¹Primiţi bine pe cel slab în credinţă, şi nu vă apucaţi la vorbă asupra părerilor îndoelnice.

¹Ria ompi' hampepangalaa' -ta hantongo' to ko'ia moroho pepangala' -ra, alaa-na morara' nono-ra mpobabehi ba hangkuja nyala gau'. Kana tatarima lompe' -ra tauna to hewa toe. Nau' mosisala ada-ra hante ada-ta, neo' toe rapomehonoi'.

²Unul crede că poate să mănînce de toate; pe cînd altul, care este slab, nu mănîncă decît verdeţuri.

²Rapa' -na: tauna to moroho pepangala' -ra mpo'uli' ma'ala moto-ta mpokoni' pongkoni' ba napa-napa. Aga ria hantongo' to ko'ia moroho pepangala' -ra. Ra'uli' to hantongo' toera, uma napokonoi Pue' ane ngkoni' bau' -ta, muntu' ngkojo-wadi to ma'ala rakoni'.

³Cine mănîncă să nu dispreţuiască pe cine nu mănîncă; şi cine nu mănîncă, să nu judece pe cine mănîncă, fiindcă Dumnezeu l -a primit.

³Tauna to mpokoni' omea, neo' mporuge' doo to uma ngkoni' bau'. Pai' tauna to mopalii' ngkoni' bau', neo' wo'o-ra mposalai' doo to ngkoni' ka'apa-apa-na. Apa' Alata'ala mpotarima doo-ta toe jadi' ana' -na.

⁴Cine eşti tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpînului său; totuş, va sta în picioare, căci Domnul are putere să -l întărească pentru ca să stea.

⁴Doo-ta toe, batua Pue'. Neo' -ta-hawo mposalai' batua kahadua-na. Ba monoa' -i ba masala' -i, toe bago Pue' -na moto-hawo. Pai' bate monoa' moto-i mpai' doo-ta toe, apa' nakule' Pue' mpomonoa' -i.

⁵Unul socoteşte o zi mai pe sus decît alta; pentru altul, toate zilele sînt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui.

⁵Ria wo'o tauna to mpo'uli' karia-na eo to matantu to meliu kanatao-na tapepuei'. Hiaa' hantongo' mpo'uli' hibalia-wadi-hawo hawe'ea eo. To poko-nale, butu dua-ta kana mparasaya hi rala nono-ta kanapokono-na Pue' pobabehi-ta.

⁶Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n'o face. Cine mănîncă, pentru Domnul mănîncă; pentrucă aduce mulţămiri lui Dumnezeu. Cine nu mănîncă, pentru Domnul nu mănîncă; şi aduce şi el mulţămiri lui Dumnezeu.

⁶Tauna to mpomeliu eo ha'eo, nababehi toe bona mpobila' Pue'. Tauna to ngkoni' ka'apa-apa-na, nakoni' bona mpobila' Pue', apa' na'uli' moto tarima kasi-na hi Alata'ala. Wae wo'o tauna to ngkoni' muntu' to rapakatantu. Tauna toera mpotuku' palia-ra bona mpobila' Pue', pai' -ra mpo'uli' tarima kasi wo'o-rawo.

⁷În adevăr, niciunul din noi nu trăieşte pentru sine, şi nici unul din noi nu moare pentru sine.

⁷Apa' uma ria haduaa-ta to tuwu' ntuku' konoa-ta moto. Uma wo'o ria-ta to mate ntuku' konoa-ta moto.

⁸Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim; şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi sîntem ai Domnului.

⁸Tuwu' ba mate-ta, bate mpotuku' konoa Pue' -ta. Tuwu' ba mate-ta, kita' bate bagia-na Pue'.

⁹Căci Hristos pentru aceasta a murit şi a înviat ca să aibă stăpînire şi peste cei morţi şi peste cei vii.

⁹Toe-hanale pai' Kristus mate pai' tuwu' nculii' -e, bona Hi'a Rapopue' hawe'ea tauna, lompe' to tuwu' lompe' to mate.

¹⁰Dar pentruce judeci tu pe fratele tău? Sau pentruce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.

¹⁰Jadi', neo' -ta mposalai' ompi' hampepangalaa' -ta. Pai' neo' wo'o-ta mporuge' ompi' hampepangalaa' -ta. Apa' bate rata mpai' tempo-na, Alata'ala mohura hi pohuraa pobotuhia-na, pai' hawe'ea-ta kana mokore hi nyanyoa-na.

¹¹Fiindcă este scris: ,,Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.``

¹¹Apa' hi rala Buku Tomoroli', Alata'ala mpo'uli' hewa toi: Mpu'u-mpu'u ku'uli': Butu dua tauna bate mowingkotu' hi Aku'. Pai' butu dua tauna kana mpangaku' ka'Aku' -na Alata'ala." Wae-mi ponguli' Pue'.

¹²Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuş lui Dumnezeu.

¹²Jadi', butu dua-ta kana mpotompoi' pompekunea' Alata'ala hi kehi-ta.

¹³Să nu ne mai judecăm dar unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să nu faceţi nimic, care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire.

¹³Toe pai' ku'uli' -kokoi: neo' -ta momesaa-salai'. Agina-pi tapelompehi bona neo' ria po'ingku-ta to mposori ompi' hampepangalaa' -ta duu' -na mojeko' -i ba monawu' -i.

¹⁴Eu ştiu şi sînt încredinţat în Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine, şi că un lucru nu este necurat de cît pentru cel ce crede că este necurat.

¹⁴Ngkai posidaia' -ku hante Pue' Yesus, ku'inca pai' kuparasaya hi rala nono-ku ka'uma-na-hawo ria pongkoni' napa-napa to rapalii' hi poncilo Pue'. Aga ane ria tauna to mpo'uli' pongkoni' to hanyala rapalii', bate masala' -i ane nakoni'.

¹⁵Dar dacă faci ca fratele tău să se mîhnească din pricina unei mîncări, nu mai umbli în dragoste! Nu nimici, prin mîncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos!

¹⁵Wae wo'o, ane rapa' -na kupedahi nono doo apa' kukoni' napa to na'uli' doo rapalii', mojeko' wo'o-a-kuwo, apa' uma-a ma'ahi' hi doo-ku. Toe pai' ku'uli', pelompehi bona neo' tasori doo hante pongkoni' alaa-na mogero pepangala' -na. Apa' doo-ta toe, ompi' -ta hi rala Pue', to natolo' Kristus hante kamatea-na.

¹⁶Nu faceţi ca binele vostru să fie grăit de rău.

¹⁶Jadi', ane ria napa-napa to lompe' moto ntuku' pomporataa-ta, tapi' to mpobalinai' pepangala' doo-ta, agina neo' tababehi bona pobabehi-ta toe neo' mpai' rasalai' doo.

¹⁷Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mîncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfînt.

¹⁷Apa' hi rala Kamagaua' Alata'ala, bela ada pongkoni' ba ponginu to jadi' poko-na. Poko-nale, nono to monoa', hintuwu' hante doo, pai' kagoea' nono to nawai' -taka Inoha' Tomoroli'.

¹⁸Cine slujeşte lui Hristos în felul acesta, este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni.

¹⁸Ane hewa toe-mi petuku' -ta hi Kristus, kehi-ta mpakagoe' nono Alata'ala, pai' doo-ta mpobila' -ta.

¹⁹Aşa dar, să urmărim lucrurile, cari duc la pacea şi zidirea noastră.

¹⁹Toe pai' kana tahuduwukui tuwu' hintuwu' hante doo pai' momerohoi mponono hadua pai' hadua.

²⁰Să nu nimiceşti, pentru o mîncare, lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate lucrurile sînt curate. Totuş, a mînca din ele, cînd faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere, este rău.

²⁰Neo' takero pobago Alata'ala ngkai kampokoni' -ta to ra'uli' doo uma wali rakoni'. Kakono-na, uma ria pongkoni' to rapalii'. Aga ane takoni' to ra'uli' doo rapalii', duu' -na tebawai doo-ta toe monawu' hi rala jeko', uma-hana lompe'.

²¹Bine este să nu mănînci carne, să nu bei vin şi să te fereşti de orice lucru, care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire.

²¹Agina neo' -ta-hawo ngkoni' bau' ba nginu to melanguhi ba mpobabehi napa-napa to mpokeni ompi' hampepangalaa' -ta mojeko'.

²²Încredinţarea pe care o ai, păstrează -o pentru tine, înaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se osîndeşte singur în ce găseşte bine.

²²Ane taparasaya kalompe' -na moto gau' -ta mpobabehi ba napa-napa, ma'ala takakamu hi rala nono-ta peparasaya-ta tetu. Alata'ala mpo'inca moto ihi' nono-ta. Marasi' -ta ompi', ane tababehi napa to ta'uli' lompe' hi rala nono-ta moto, pai' nono-ta uma mposalai' -ta.

²³Dar cine se îndoieşte şi mănîncă, este osîndit, pentrucă nu mănîncă din încredinţare. Tot ce nu vine din încredinţare, e păcat.

²³Tapi' ane morara' -di nono-ta ngkoni' ba napa-napa pai' ka'omea-na takoni' moto, masala' -tamo, apa' napa to tababehi toe uma mpotuku' to taparasaya hi rala nono-ta. Napa-napa to tababehi ane uma nte pepangala' hi Pue', kehi-ta toe tapojeko'.