¹Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.

¹Oti toe, Inoha' Alata'ala mpopakeni Yesus hilou hi papada to wao', bona Magau' Anudaa' mposori-i.

²Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămînzit.

²Opo' mpulu' eo opo' mpulu' bengi mopuasa' -i. Ngkai ree, mo'oro' -imi.

³Ispititorul s'a apropiat de El, şi i -a zis: ,,Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîni.``

³Rata Magau' Topesori mpo'uli' -ki: "Ane Ana' Alata'ala mpu'u-ko, wae-pi hubui watu toe-ra lau mewali pongkoni'!"

⁴Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Este scris: ,Omul nu trăieşte numai cu pîne, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu.``

⁴Natompoi' Yesus: "Hi rala Buku Tomoroli' te'uki' hewa toi: `Manusia' uma tuwu' ngkai pongkoni' -wadi. Tuwu' -ra ngkai kampotuku' -ra butu mela lolita to napohowa' Alata'ala.'"

⁵Atunci diavolul L -a dus în sfînta cetate, L -a pus pe straşina Templului,

⁵Oti toe, Magau' Anudaa' mpopakeni-i hilou hi Yerusalem, ngata to moroli', napopokore-i hi lolo wumu Tomi Alata'ala,

⁶şi I -a zis: ,,Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: ,El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mîni, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.``

⁶pai' na'uli' -ki: "Ane Ana' Alata'ala-ko, mengkanawu' -ko ngkai rei! Uma-ko mpai' moapa-apa, apa' ria te'uki' hi rala Buku Tomoroli': `Pue' Alata'ala mpohubui mala'eka-na mpetalawai' -ko ngkai silaka. Rahorongko-ko bona witi' -nu uma dungku hi watu.'"

⁷,,De asemenea este scris``, a zis Iisus: ,,Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.``

⁷Natompoi' Yesus: "Aga ria wo'o te'uki' hi rala Buku Tomoroli' to mpo'uli' hewa toi: `Neo' tasori Pue' -ta, Pue' Alata'ala!'"

⁸Diavolul L -a dus apoi pe un munte foarte înalt, I -a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor, şi I -a zis:

⁸Oti toe Magau' Anudaa' mpakeni tena Yesus lou hi lolo bulu' to molangko lia, pai' napopohiloi-i hawe'ea kamagaua' hi dunia' hante ka'uaa' -na.

⁹,,Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pămînt şi Te vei închina mie.``

⁹Na'uli' -ki: "Hawe'ea toe lau kuwai' -koko, ane motingkua' -ko mpopue' -a."

¹⁰,,Pleacă, Satano``, i -a răspuns Isus. ,,Căci este scris: ,Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să -I slujeşti.``

¹⁰Hampetompoi' Yesus: "Palai-ko topesori! Apa' hi rala Buku Tomoroli' te'uki' hewa toi: `Kana mepue' -ta hi Pue' -ta, Pue' Alata'ala. Muntu' Hi'a-wadi to natao tapengkorui.'"

¹¹Atunci diavolul L -a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri, şi au început să -I slujească.

¹¹Ngkai ree, malai mpu'u-imi Magau' Anudaa' mpalahii Yesus, pai' oti toe rata-ramo mala'eka mpomawai-i.

¹²Cînd a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galilea.

¹²Ko'ia mahae ngkai ree, Yohanes Topeniu' rahoko' pai' ratarungku'. Kana'epe-na Yesus kareba toe, hilou nculii' -imi hi ngata Nazaret hi tana' Galilea.

¹³A părăsit Nazaretul, şi a venit de a locuit în Capernaum, lîngă mare, în ţinutul lui Zabulon şi Neftali,

¹³Oti toe, kaliliu-imi ngkai Nazaret hilou mo'oha' hi ngata Kapernaum. Kapernaum toe, ngata hi wiwi' rano Galilea, hi tana' Zebulon pai' Naftali.

¹⁴ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:

¹⁴Yesus mo'oha' hi ree, alaa-na madupa' -mi lolita to napohowa' nabi Yesaya owi, hewa toi moni-na:

¹⁵,,Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor,

¹⁵"Ane tana' -ra to Zebulon pai' to Naftali, tana' to mohu' hi rano Galilea, pai' tana' to hi dipo ue Yordan. Tana' toe rapo'ohai' wori' tauna to bela-ra to Yahudi.

¹⁶Norodul acesta, care zăcea în întunerec, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina.``

¹⁶Ri'ulu, tauna toera hi rala kabengia-na, pai' me'eka' -ra mpoka'eka' kamatea. Aga wae lau, mpohilo-ramo-rawo baja to bohe, apa' mehupa' -mi eo to mehini mpohinii-ra."

¹⁷De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască, şi să zică: ,,Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.``

¹⁷Ntepu'u ngkai ree, Yesus mpoparata Lolita Pue', na'uli': "Medea-mokoi ngkai jeko' -ni, apa' neo' rata-mi tempo-na Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'."

¹⁸Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, cari aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.

¹⁸Bula-na Yesus momako' hi wiwi' rano Galilea, mpohilo-i rodua to ntali ompi', hanga' -ra Simon (to rahanga' wo'o Petrus) hante Andreas ompi' -na. Nto'u toe, bula-ra mebau' hi rano mojala', apa' toe-mi-rawo bago-ra.

¹⁹El le -a zis: ,,Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.``

¹⁹Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Mai-mokoi ntuku' -a! Uma-pokoi mebau' mpali' uru. Ngkai wae lau kuwai' -koi pobago mpotudui' tauna mepangala' hi Aku'."

²⁰Îndată ei au lăsat mrejile, şi au mers după El.

²⁰Karapalahii-nami jala' -ra, pai' ntepu'u eo toe mpotuku' Yesus-ramo.

²¹Deacolo a mers mai departe, şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, cari erau într'o corabie cu tatăl lor Zebedei, şi îşi cîrpeau mrejile. El i -a chemat.

²¹Oti toe, Yesus mpokaliliu pomako' -na, nahilo wo'o-mi rodua to ntali ompi': Yakobus pai' Yohanes, ana' -na Zebedeus. Hira' toe, bula-ra mpokolompehii jala' -ra hi rala sakaya hante tuama-ra. Yesus mpokio' -ra jadi' topetuku' -na.

²²Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor, şi au mers după El.

²²Karapalahii-na wo'o-mi-rawo sakaya-ra pai' tuama-ra, mpotuku' Yesus wo'o-ramo-rawo.

²³Isus străbătea toată Galilea, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod.

²³Yesus modao' hobo' hi tana' Galilea pai' -i metudui' hi rala tomi posampayaa. Mpoparata-i Kareba Lompe', na'uli': "Neo' rata-mi tempo-na Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'." Yesus mpaka'uri' wo'o hawe'ea tauna to peda' pai' to keru.

²⁴I s'a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi ceice sufereau de felurite boale şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El îi vindeca.

²⁴Pobago-na Yesus toe tetolele hi hawe'ea ngata hi propinsi Siria, alaa-na wori' tauna tumai doko' mpohirua' -ki. Mpokeni-ra hawe'ea doo-ra to mpotodohaka to wori' nyala haki' -ra pai' kasusaa' -ra, ba to nahawi' seta, ba to limpuangaa ba to pungku. Napaka'uri' -ra omea.

²⁵După El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea şi de dincolo de Iordan.

²⁵Nto'u toe, wori' lia tauna to mpotuku' Yesus. Ria-ra to ngkai tana' Galilea, ngkai Dekapolis, ngkai Yerusalem, ngkai tana' Yudea, pai' ria wo'o-ra ngkai dipo ue Yordan.