¹Pavel, rob al lui Dumnezeu, şi apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia,

¹Sura toi ngkai aku' Paulus, batua Alata'ala pai' suro Yesus Kristus. Na'ongko' -a jadi' suro-na, pai' nahubui-a mporohoi pepangala' tauna to napelihi-ramo Alata'ala. Nahubui wo'o-a mpotudui' -ra tudui' to makono. Ane tatuku' tudui' to makono toe, mengkoru-ta hi Alata'ala,

²în nădejdea vieţii vecinice, făgăduite mai înainte de vecinicii de Dumnezeu, care nu poate să mintă,

²duu' -na mporata-tamo katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na, hewa to najanci-taka. Apa' kako'ia-na napajadi' dunia', mojanci-i kanawai' -ta katuwua' to lompe'-- pai' Alata'ala uma-i-hana moboa'.

³ci Şi -a descoperit Cuvîntul la vremea Lui, prin propovăduirea care mi -a fost încredinţată, după porunca lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru; -

³Jadi', hi tempo to napakatantu, napopo'incai mpu'u-tamo ohea mporata katuwua' to lompe', apa' nahubui-ramo suro-na mpopalele Lolita-na. Pai' aku' toi-mi hadua to mpopalele Lolita-na toe, ntuku' hawa' Alata'ala, Magau' Tompohore-ta ngkai huku' jeko' -ta.

⁴către Tit, adevăratul meu copil în credinţa noastră a amîndorora: Har şi pace dela Dumnezeu Tatăl, şi dela Isus Hristos, Mîntuitorul nostru!

⁴Sura toi kupakatu hi iko Titus, to kuponcawa ana' inote-ku moto-moko apa' hampepangalaa' -tamo. Wori' tabe: mekakae-a hi Alata'ala to Tuama pai' hi Kristus Yesus Magau' Tompohore-ta ngkai huku' jeko' -ta, kuperapi' bona nagane' -ko ngkai kabula rala-na pai' nawai' -ko kalompea' tuwu'.

⁵Te-am lăsat în Creta, ca să pui în rînduială ce mai rămîne de rînduit, şi să aşezi presbiteri (Sau: bătrîni) în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:

⁵Patuju-ku mpohubui-ko tida hi Kreta, bona iko-damo mpo'atoro' pobago-ta to ko'ia oti. Jadi', hewa to oti-mi kuhawai' -koko, mpo'ongko' -ra pangkeni-pangkeni agama hi butu-butu ngata hi retu.

⁶Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, avînd copii credincioşi, cari să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare.

⁶Ane tauna to jadi' pangkeni agama, kana tauna to uma kasalaia' gau' -ra, to motobinei hadua-wadi, ana' -ra kana mepangala' wo'o hi Kristus, pai' bela-ra ana' to rakahangai' to sapa pai' to mekahia'.

⁷Căci episcopul (Sau: priveghetor.), ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpăţînat, nici mînios, nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de cîştig mîrşav;

⁷Apa' tauna to jadi' pangkeni hi rala agama-ta, pahawaa' to mpo'urusi pobago Alata'ala. Toe pai' kana to uma ria kasalaia' -ra: uma ma'ala to molangko nono ba to jolia moroe, uma ma'ala topalangu-langu ba to ntora motuda' pai' to doko' doi-wadi.

⁸ci să fie primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfînt, înfrînat;

⁸Tauna to nu'ongko' jadi' pangkeni agama, kana tauna to jole' metorata, tida mpobabehi to lompe', monoto pai' monoa' nono-ra, moroli' po'ingku-ra pai' to mpokule' mpengkatarii kahinaa nono-ra to dada'a.

⁹să se ţină de Cuvîntul adevărat, care este potrivit cu învăţătura, pentruca să fie în stare să sfătuiască în învăţătura sănătoasă, şi să înfrunte pe protivnici.

⁹Kana moroho pongkakamu-ra tudui' to tapangala', hewa to oti-mi ratudui' -taka, bona ra'inca mpotudui' tauna tudui' to makono pai' mpo'apui nono-ra, pai' ra'inca wo'o mpokamaro-ra to mposapuaka tudui' -ta.

¹⁰În adevăr, mai ales printre cei tăiaţi împrejur, sînt mulţi nesupuşi, flecari şi amăgitori,

¹⁰Patuju-ku mpo'uli' -koko toe-e, apa' wori' -ramo tauna to mpo'ewa tudui' -ta, peliu-liu-nami hira' to mpotuku' ada petini' Atura Musa. Mekahia' -ra, pai' mpobagiu doo-ra hante tudui' -ra to uma ria kalaua-na toe.

¹¹cărora trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc familii întregi, învăţînd pe oameni, pentru un cîştig urît, lucruri, pe cari nu trebuie să le înveţe.

¹¹Tauna to hewa toera kana ratagi, neo' nupiliu-ra metudui'! Apa' wori' ntomi tauna to jadi' ingu' mpo'epe tudui' -ra to uma tumotoa. Pai' patuju-ra metudui', bona mporata gaji' -ra-wadi. Uma-hawo lompe' kehi to hewa toe.

¹²Unul dintre ei, chiar prooroc al lor, a zis: ,,Cretanii sînt totdeauna nişte mincnoşi, nişte fiare rele, nişte pîntece leneşe.``

¹²Ria-hana hadua nabi to Kreta owi to mpo'uli' hewa toi: "To Kreta-le, paka' to moboa', dike' to mau, jampa pai' lose."

¹³Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră -i aspru, ca să fie sănătoşi în credinţă,

¹³Wae mpu'u-di! Toe pai' kana nuparesai' mpu'u-ra to Kreta tetura ria, bona tida-ra mepangala' hi tudui' to makono.

¹⁴şi să nu se ţină de basme evreeşti, şi de porunci date de oameni, cari se întorc dela adevăr.

¹⁴Paresai' -ra bona neo' -pi rapangala' jarita to Yahudi to ratamangko-wadi pai' parenta-parenta to ngkai manusia' to mposapuaka tudui' to makono.

¹⁵Totul este curat pentru cei curaţi; dar pentru cei necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat: pînă şi mintea şi cugetul le sînt spurcate.

¹⁵Hi tauna to moroli' nono-ra, uma ria napa-napa to rapalii'. Aga tauna to dada'a nono-ra pai' to uma mepangala', uma ria to moroli', apa' bengku' ami' -mi pekiri-ra, pai' rapo'ihi moto-mi gau' -ra to dada'a, duu' -na uma-pi rarasai kamasala' -ra.

¹⁶Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc, căci sînt o scîrbă: nesupuşi, şi netrebnici pentru orice faptă bună.

¹⁶Ra'uli' -rana, ra'inca moto-i Alata'ala, ntaa' monoto-midi kaboa' -rae, apa' po'ingku-ra uma mpotuku' konoa-na. Babo' lia kehi-ra hi poncilo-na. Uma-ra dota rahawai', pai' uma rakulei' mpobabehi kehi napa-napa to lompe'.