¹Apoi am văzut un cer nou şi un pămînt nou; pentrucă cerul dintîi şi pămîntul dintîi pieriseră, şi marea nu mai era.

¹Oti toe kuhilo langi' to bo'u pai' dunia' to bo'u. Langi' pai' dunia' to lomo' -na timpaliu-mi, pai' tahi' uma-pi ria.

²Şi eu am văzut coborîndu-se din cer dela Dumnezeu, cetatea sfîntă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.

²Pai' kuhilo ngata to moroli', to rahanga' Yerusalem to bo'u, mana'u tumai ngkai Alata'ala hi suruga. Ncola-damo ngata toe, hewa hadua tobine to raheai pohea to ncola apa' neo' rata-mi topemua'.

³Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie, şi zicea: ,,Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuş va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.

³Pai' ku'epe libu' to bohe ngkai suruga to mpo'uli': "Tempo toi po'ohaa' Alata'ala ria-mi dohe manusia'. Mo'oha' -i dohe-ra, pai' hira' jadi' ntodea-na. Alata'ala moto mpodohei-ra pai' jadi' Pue' -ra.

⁴El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tînguire, nici ţipăt, nici durere, pentrucă lucrurile dintîi au trecut.``

⁴Napori hawe'ea ue mata to mo'ili ngkai mata-ra. Uma-pi ria to mate, uma-pi ria to susa' nono ba to geo', uma-pi ria to peda'. Hawe'ea to ri'ulu toe, timpaliu-mi."

⁵Celce şedea pe scaunul de domnie a zis: ,,Iată, Eu fac toate lucrurile noi.`` Şi a adăugat: ,,Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt vrednice de crezut şi adevărate.``

⁵Oti toe mololita-imi To Mohura hi Pohuraa Magau', na'uli': "Hewa toe lau kubo'ui omea-mi." Pai' na'uli' wo'o-ka: "Uki' -mi tohe'i, apa' lolita tohe'i makono pai' bate madupa' mpai'."

⁶Apoi mi -a zis: ,,S'a isprăvit! Eu sînt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfîrşitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii.

⁶Oti toe na'uli' wo'o-ka: "Hudu-mi! Aku' to Lomo' -na pai' to Ka'omea-na. Aku' Pontepu'ua-na pai' Kahudua-na. Hema-koi to ngkamara, kuwai' ue ngkai ulu ue to mpowai' katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na. Ue toe kuwai' mara-kokoi, uma mingki' ni'oli.

⁷Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.

⁷Hema to mpodagi Magau' Anudaa', mporata-ra hawe'ea toe we'i lau. Aku' jadi' Pue' -ra, pai' hira' jadi' ana' -ku.

⁸Dar cît despre fricoşi, necredincioşi, scîrboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.``

⁸Aga tauna to me'eka' mpotuku' -a ba to uma mepangala', tauna to dada'a gau' -ra, topepatehi, to mogau' sala', topedoti, to mpopue' pinotau, pai' hawe'ea to moboa', bate rahuku' omea-ra hi rala tahi' apu to wewo' pai' morea'. Toe-mi to rahanga' kamatea karongkani-na."

⁹Apoi unul din cei şapte îngeri, cari ţineau cele şapte potire, pline cu cele din urmă şapte urgii, a venit şi a vorbit cu mine, şi mi -a zis: ,,Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului!``

⁹Oti toe, tumai hadua ngkai mala'eka to pitu to ngkakamu batili-e we'i to ihia' hante pitu nyala pesesa' to ka'omea-na. Tumai mala'eka toei mpo'uli' -ka: "Mai-moko, kutudo' -koko tobine to napemuai' Ana' Bima."

¹⁰Şi m'a dus, în Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi -a arătat cetatea sfîntă, Ierusalimul, care se pogora din cer dela Dumnezeu,

¹⁰Kanakuasai-kumi Inoha' Tomoroli', pai' mala'eka toei mpakeni-a hilou hi lolo bulu' to bohe pai' to molangko. Ngkai ree natudo' -ka Yerusalem, ngata to moroli' toe. Kuhilo ngata toe mana'u tumai ngkai Alata'ala hi suruga,

¹¹avînd slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră prea scumpă, ca o piatră de iaspis, străvezie ca cristalul.

¹¹mehini hante pehini-na Alata'ala. Meringkila' -i-damo hewa mata hinci to masuli' oli-na pai' hewa watu yaspis. Mekaho' -i hewa watu loha.

¹²Era înconjurată cu un zid mare şi înalt. Avea douăsprezece porţi, şi la porţi, doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise nişte nume: numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel.

¹²Ngata toe natololiki bente to molangko pai' moroho. Hi bente toe, ria hampulu' romeha' wobo', butu meha' wobo' nadongo hadua mala'eka. Pai' hi wobo' toera te'uki' hanga' hampulu' rodua ana' -na Israel owi, to mpomuli-raka to hampulu' rontina to Yahudi.

¹³Spre răsărit erau trei porţi; spre miazănoapte, trei porţi; spre miazăzi, trei porţi; şi spre apus trei porţi.

¹³Bente toe mosulapa' opo', pai' hi butu soso-na tolu meha' wobo': tolu tono' hi mata'eo, tolu hi utara, tolu hi selatan pai' tolu tono' hi kasoloa.

¹⁴Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, şi pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.

¹⁴Bente ngata toe rawangu hi lolo hampulu' romeha' parawatu, pai' hi parawatu toe te'uki' hanga' suro Ana' Bima to hampulu' rodua.

¹⁵Îngerul, care vorbea cu mine, avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei.

¹⁵Mala'eka to mpololitai-a toe ngkakamu hameha' lua' pohuka' ngkai bulawa, nahuka' -ki ngata toe, bente-na pai' wobo' -na.

¹⁶Cetatea era în patru colţuri, şi lungimea ei era cît lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia, şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea şi înalţimea erau deopotrivă.

¹⁶Ngata toe mosulapa' opo'. Langa-na pai' tibaa' -na hibalia. Nahuka' ngata toe hante lua' pohuka' -na: langa-na roncobu opo' atu kilomete. Tibaa' pai' kalangko-na hibalia hante langa-na.

¹⁷I -a măsurat şi zidul, şi -a găsit o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.

¹⁷Nahuka' wo'o bente ngata toe: kalangko-na ha'atu opo' mpulu' opo' nciku-- ba kira-kira ono mpulu' mete. Pohuka' to napake' mala'eka toe hibalia pohuka' to rapake' manusia'.

¹⁸Zidul era zidit de iaspis, şi cetatea era de aur curat, ca sticla curată.

¹⁸Bente toe rababehi ngkai watu to masuli' oli-na, hanga' -na watu yaspis. Ngata toe rababehi ngkai bulawa mara, meringkila' -damo hewa kaca to moroli'.

¹⁹Temeliile zidului cetăţii erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintîi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia de halchedon; a patra, de smaragd;

¹⁹Parawatu bente toe ratu'ui hampulu' ronyala watu to ncola, butu meha' parawatu hore hanyala porampai-na. To lomo' -na, watu yaspis, karomeha' -na, watu nilam, katolu-na, watu mirah, ka'opo' -na, watu zamrud,

²⁰a cincea de sardonix: a şasea, de sardiu; a şaptea, de hrisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist.

²⁰kalima-na, watu unam, ka'ono-na, watu sardis, kapitu-na, watu ratna cempaka, kawalu-na, watu beril, kasio-na, watu krisolit, kahampulu' -na, hanga' -na watu krisopras, kahampulu' hameha' -na, watu lazuardi, pai' kahampulu' romeha' -na, watu kecubung.

²¹Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr'un singur mărgăritar. Uliţa cetăţii era de aur curat, ca sticla străvezie.

²¹Wobo' -na to hampulu' romeha' toe paka' ngkai watu to masuli' oli-na to rahanga' mutiara. Butu meha' wobo' rababehi ngkai hameha' mutiara to kama. Ohea rala ngata toe bulawa mara, meringkila' hewa kaca to mekaho'.

²²În cetate n'am văzut niciun Templu; pentrucă Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca şi Mielul, sînt Templul ei.

²²Uma ria kuhiloi tomi pepuea' hi rala ngata toe, apa' hobo' ngata toe raponcawa tomi pepuea' hi Pue' Alata'ala to meliu kuasa-na ngkai hawe'ea, pai' hi Ana' Bima.

²³Cetatea n'are trebuinţă nici de soare, nici de lună, ca s'o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, şi făclia ei este Mielul.

²³Ngata toe uma mingki' nahinii eo ba wula. Apa' pehini-na Alata'ala moto-mi to mpohinii ngata toe, pai' Ana' Bima toe-imi to mpobajahi.

²⁴Neamurile vor umbla în lumina ei, şi împăraţii pămîntului îşi vor aduce slava şi cinstea lor în ea.

²⁴Hawe'ea manusia' hi dunia' momako' hi rala kabajaa-na, pai' magau' -magau' hi dunia' mpokeni ka'uaa' -ra mesua' hi rala ngata toe.

²⁵Porţile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte.

²⁵Wobo' ngata toe tebea ncuu ha'eoa, uma ria kara'uncaa-na, apa' uma-pi ria kabengia-na.

²⁶În ea vor aduce slava şi cinstea Neamurilor.

²⁶Hawe'ea manusia' mpokeni pebila' -ra pai' ka'uaa' -ra mesua' hi rala ngata toe.

²⁷Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.

²⁷Aga uma mpu'u ma'ala mesua' hi rala-na napa-napa to babo', ba tauna to mogau' dada'a ba to moboa'. To ma'ala mesua', muntu' tauna to te'uki' hanga' -ra hi rala Buku Ana' Bima toe, buku po'ukia' hanga' -ra to mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.