¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

¹Yahweh spoke to Moses, saying,

²,,Vorbeşte întregei adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.

²“Speak to all the congregation of the children of Israel, and tell them, ‘You shall be holy; for I Yahweh your God am holy.

³Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

³“‘Each one of you shall respect his mother and his father. You shall keep my Sabbaths. I am Yahweh your God.

⁴Să nu vă întoarceţi spre idoli, şi să nu vă faceţi dumnezei turnaţi. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

⁴“‘Don’t turn to idols, nor make molten gods for yourselves. I am Yahweh your God.

⁵Cînd veţi aduce Domnului o jertfă de mulţămire, s'o aduceţi aşa ca să fie primită.

⁵“‘When you offer a sacrifice of peace offerings to Yahweh, you shall offer it so that you may be accepted.

⁶Jertfa să fie mîncată în ziua cînd o veţi jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc.

⁶It shall be eaten the same day you offer it, and on the next day: and if anything remains until the third day, it shall be burned with fire.

⁷Dacă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită.

⁷If it is eaten at all on the third day, it is an abomination. It will not be accepted;

⁸Cine va mînca din ea, îşi va purta vina păcatului său, căci necinsteşte ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui.

⁸but everyone who eats it shall bear his iniquity, because he has profaned the holy thing of Yahweh, and that soul shall be cut off from his people.

⁹Cînd veţi secera holdele ţării, să laşi nesecerat un colţ din cîmpul tău, şi să nu strîngi spicele rămase pe urma secerătorilor.

⁹“‘When you reap the harvest of your land, you shall not wholly reap the corners of your field, neither shall you gather the gleanings of your harvest.

¹⁰Nici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strîngi boabele cari vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

¹⁰You shall not glean your vineyard, neither shall you gather the fallen grapes of your vineyard; you shall leave them for the poor and for the foreigner. I am Yahweh your God.

¹¹Să nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.

¹¹“‘You shall not steal. “‘You shall not lie. “‘You shall not deceive one another.

¹²Să nu juraţi strîmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sînt Domnul.

¹²“‘You shall not swear by my name falsely, and profane the name of your God. I am Yahweh.

¹³Să nu asupreşti pe aproapele tău, şi să nu storci nimic dela el prin silă. Să nu opreşti pînă a doua zi plata celui tocmit cu ziua.

¹³“‘You shall not oppress your neighbor, nor rob him. “‘The wages of a hired servant shall not remain with you all night until the morning.

¹⁴Să nu vorbeşti de rău pe un surd, şi să nu pui înaintea unui orb nimic care să -l poată face să cadă; ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

¹⁴“‘You shall not curse the deaf, nor put a stumbling block before the blind; but you shall fear your God. I am Yahweh.

¹⁵Să nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului, şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.

¹⁵“‘You shall do no injustice in judgment: you shall not be partial to the poor, nor show favoritism to the great; but you shall judge your neighbor in righteousness.

¹⁶Să nu umbli cu bîrfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău. Eu sînt Domnul.

¹⁶“‘You shall not go up and down as a slanderer among your people. “‘You shall not endanger the life literally, “blood” of your neighbor. I am Yahweh.

¹⁷Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.

¹⁷“‘You shall not hate your brother in your heart. You shall surely rebuke your neighbor, and not bear sin because of him.

¹⁸Să nu te răsbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sînt Domnul.

¹⁸“‘You shall not take vengeance, nor bear any grudge against the children of your people; but you shall love your neighbor as yourself. I am Yahweh.

¹⁹Să păziţi legile Mele. Să nu împreuni vite de două soiuri deosebite; să nu sameni în ogorul tău două feluri de seminţe; şi să nu porţi o haină ţesută din două feluri de fire.

¹⁹“‘You shall keep my statutes. “‘You shall not crossbreed different kinds of animals. “‘you shall not sow your field with two kinds of seed; “‘neither shall there come upon on you a garment made of two kinds of material.

²⁰Cînd un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat, şi ea n'a fost răscumpărată de tot sau slobozită, să fie pedepsiţi amîndoi, dar nu pedepsiţi cu moartea, pentrucă ea nu era slobodă.

²⁰“‘If a man lies carnally with a woman who is a slave girl, pledged to be married to another man, and not ransomed, or given her freedom; they shall be punished. They shall not be put to death, because she was not free.

²¹El să aducă Domnului pentru vina lui, la uşa cortului întîlnirii, un berbece ca jertfă pentru vină.

²¹He shall bring his trespass offering to Yahweh, to the door of the Tent of Meeting, even a ram for a trespass offering.

²²Preotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l -a făcut, cu berbecele adus ca jertfă pentru vină; şi păcatul pe care l -a făcut, îi va fi iertat.

²²The priest shall make atonement for him with the ram of the trespass offering before Yahweh for his sin which he has committed: and the sin which he has committed shall be forgiven him.

²³Cînd veţi intra în ţară, şi veţi sădi tot felul de pomi roditori, roadele lor să le priviţi ca netăiate împrejur; timp de trei ani să fie netăiate împrejur pentru voi; să nu mîncaţi din ele.

²³“‘When you come into the land, and have planted all kinds of trees for food, then you shall count their fruit as forbidden. literally, “uncircumcised” Three years shall they be forbidden to you. It shall not be eaten.

²⁴În al patrulea an, toate roadele să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

²⁴But in the fourth year all its fruit shall be holy, for giving praise to Yahweh.

²⁵În al cincilea an, să mîncaţi roadele, ca ele să vi se înmulţească din ce în ce mai mult: Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

²⁵In the fifth year you shall eat its fruit, that it may yield its increase to you. I am Yahweh your God.

²⁶Să nu mîncaţi nimic cu sînge. Să nu ghiciţi după vîrcolaci, nici după nori.

²⁶“‘You shall not eat any meat with the blood still in it; neither shall you use enchantments, nor practice sorcery.

²⁷Să nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

²⁷“‘You shall not cut the hair on the sides of your heads, neither shall you clip off the edge of your beard.

²⁸Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sînt Domnul.

²⁸“‘You shall not make any cuttings in your flesh for the dead, nor tattoo any marks on you. I am Yahweh.

²⁹Să nu-ţi necinsteşti fata, dînd -o să fie curvă, pentruca nu cumva ţara să ajungă un loc de curvie, şi să se umple de fărădelegi.

²⁹“‘Don’t profane your daughter, to make her a prostitute; lest the land fall to prostitution, and the land become full of wickedness.

³⁰Să păziţi Sabatele Mele, şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul.

³⁰“‘You shall keep my Sabbaths, and reverence my sanctuary; I am Yahweh.

³¹Să nu vă duceţi la ceice cheamă duhurile morţilor, nici la vrăjitori: să nu -i întrebaţi, ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

³¹“‘Don’t turn to those who are mediums, nor to the wizards. Don’t seek them out, to be defiled by them. I am Yahweh your God.

³²Să te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrîn. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

³²“‘You shall rise up before the gray head, and honor the face of an old man, and you shall fear your God. I am Yahweh.

³³Dacă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu -l asupriţi.

³³“‘If a stranger lives as a foreigner with you in your land, you shall not do him wrong.

³⁴Să vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

³⁴The stranger who lives as a foreigner with you shall be to you as the native-born among you, and you shall love him as yourself; for you lived as foreigners in the land of Egypt. I am Yahweh your God.

³⁵Să nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.

³⁵“‘You shall do no unrighteousness in judgment, in measures of length, of weight, or of quantity.

³⁶Să aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului.

³⁶You shall have just balances, just weights, a just ephah, 1 ephah is about 22 litres or about 2/3 of a bushel and a just hin. I am Yahweh your God, who brought you out of the land of Egypt.

³⁷Să păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi. Eu sînt Domnul.``

³⁷“‘You shall observe all my statutes, and all my ordinances, and do them. I am Yahweh.’”