¹Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.

¹Naomi had a kinsman of her husband’s, a mighty man of wealth, of the family of Elimelech, and his name was Boaz.

²Rut, Moabita, a zis către Naomi: ,,Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.`` Ea i -a răspuns: ,,Du-te, fiica mea.``

²Ruth the Moabitess said to Naomi, “Let me now go to the field, and glean among the ears of grain after him in whose sight I shall find favor.” She said to her, “Go, my daughter.”

³Ea s'a dus într'un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Şi s'a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

³She went, and came and gleaned in the field after the reapers: and she happened to come to the portion of the field belonging to Boaz, who was of the family of Elimelech.

⁴Şi iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor: ,,Domnul să fie cu voi!`` Ei i-au răspuns: ,,Domnul să te binecuvinteze!``

⁴Behold, Boaz came from Bethlehem, and said to the reapers, “Yahweh be with you.” They answered him, “Yahweh bless you.”

⁵Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: ,,A cui este tînăra aceasta?``

⁵Then Boaz said to his servant who was set over the reapers, “Whose young lady is this?”

⁶Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: ,,Este o tînără Moabită, care s'a întors cu Naomi din ţara Moabului.

⁶The servant who was set over the reapers answered, “It is the Moabite lady who came back with Naomi out of the country of Moab.

⁷Ea a zis: ,Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Şi de azi dimineaţă, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, şi nu s'a odihnit decît o clipă în casă``.

⁷She said, ‘Please let me glean and gather after the reapers among the sheaves.’ So she came, and has continued even from the morning until now, except that she stayed a little in the house.”

⁸Boaz a zis către Rut: ,,Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, şi rămîi cu slujnicele mele.

⁸Then Boaz said to Ruth, “Listen, my daughter. Don’t go to glean in another field, and don’t go from here, but stay here close to my maidens.

⁹Uită-te unde vor secera pe cîmpi, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cînd îţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile.``

⁹Let your eyes be on the field that they reap, and go after them. Haven’t I commanded the young men not to touch you? When you are thirsty, go to the vessels, and drink from that which the young men have drawn.”

¹⁰Atunci ea s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi i -a zis: ,,Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?``

¹⁰Then she fell on her face, and bowed herself to the ground, and said to him, “Why have I found favor in your sight, that you should take knowledge of me, since I am a foreigner?”

¹¹Boaz i -a răspuns: ,,Mi s'a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoşteai mai înainte.

¹¹Boaz answered her, “It has fully been shown me, all that you have done to your mother-in-law since the death of your husband; and how you have left your father and your mother, and the land of your birth, and have come to a people that you didn’t know before.

¹²Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, subt ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!``

¹²May Yahweh repay your work, and a full reward be given you from Yahweh, the God of Israel, under whose wings you have come to take refuge.”

¹³Şi ea a zis: ,,O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m'ai mîngîiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuş eu nu sînt nici măcar ca una din slujnicele tale.``

¹³Then she said, “Let me find favor in your sight, my lord, because you have comforted me, and because you have spoken kindly to your handmaid, though I am not as one of your handmaidens.”

¹⁴La vremea prînzului, Boaz a zis către Rut: ,,Apropie-te, mănîncă pîne, şi moaie-ţi bucata în oţet.`` Ea a şezut lîngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mîncat şi s'a săturat şi ce a rămas a strîns.

¹⁴At meal time Boaz said to her, “Come here, and eat of the bread, and dip your morsel in the vinegar.” She sat beside the reapers, and they reached her parched grain, and she ate, and was satisfied, and left some of it.

¹⁵Apoi s'a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: ,,Lăsaţi -o să culeagă spice şi între snopi, şi să n'o opriţi;

¹⁵When she had risen up to glean, Boaz commanded his young men, saying, “Let her glean even among the sheaves, and don’t reproach her.

¹⁶şi chiar voi să -i scoateţi din snopi cîteva spice; s'o lăsaţi să culeagă spice, şi să n'o înfruntaţi.``

¹⁶Also pull out some for her from the bundles, and leave it, and let her glean, and don’t rebuke her.”

¹⁷Ea a cules spice de pe cîmp pînă seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.

¹⁷So she gleaned in the field until evening; and she beat out that which she had gleaned, and it was about an ephah 1 ephah is about 22 litres or about 2/3 of a bushel of barley.

¹⁸A luat -o şi a intrat în cetate, şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele dela prînz şi i le -a dat.

¹⁸She took it up, and went into the city; and her mother-in-law saw what she had gleaned: and she brought out and gave to her that which she had left after she was sufficed.

¹⁹Soacră-sa i -a zis: ,,Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvîntat să fie celce s'a îngrijit de tine!`` Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: ,,Omul la care am muncit azi``, a zis ea, ,,se numeşte Boaz.``

¹⁹Her mother-in-law said to her, “Where have you gleaned today? Where have you worked? Blessed be he who noticed you.” She showed her mother-in-law with whom she had worked, and said, “The man’s name with whom I worked today is Boaz.”

²⁰Naomi a zis nurorei sale: ,,Să fie binecuîntat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. ,Omul acesta este rudă cu noi`, i -a mai spus Naomi, ,este din ceice au drept de răscumpărare asupra noastră.``

²⁰Naomi said to her daughter-in-law, “Blessed be he of Yahweh, who has not left off his kindness to the living and to the dead.” Naomi said to her, “The man is a close relative to us, one of our near kinsmen.”

²¹Rut, Moabita, a adăugat: ,,El mi -a mai zis:`` ,,Rămîi cu slugile mele, pînă vor isprăvi de secerat.``

²¹Ruth the Moabitess said, “Yes, he said to me, ‘You shall stay close to my young men, until they have ended all my harvest.’”

²²Şi Naomi a zis către noru-sa Rut: ,,Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi să nu te întîlnească cineva în alt ogor``.

²²Naomi said to Ruth her daughter-in-law, “It is good, my daughter, that you go out with his maidens, and that they not meet you in any other field.”

²³Ea s'a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pînă la sfîrşitul seceratului orzurilor şi seceratului grîului. Şi locuia cu soacră-sa.

²³So she stayed close to the maidens of Boaz, to glean to the end of barley harvest and of wheat harvest; and she lived with her mother-in-law.