' tauna to napelihi Alata'ala rabagiu wo'o.

²⁵Iată, că v'am spus mai dinainte.

²⁵Kiwoi-koi! Ku'uli' ami' -mikokoi kako'ia-na jadi'.

²⁶Deci, dacă vă vor zice: ,Iată -L în pustie`, să nu vă duceţi acolo! ,Iată -L în odăiţe ascunse`, să nu credeţi.

²⁶"Jadi', ane ria to mpo'uli' -kokoi: `Hilo, Magau' Topetolo' oe-i ria hi papada to wao'!' neo' -koi hilou. Ane ra'uli': `Hilo, oe-i ria hi rala tomi!' neo' nipangalai'.

²⁷Căci, cum iese fulgerul dela răsărit şi se vede pînă la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.

²⁷Apa' ane rata nculii' -apa mpai' Aku' Ana' Manusia', karata-ku kahiloa hobo' hi dunia', hewa pehini kila' to mehupa' hi mata'eo pai' mehini hilou hi kasoloa.

²⁸Oriunde va fi stîrvul (Sau: hoit, mortăciune.), acolo se vor aduna vulturii.

²⁸Ane ria anu mate, incana moto apa' wori' danci morumpu mpokoni'. Wae wo'o mpai' karata-ku nculii' hi dunia', uma-a tumai ngkawuni, incana moto mpai'.

²⁹Îndată după acele zile de necaz, ,soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.`

²⁹"Ane timpaliu-damo tempo kaparia toe, hawe'ea anu to mobaraka' hi langi' ralengo. Eo mobali' mobengi, wula uma-pi mehini, betue' roda' ngkai langi'.

³⁰Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pămîntului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.

³⁰Nto'u toe-damo mpai', mehupa' -mi tanda hi langi' to mpobatuai karata-ku Aku' Ana' Manusia'. Pai' hawe'ea manusia' hi dunia' motantangi', apa' rahilo-a hi lolo raoa mana'u tumai hi rala limu', mobaraka' -a pai' uma mowo pehini-ku.

³¹El va trimete pe îngerii Săi cu trîmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vînturi, dela o margine a cerurilor pînă la cealaltă.

³¹Sangkakala to bohe ratuwui', pai' kuhubui mala'eka-ku hilou mporumpu tauna to kupobagia ngkai humalili' dunia', ngkai wuntu-na hamali rata hi wuntu-na hamali.

³²Dela smochin învăţaţi pilda lui: Cînd îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţia, ştiţi că vara este aproape.

³²"Petonoi-koi napa to kutudui' -kokoi hante lolita rapa' kaju ara. Ane nihilo rau-na mela' pai' mohulu-i, ni'inca-mi kaneo' -na mara eo.

³³Tot aşa, şi voi, cînd veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.

³³Wae wo'o ane nihilo-damo hawe'ea kajadia' toe we'i lou, ni'inca-mi neo' madupa' mpu'u-mi to ku'uli' we'i.

³⁴Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta pînă se vor întîmpla toate aceste lucruri.

³⁴Mpu'u ku'uli' -kokoi: hawe'ea toe we'i bate madupa' kako'ia-na mate omea tauna to tuwu' tempo toi.

³⁵Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

³⁵Langi' pai' dunia' mogero mpai', tapi' lolita-ku bate-bate-na duu' kahae-hae-na.

³⁶Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

³⁶"Aga ane eo pai' jaa kadupa' -na hawe'ea toe, wuwu Tuama-ku-wadi to mpo'inca. Uma ria to ntani' -na to mpo'inca. Bangku' mala'eka to hi rala suruga-hawoe', uma wo'o-rawo ra'incai. Bangku' Aku' Ana' -nae', uma wo'o-kuwo ku'incai.

³⁷Cum s'a întîmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întîmpla şi la venirea Fiului omului.

³⁷Hewa to majadi' hi tempo nabi Nuh owi, hewa toe wo'o mpai' to jadi' hi eo karata-ku Aku' Ana' Manusia'.

³⁸În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, cînd mîncau şi beau, se însurau şi se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie,

³⁸Hi tempo nabi Nuh owi, kako'ia-na rata ue mowo', manusia' lempe' moto, uma ra'incai napa to neo' mporumpa' -ra. Ntora ngkoni' pai' nginu-ra-wadi, rapoponcamoko pai' mepoponcamoko moto-ra, kawae-kawae-na duu' -na nabi Nuh mesua' hi rala sakaya bohe.

³⁹şi n'au ştiut nimic, pînă cînd a venit potopul şi i -a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.

³⁹Karata-nami ue mowo' mpoliu' -ra, lako' monoto-rada napa to majadi'. Wae wo'o mpai' kalempe' -ra manusia' nto'u Aku' Ana' Manusia' nculii' tumai hi dunia'.

⁴⁰Atunci, din doi bărbaţi cari vor fi la cîmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat.

⁴⁰Nto'u toe mpai', rodua tauna mo'ema' mobago hi bonea, hadua ra'ala', to hadua rapalahii.

⁴¹Din două femei cari vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată.

⁴¹Rodua tobine to motongke' momanyu, hadua ra'ala', to hadua rapalahii.

⁴²Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.

⁴²Toe pai' ku'uli' mo'inga' -inga' -koi, apa' uma ni'incai nto'uma Pue' -ni rata.

⁴³Să ştiţi că, dacă ar şti stăpînul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n'ar lăsa să -i spargă casa.

⁴³"Poinono lolita rapa' -ku toi: ane na'inca ami' -mi pue' tomi jaa hangkuja ngkabengia topanako rata, bate mo'inga' -inga' -i-hawo, uma napelele' -ra mesua' hi rala tomi-na.

⁴⁴Deaceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.

⁴⁴Hewa toe wo'o kana rodo ami' -mokoi mpopea-a, apa' uma ni'incai tempo karata-ku Aku' Ana' Manusia'.

⁴⁵Care este deci robul credincios şi înţelept, pe care l -a pus stăpînul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărîtă?

⁴⁵"Rapa' -na ria hadua batua to monoto nono-na pai' to tida mpobago bago maradika-na. Batua toei na'ongko' maradika-na jadi' topohawa' mpohawai' batua ntani' -na pai' mpowai' -ra pongkoni' -ra butu eo-na.

⁴⁶Ferice de robul acela, pe care stăpînul său, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!

⁴⁶Uma mowo kamarasi' -na ane maradika-na rata nculii' ngkai pomakoa' -na pai' mporata-i bula-na mpobago bago-na.

⁴⁷Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.

⁴⁷Mpu'u ku'uli' -kokoi, maradika-na mpo'ongko' -i pai' mpowai' -i kuasa mpewili' hawe'ea ka'uaa' -na.

⁴⁸Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ,Stăpînul meu zăboveşte să vină!`

⁴⁸"Aga ane dada'a-di kehi-na batua toei, na'uli' hi rala nono-na: `Uma-ile sohi' tumai maradika-e.'

⁴⁹Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă, şi să mănînce şi să bea cu beţivii,

⁴⁹Ngkai ree, natepu'u-mi mpoweba' hingka batua-na, pai' -i ntora ngkoni' pai' nginu hante tauna topalangu-langu.

⁵⁰stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul pe care nu -l ştie,

⁵⁰Ntaa' we'i, bula-na lempe' moto hewa toe, muu-mule' rata-mi maradika-na hi eo pai' hi jaa to uma na'incai.

⁵¹îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

⁵¹Batua toei raweba' ntarurua', pai' rapetadi hi mali-na, rapohewa topebagiu. Hi ria-i geo' pai' ntodohaka.