¹În Iconia, Pavel şi Barnaba au intrat în sinagoga Iudeilor, şi au vorbit în aşa fel că o mare mulţime de Iudei şi de Greci au crezut.

¹It happened in Iconium that they entered together into the synagogue of the Jews, and so spoke that a great multitude both of Jews and of Greeks believed.

²Dar Iudeii cari n'au crezut, au întărîtat şi au răzvrătit sufletele Neamurilor împotriva fraţilor.

²But the disbelieving or, disobedient Jews stirred up and embittered the souls of the Gentiles against the brothers.

³Totuş au rămas destul de multă vreme în Iconia şi vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, care adeverea Cuvîntul privitor la harul Său, şi îngăduia să se facă semne şi minuni prin mînile lor.

³Therefore they stayed there a long time, speaking boldly in the Lord, who testified to the word of his grace, granting signs and wonders to be done by their hands.

⁴Mulţimea din cetate s'a desbinat: unii erau cu Iudeii, alţii cu apostolii.

⁴But the multitude of the city was divided. Part sided with the Jews, and part with the apostles.

⁵Neamurile şi Iudeii, în învoire cu mai marii lor, s'au pus în mişcare, că să -i batjocorească şi să -i ucidă cu pietre.

⁵When some of both the Gentiles and the Jews, with their rulers, made a violent attempt to mistreat and stone them,

⁶Pavel şi Barnaba au înţeles lucrul acesta, şi au fugit în cetăţile Licaoniei: Listra şi Derbe, şi în ţinutul de primprejur.

⁶they became aware of it, and fled to the cities of Lycaonia, Lystra, Derbe, and the surrounding region.

⁷Şi au propovăduit Evanghelia acolo.

⁷There they preached the Good News.

⁸În Listra era un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată.

⁸At Lystra a certain man sat, impotent in his feet, a cripple from his mother’s womb, who never had walked.

⁹El şedea jos şi asculta pe Pavel cînd vorbea. Pavel s'a uitat ţintă la el, şi fiindcă a văzut că are credinţă ca să fie tămăduit,

⁹He was listening to Paul speaking, who, fastening eyes on him, and seeing that he had faith to be made whole,

¹⁰a zis cu glas tare: ,,Scoală-te drept în picioare.`` Şi el s'a sculat dintr'o săritură, şi a început să umble.

¹⁰said with a loud voice, “Stand upright on your feet!” He leaped up and walked.

¹¹La vederea celor făcute de Pavel, noroadele şi-au ridicat glasul, şi au zis în limba licaoneană: ,,Zeii s'au pogorît la noi în chip omenesc.``

¹¹When the multitude saw what Paul had done, they lifted up their voice, saying in the language of Lycaonia, “The gods have come down to us in the likeness of men!”

¹²Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel Mercur, pentrucă mînuia cuvîntul.

¹²They called Barnabas “Jupiter,” and Paul “Mercury,” because he was the chief speaker.

¹³Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetăţii, a adus tauri şi cununi înaintea porţilor, şi voia să le aducă jertfă, împreună cu noroadele.

¹³The priest of Jupiter, whose temple was in front of their city, brought oxen and garlands to the gates, and would have made a sacrifice along with the multitudes.

¹⁴Apostolii Barnaba şi Pavel, cînd au auzit lucrul acesta, şi-au rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului, şi au strigat:

¹⁴But when the apostles, Barnabas and Paul, heard of it, they tore their clothes, and sprang into the multitude, crying out,

¹⁵,,Oamenilor, de ce faceţi lucrul acesta? Şi noi sîntem oameni de aceeaş fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceţi dela aceste lucruri deşerte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pămîntul şi marea, şi tot ce este în ele.

¹⁵“Men, why are you doing these things? We also are men of like passions with you, and bring you good news, that you should turn from these vain things to the living God, who made the sky and the earth and the sea, and all that is in them;

¹⁶El, în veacurile trecute, a lăsat pe toate Neamurile să umble pe căile lor,

¹⁶who in the generations gone by allowed all the nations to walk in their own ways.

¹⁷măcar că, drept vorbind, nu s'a lăsat fără mărturie, întrucît v'a făcut bine, v'a trimes ploi din cer, şi timpuri roditoare, v'a dat hrană din belşug, şi v'a umplut inimile de bucurie.``

¹⁷Yet he didn’t leave himself without witness, in that he did good and gave you TR reads “us” instead of “you” rains from the sky and fruitful seasons, filling our hearts with food and gladness.”

¹⁸Abia au putut să împiedice, cu vorbele acestea, pe noroade, să le aducă jertfă.

¹⁸Even saying these things, they hardly stopped the multitudes from making a sacrifice to them.

¹⁹Atunci au venit pe neaşteptate din Antiohia şi Iconia nişte Iudei, cari au aţîţat pe noroade. Aceştia, după ce au împroşcat pe Pavel cu pietre, l-au tîrît afară din cetate, crezînd că a murit.

¹⁹But some Jews from Antioch and Iconium came there, and having persuaded the multitudes, they stoned Paul, and dragged him out of the city, supposing that he was dead.

²⁰Cînd l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s'a sculat şi a intrat în cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe.

²⁰But as the disciples stood around him, he rose up, and entered into the city. On the next day he went out with Barnabas to Derbe.

²¹După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta, şi au făcut mulţi ucenici, s'au întors la Listra, la Iconia şi la Antiohia,

²¹When they had preached the Good News to that city, and had made many disciples, they returned to Lystra, Iconium, and Antioch,

²²întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemna să stăruie în credinţă şi spunea că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.

²²confirming the souls of the disciples, exhorting them to continue in the faith, and that through many afflictions we must enter into the Kingdom of God.

²³Au rînduit presbiteri în fiecare Biserică, şi după ce s'au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mîna Domnului, în care crezuseră.

²³When they had appointed elders for them in every assembly, and had prayed with fasting, they commended them to the Lord, on whom they had believed.

²⁴Au trecut apoi prin Pisidia, au venit în Pamfilia,

²⁴They passed through Pisidia, and came to Pamphylia.

²⁵au vestit Cuvîntul în Perga, şi s'au pogorît la Atalia.

²⁵When they had spoken the word in Perga, they went down to Attalia.

²⁶De acolo au mers cu corabia la Antiohia, de unde fuseseră încredinţaţi în grija harului lui Dumnezeu, pentru lucrarea, pe care o săvîrşiseră.

²⁶From there they sailed to Antioch, from where they had been committed to the grace of God for the work which they had fulfilled.

²⁷După venirea lor, au adunat Biserica, şi au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei, şi cum deschisese Neamurilor uşa credinţei.

²⁷When they had arrived, and had gathered the assembly together, they reported all the things that God had done with them, and that he had opened a door of faith to the nations.

²⁸Şi au rămas destul de multă vreme acolo cu ucenicii.

²⁸They stayed there with the disciples for a long time.