¹Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

¹Zedekiah was twenty-one years old when he began to reign; and he reigned eleven years in Jerusalem: and his mother’s name was Hamutal the daughter of Jeremiah of Libnah.

²El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.

²He did that which was evil in the sight of Yahweh, according to all that Jehoiakim had done.

³Şi lucrul acesta s'a întîmplat din pricina mîniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe cari voia să -i lepede dela Faţa Lui. Şi Zedechia s'a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

³For through the anger of Yahweh it happened in Jerusalem and Judah, until he had cast them out from his presence. Zedekiah rebelled against the king of Babylon.

⁴În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui, împotriva Ierusalimului; au tăbărît înaintea lui, şi au ridicat şanţuri de apărare dejur împrejurul lui.

⁴It happened in the ninth year of his reign, in the tenth month, in the tenth day of the month, that Nebuchadnezzar king of Babylon came, he and all his army, against Jerusalem, and encamped against it; and they built forts against it round about.

⁵Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.

⁵So the city was besieged to the eleventh year of king Zedekiah.

⁶În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, aşa că poporul ţării nu mai avea pîne de loc.

⁶In the fourth month, in the ninth day of the month, the famine was severe in the city, so that there was no bread for the people of the land.

⁷Atunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit, şi au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd înconjurau Haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul cîmpiei.

⁷Then a breach was made in the city, and all the men of war fled, and went forth out of the city by night by the way of the gate between the two walls, which was by the king’s garden; (now the Chaldeans were against the city all around;) and they went toward the Arabah.

⁸Dar oastea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi au ajuns pe Zedechia în cîmpiile Ierihonului, dupăce toată oştirea lui se risipise dela el.

⁸But the army of the Chaldeans pursued after the king, and overtook Zedekiah in the plains of Jericho; and all his army was scattered from him.

⁹Au pus mîna pe împărat, şi l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în ţara Hamatului; şi el a rostit o hotărîre împotriva lui.

⁹Then they took the king, and carried him up to the king of Babylon to Riblah in the land of Hamath; and he gave judgment on him.

¹⁰Împăratul Babilonul a pus să junghie pe fiii lui Zedechia în faţa lui; a pus să taie la Ribla şi pe toate căpeteniile lui Iuda.

¹⁰The king of Babylon killed the sons of Zedekiah before his eyes: he killed also all the princes of Judah in Riblah.

¹¹Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia, şi a pus să -l lege cu lanţuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l -a dus la Babilon, şi l -a ţinut în temniţă pînă în ziua morţii lui.

¹¹He put out the eyes of Zedekiah; and the king of Babylon bound him in fetters, and carried him to Babylon, and put him in prison until the day of his death.

¹²În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului.

¹²Now in the fifth month, in the tenth day of the month, which was the nineteenth year of king Nebuchadnezzar, king of Babylon, came Nebuzaradan the captain of the guard, who stood before the king of Babylon, into Jerusalem:

¹³El a ars casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.

¹³and he burned the house of Yahweh, and the king’s house; and all the houses of Jerusalem, even every great house, burned he with fire.

¹⁴Toată ostea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.

¹⁴All the army of the Chaldeans, who were with the captain of the guard, broke down all the walls of Jerusalem all around.

¹⁵Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat prinşi de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor cari rămăseseră în cetate, pe ceice se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămăşiţă a mulţimii.

¹⁵Then Nebuzaradan the captain of the guard carried away captive of the poorest of the people, and the residue of the people who were left in the city, and those who fell away, who fell to the king of Babylon, and the residue of the multitude.

¹⁶Totuş Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri şi ca plugari pe unii din cei mai săraci din ţară.

¹⁶But Nebuzaradan the captain of the guard left of the poorest of the land to be vineyard keepers and farmers.

¹⁷Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă cari erau în casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi toată arama lor au dus -o în Babilon.

¹⁷The Chaldeans broke the pillars of brass that were in the house of Yahweh, and the bases and the bronze sea that were in the house of Yahweh in pieces, and carried all the of their brass to Babylon.

¹⁸Au luat oalele, lopeţile, cuţitele, potirele, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.

¹⁸They also took away the pots, the shovels, the snuffers, the basins, the spoons, and all the vessels of brass with which they ministered.

¹⁹Căpetenia străjerilor a mai luat şi lighenele, tămîietoarele, potirele, cenuşarele, sfeşnicele, ceştile şi paharele, tot ce era de aur şi ce era de argint.

¹⁹The captain of the guard took away the cups, the fire pans, the basins, the pots, the lampstands, the spoons, and the bowls; that which was of gold, in gold, and that which was of silver, in silver.

²⁰Cei doi stîlpi, marea, şi cei doisprezece boi de aramă cari slujeau drept temelie, şi cari -i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cîntări.

²⁰They took the two pillars, the one sea, and the twelve bronze bulls that were under the bases, which king Solomon had made for the house of Yahweh. The brass of all these vessels was without weight.

²¹Înălţimea unuia din stîlpi era de optsprezece coţi, şi un fir de doisprezece coţi îl cuprindea; era gol şi gros de patru degete;

²¹As for the pillars, the height of the one pillar was eighteen cubits; and a line of twelve cubits encircled it; and its thickness was four fingers. It was hollow.

²²deasupra lui era un coperiş de aramă, şi înălţimea unui coperiş era de cinci coţi; împrejurul coperişului era o reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa era şi al doilea stîlp, şi avea şi el rodii.

²²A capital of brass was on it; and the height of the one capital was five cubits, with network and pomegranates on the capital all around, all of brass: and the second pillar also had like these, and pomegranates.

²³Erau nouăzeci şi şase de rodii de fiecare parte, şi toate rodiile dimprejurul reţelei erau în număr de o sută.

²³There were ninety-six pomegranates on the sides; all the pomegranates were one hundred on the network all around.

²⁴Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei uşieri.

²⁴The captain of the guard took Seraiah the chief priest, and Zephaniah the second priest, and the three keepers of the threshold:

²⁵Şi din cetate a luat pe un famen care avea supt poruncca lui pe oamenii de război, şapte oameni din ceice făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oştirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din ţară, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.

²⁵and out of the city he took an officer who was set over the men of war; and seven men of those who saw the king’s face, who were found in the city; and the scribe of the captain of the army, who mustered the people of the land; and sixty men of the people of the land, who were found in the midst of the city.

²⁶Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.

²⁶Nebuzaradan the captain of the guard took them, and brought them to the king of Babylon to Riblah.

²⁷Împăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla în ţara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de ţara lui.

²⁷The king of Babylon struck them, and put them to death at Riblah in the land of Hamath. So Judah was carried away captive out of his land.

²⁸Iată poporul pe care l -a dus Nebucadneţar în robie: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de Iudei;

²⁸This is the people whom Nebuchadnezzar carried away captive: in the seventh year three thousand twenty-three Jews;

²⁹în al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de inşi;

²⁹in the eighteenth year of Nebuchadnezzar he carried away captive from Jerusalem eight hundred thirty-two persons;

³⁰în al douăzeci şi treilea an al lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat şapte sute patruzeci şi cinci de Iudei; de toţi: patru mii şase sute de inşi.

³⁰in the three and twentieth year of Nebuchadnezzar Nebuzaradan the captain of the guard carried away captive of the Jews seven hundred forty-five persons: all the persons were four thousand and six hundred.

³¹În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întîi al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă.

³¹It happened in the seven and thirtieth year of the captivity of Jehoiachin king of Judah, in the twelfth month, in the five and twentieth day of the month, that Evilmerodach king of Babylon, in the first year of his reign, lifted up the head of Jehoiachin king of Judah, and brought him forth out of prison;

³²I -a vorbit cu bunătate, şi i -a aşezat scaunul lui de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.

³²and he spoke kindly to him, and set his throne above the throne of the kings who were with him in Babylon,

³³A pus să -i schimbe hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieţii sale.

³³and changed his prison garments. Jehoiachin ate bread before him continually all the days of his life:

³⁴Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, pînă în ziua morţii lui, în tot timpul vieţii sale

³⁴and for his allowance, there was a continual allowance given him by the king of Babylon, every day a portion until the day of his death, all the days of his life.