1Y HABLO Dios todas estas palabras, diciendo:
1Ut li Dios quiâtinac ut quixye chixjunil li âtin aßin:
2Yo soy JEHOVA tu Dios, que te saqué de la tierra de Egipto, de casa de siervos.
2Lâin li Kâcuaß lê Dios. Lâin xin-isin chak êre saß li tenamit Egipto, saß li naßajej li xexrahobtesîc cuiß chak.
3No tendrás dioses ajenos delante de mí.
3Incßaß naru nacuan jalanil dios êriqßuin chicuu lâin.
4No te harás imagen, ni ninguna semejanza de cosa que esté arriba en el cielo, ni abajo en la tierra, ni en las aguas debajo de la tierra:
4Mêyîb êpechßbil dios chi moco xjalam ûch ta li cuan saß choxa, chi moco li cuan saß ruchichßochß, chi moco li cuan saß haß.
5No te inclinarás á ellas, ni las honrarás; porque yo soy Jehová tu Dios, fuerte, celoso, que visito la maldad de los padres sobre los hijos, sobre los terceros y sobre los cuartos, á los que me aborrecen,
5Mêcuikßib êrib chiruheb li yîbanbil dios, chi moco chelokßoniheb. Lâin li Kâcuaß lê Dios. Cau cuib. Lâin incßaß nacuulac chicuu nak jalan têqßue xlokßal. Ut ninrahobtesiheb li alal cßajolbej riqßuin lix mâqueb lix naß xyucuaßeb toj saß rox saß xcâ xtasalil li ralal xcßajoleb li xicß nequeßiloc cue.
6Y que hago misericordia en millares á los que me aman, y guardan mis mandamientos.
6Ut nacuuxtânaheb ru li nequeßrahoc cue ut nequeßxpâb lin chakßrab.
7No tomarás el nombre de Jehová tu Dios en vano; porque no dará por inocente Jehová al que tomare su nombre en vano.
7Mêpatzß xcßabaß li Kâcuaß lê Dios saß yoßobanbil âtin. Li Kâcuaß Dios moco tixcanab ta chi incßaß tixtoj xmâc li ani tixpatzß xcßabaß chi mâcßaß rajbal.
8Acordarte has del día del reposo, para santificarlo:
8Julticak êre li hilobâl cutan re nak oxlokßinbilak chêru.
9Seis días trabajarás, y harás toda tu obra;
9Cuakib cutan texcßanjelak ut têbânu chixjunil lê trabaj.
10Mas el séptimo día será reposo para Jehová tu Dios: no hagas en él obra alguna, tú, ni tu hijo, ni tu hija, ni tu siervo, ni tu criada, ni tu bestia, ni tu extranjero que está dentro de tus puertas:
10Saß xcuuk li cutan aßan jun hilobâl cutan chiru li Kâcuaß lê Dios. Mâ jun li cßanjel têbânu. Mâ ani tâtrabajik chi moco lâex, chi moco lê ralal êcßajol, chi moco lê môs cuînk, chi moco lê môs ixk, chi moco lê xul, chi moco junak li jalan xtenamit li cuan saß êyânk.
11Porque en seis días hizo Jehová los cielos y la tierra, la mar y todas las cosas que en ellos hay, y reposó en el séptimo día: por tanto Jehová bendijo el día del reposo y lo santificó.
11Chiru cuakib cutan li Kâcuaß Dios quixyîb li choxa, li ruchichßochß ut li palau. Quilajxyîb chixjunil li cßaßak re ru cuan saß ruchichßochß joß ajcuiß saß choxa. Ut saß xcuuk li cutan quihilan. Joßcan nak li Kâcuaß Dios quirosobtesi li hilobâl cutan ut quixsantobresi.
12Honra á tu padre y á tu madre, porque tus días se alarguen en la tierra que Jehová tu Dios te da.
12Che-oxlokßi lê naß êyucuaß re nak tânajtokß ru lê yußam saß li chßochß li yô chixqßuebal êre li Kâcuaß lê Dios.
13No matarás.
13Mêcamsi êras êrîtzßin.
14No cometerás adulterio.
14Mexmuxuc caxâr.
15No hurtarás.
15Mex-elkßac.
16No hablarás contra tu prójimo falso testimonio.
16Mexyoßoban âtin chirix lê ras êrîtzßin.
17No codiciarás la casa de tu prójimo, no codiciarás la mujer de tu prójimo, ni su siervo, ni su criada, ni su buey, ni su asno, ni cosa alguna de tu prójimo.
17Mêra ru rochoch lê ras êrîtzßin. Mêra ru rixakil lê ras êrîtzßin chi moco lix môs cuînk, chi moco lix môs ixk. Mêra ru lix bôyx chi moco lix xul naîkan. Mâcßaß cßaß chic re ru re lê ras êrîtzßin têra ru.
18Todo el pueblo consideraba las voces, y las llamas, y el sonido de la bocina, y el monte que humeaba: y viéndolo el pueblo, temblaron, y pusiéronse de lejos.
18Eb laj Israel queßrabi nak natenloc li câk ut queßril nak nareploc. Queßrabi xyâb li trompeta ut queßril nak nabukuknac li sib. Chixjunileb nequeßsicsot xbaneb xxiu ut queßjiloc chirixeb saß junpât.
19Y dijeron á Moisés: Habla tú con nosotros, que nosotros oiremos; mas no hable Dios con nosotros, porque no muramos.
19Ut queßxye re laj Moisés: —Lâat tat-âtinak kiqßuin ut to-abînk châcuu. Miâtinac li Dios kiqßuin xban nak mâre tocâmk, chanqueb.
20Y Moisés respondió al pueblo: No temáis; que por probaros vino Dios, y porque su temor esté en vuestra presencia para que no pequéis.
20Laj Moisés quixye reheb: —Mexxucuac. Li Dios xchal chi xyalbal lê pâbâl. Usan cui têxucua ru li Dios ut incßaß chic texmâcobk, chan.
21Entonces el pueblo se puso de lejos, y Moisés se llegó á la osbcuridad en la cual estaba Dios.
21Li tenamit xakxôqueb chi najt ut laj Moisés yô chi nachßoc riqßuin li chok li moymo ru bar cuan cuiß li Dios.
22Y Jehová dijo á Moisés: Así dirás á los hijos de Israel: Vosotros habéis visto que he hablado desde el cielo con vosotros.
22Ut li Dios quixye re laj Moisés: —Tâye reheb laj Israel, “Joßcaßin naxye êre li Kâcuaß Dios: Lâex xerabi ajcuiß nak lâin xinâtinac êriqßuin saß choxa.
23No hagáis conmigo dioses de plata, ni dioses de oro os haréis.
23Mêyîb êdios riqßuin plata chi moco riqßuin oro. Caßaj cuiß lâin li tinêlokßoni.
24Altar de tierra harás para mí, y sacrificarás sobre él tus holocaustos y tus pacíficos, tus ovejas y tus vacas: en cualquier lugar donde yo hiciere que esté la memoria de mi nombre, vendré á ti, y te bendeciré.
24Têyîb jun li artal chokß cue yîbanbil riqßuin chßochß. Ut saß xbên li artal aßan têqßue lê cßatbil mayej. Aran ajcuiß têmayeja chicuu lê carner ut lê bôyx re xtzßâmanquil xcuybal êmâc. Li bar tinye êre, aran têyîb lê artal ut lâin cuânkin êriqßuin ut aran texcuosobtesi.
25Y si me hicieres altar de piedras, no las labres de cantería; porque si alzares tu pico sobre él, tú lo profanarás.
25Cui riqßuin pec yîbanbil li artal li têyîb chokß cue, mêtukub ru li pec. Cui têpechß riqßuin chßîchß, têmux ru li pec ut incßaß chic us chokß re lin artal.Têyîb lin artal chi mâcßaß xtakebâl, xban nak cui têyîb riqßuin xtakebâl naru têcßut êrib nak yôkex chi takecß”, chan li Dios.
26Y no subirás por gradas á mi altar, porque tu desnudez no sea junto á él descubierta.
26Têyîb lin artal chi mâcßaß xtakebâl, xban nak cui têyîb riqßuin xtakebâl naru têcßut êrib nak yôkex chi takecß”, chan li Dios.