¹Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii cari sînt împrăştiate: sănătate!

¹James, a servant of God and of the Lord Jesus Christ, to the twelve tribes which are in the Dispersion: Greetings.

²Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie cînd treceţi prin felurite încercări,

²Count it all joy, my brothers The word for “brothers” here and where context allows may also be correctly translated “brothers and sisters” or “siblings.” , when you fall into various temptations,

³ca unii cari ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.

³knowing that the testing of your faith produces endurance.

⁴Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvîrşit lucrarea, pentruca să fiţi desăvîrşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.

⁴Let endurance have its perfect work, that you may be perfect and complete, lacking in nothing.

⁵Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s'o ceară dela Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.

⁵But if any of you lacks wisdom, let him ask of God, who gives to all liberally and without reproach; and it will be given to him.

⁶Dar s'o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentrucă cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, turburat şi împins de vînt încoace şi încolo.

⁶But let him ask in faith, without any doubting, for he who doubts is like a wave of the sea, driven by the wind and tossed.

⁷Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva dela Domnul,

⁷For let that man not think that he will receive anything from the Lord.

⁸căci este un om nehotărît şi nestatornic în toate căile sale.

⁸He is a double-minded man, unstable in all his ways.

⁹Fratele dintr'o stare de jos să se laude cu înălţarea lui.

⁹But let the brother in humble circumstances glory in his high position;

¹⁰Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.

¹⁰and the rich, in that he is made humble, because like the flower in the grass, he will pass away.

¹¹Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere: aşa se va vesteji bogatul în umbletele lui.

¹¹For the sun arises with the scorching wind, and withers the grass, and the flower in it falls, and the beauty of its appearance perishes. So also will the rich man fade away in his pursuits.

¹²Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci dupăce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit -o Dumnezeu celor ce -L iubesc.

¹²Blessed is the man who endures temptation, for when he has been approved, he will receive the crown of life, which the Lord promised to those who love him.

¹³Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică: ,,Sînt ispitit de Dumnezeu``. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni.

¹³Let no man say when he is tempted, “I am tempted by God,” for God can’t be tempted by evil, and he himself tempts no one.

¹⁴Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuş şi momit.

¹⁴But each one is tempted, when he is drawn away by his own lust, and enticed.

¹⁵Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.

¹⁵Then the lust, when it has conceived, bears sin; and the sin, when it is full grown, brings forth death.

¹⁶Nu vă înşelaţi prea iubiţii mei fraţi:

¹⁶Don’t be deceived, my beloved brothers.

¹⁷orice ni se dă bun şi orice dar desăvîrşit este de sus, pogorîndu-se dela Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.

¹⁷Every good gift and every perfect gift is from above, coming down from the Father of lights, with whom can be no variation, nor turning shadow.

¹⁸El, de bună voia Lui, ne -a născut prin Cuvîntul adevărului, ca să fim un fel de pîrgă a făpturilor Lui.

¹⁸Of his own will he brought us forth by the word of truth, that we should be a kind of first fruits of his creatures.

¹⁹Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie;

¹⁹So, then, my beloved brothers, let every man be swift to hear, slow to speak, and slow to anger;

²⁰căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.

²⁰for the anger of man doesn’t produce the righteousness of God.

²¹De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blîndeţă Cuvîntul sădit în voi, care vă poate mîntui sufletele.

²¹Therefore, putting away all filthiness and overflowing of wickedness, receive with humility the implanted word, which is able to save your souls or, preserve your life. .

²²Fiţi împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înşelîndu-vă singuri.

²²But be doers of the word, and not only hearers, deluding your own selves.

²³Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, şi nu -l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într'o oglindă;

²³For if anyone is a hearer of the word and not a doer, he is like a man looking at his natural face in a mirror;

²⁴şi, dupăce s'a privit, pleacă şi uită îndată cum era.

²⁴for he sees himself, and goes away, and immediately forgets what kind of man he was.

²⁵Dar cine îşi va adînci privirile în legea desăvîrşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.

²⁵But he who looks into the perfect law of freedom, and continues, not being a hearer who forgets, but a doer of the work, this man will be blessed in what he does.

²⁶Dacă crede cineva că este religios, şi nu-şi înfrînează limba, ci îşi înşeală inima, religiunea unui astfel de om este zădarnică.

²⁶If anyone among you thinks himself to be religious while he doesn’t bridle his tongue, but deceives his heart, this man’s religion is worthless.

²⁷Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume.

²⁷Pure religion and undefiled before our God and Father is this: to visit the fatherless and widows in their affliction, and to keep oneself unstained by the world.