Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Ezekiel

16

1Y FUÉ á mí palabra de Jehová, diciendo:
1Li Kâcuaß quiâtinac cuißchic cuiqßuin ut quixye cue:
2Hijo del hombre, notifica á Jerusalem sus abominaciones,
2—At ralal cuînk, tâye reheb li cuanqueb Jerusalén nak kßaxal yibru li nequeßxbânu.
3Y di: Así ha dicho el Señor Jehová sobre Jerusalem: Tu habitación y tu raza fué de la tierra de Canaán; tu padre Amorrheo, y tu madre Hethea.
3Tâye reheb nak li nimajcual Dios naxye chi joßcaßin chirixeb laj Jerusalén. Lâat catyoßla aran Canaán. Lâ yucuaß, aßan aj amorreo ut lâ naß, aßan aj hetea.
4Y cuanto á tu nacimiento, el día que naciste no fué cortado tu ombligo, ni fuiste lavada con aguas para atemperarte, ni salada con sal, ni fuiste envuelta con fajas.
4Saß li cutan nak catyoßla, incßaß queßxset lâ chßup, chi moco cateßratesi, chi moco cateßxchßaj riqßuin atzßam, chi moco cateßxlan saß tßicr.
5No hubo ojo que se compadeciese de ti, para hacerte algo de esto, teniendo de ti misericordia; sino que fuiste echada sobre la haz del campo, con menosprecio de tu vida, en el día que naciste.
5Mâ ani qui-iloc xtokßobâl âcuu. Mâ jun quibânun usilal âcue. Mâ ani quitenkßan âcue. Cateßxtzßek ban saß li cßalebâl xban nak chalen nak catyoßla, xicß cat-ileß.
6Y yo pasé junto á ti, y te vi sucia en tus sangres, y díjete: En tus sangres, vive; vive, díjete, en tus sangres.
6Lâin quinnumeß aran ut quicuil nak yôcat chi ecßânc saß lâ quiqßuel. Ut lâin quinye nak incßaß tatcâmk.
7En millares como la hierba del campo te puse, y fuiste aumentada y engrandecida, y viniste á ser adornada grandemente; los pechos te crecieron, y tu pelo brotó; mas tú estabas desnuda y descubierta.
7Lâin catinqßue chi qßuîc joß nak naqßui li acuîmk. Catqßui toj retal cat-ixkiloß. Ut cßajoß xchakßal âcuu. Queßnînkan lâ tuß ut quichamoß lâ cuismal. Abanan tßustßûcat.
8Y pasé yo junto á ti, y te miré, y he aquí que tu tiempo era tiempo de amores; y extendí mi manto sobre ti, y cubrí tu desnudez; y díte juramento, y entré en concierto contigo, dice el Señor Jehová, y fuiste mía:
8Mokon chic lâin quinnumeß cuancat cuiß ut quinqßue retal nak xat-ixkiloß ut ac xcuulac xkßehil nak tâcuânk âbêlom. Joßcan nak catintzßap riqßuin lin tßicr xban nak tßustßûcat. Quinbânu li contrato nak quinsumla âcuiqßuin ut lâat chic cue.
9Y te lavé con agua, y lavé tus sangres de encima de ti, y ungíte con aceite;
9Lâin quinchßaj lâ quiqßuel ut quinyul li aceite châcuix.
10Y te vestí de bordado, y te calcé de tejón, y ceñíte de lino, y te vestí de seda.
10Lâin quinqßue lâ cuakß li qßuebil xsahob ru ut quinqßue lâ xâb châbil. Ut quinqßue jun xcßâmal âsaß yîbanbil riqßuin li tßicr lino. Catintikib riqßuin li châbil akßej terto xtzßak.
11Y te atavíe con ornamentos, y puse ajorcas en tus brazos, y collar á tu cuello;
11Quinqßue chokß xsahob âcuu li châbil pec terto xtzßak. Quinqßue li matkßab saß xcux lâ cuukß ut quinqßue li châbil kßol saß lâ cux.
12Y puse joyas sobre tus narices, y zarcillos en tus orejas, y diadema de hermosura en tu cabeza.
12Ut quinqßue li châbil matkßab saß lâ cuußuj ut quinqßue ajcuiß lâ caßxic. Cßajoß xchßinaßusal li corona li quinqßue saß âjolom.
13Y fuiste adornada de oro y de plata, y tu vestido fué lino, y seda, y bordado; comiste flor de harina de trigo, y miel, y aceite; y fuiste hermoseada en extremo, y has prosperado hasta reinar.
13Joßcaßin nak quinqßue xsahob âcuu riqßuin oro ut plata. Ut lâ cuakß yîbanbil riqßuin li châbil tßicr lino xcomon li tßicr terto xtzßak li cuan xsahob ru. Catzaca li caxlan cua yîbanbil riqßuin châbil cßaj, li xyaßal cab ut li aceite olivo. Cßajoß xchakßal âcuu. Quiniman âcuanquil toj retal cat-oc chokß reina.
14Y salióte nombradía entre las gentes á causa de tu hermosura; porque era perfecta, á causa de mi hermosura que yo puse sobre ti, dice el Señor Jehová.
14Naßno âcuu xbaneb li xnînkal ru tenamit xban lâ chßinaßusal. Xban nak lâin quinqßuehoc lâ chßinaßusal, tzßakal âcue âcuu, chan li Kâcuaß li nimajcual Dios.
15Mas confiaste en tu hermosura, y fornicaste á causa de tu nombradía, y derramaste tus fornicaciones á cuantos pasaron; suya eras.
15Abanan cacßojob âchßôl saß xbên lâ chßinaßusal ut catsukßi joß jun ixk naxcßayi rib xban nak naßno âcuu. Cakßaxtesi âcuib reheb li joß qßuial queßnumeß cuancat cuiß.
16Y tomaste de tus vestidos, e hicístete diversos altos lugares, y fornicaste en ellos: cosa semejante no vendrá, ni será así.
16Caqßue lâ châbil akß saß li naßajej li najt xteram ut aran camux ru lâ sumlajic. Mâ jun sut qui-uxman li cßaßru cabânu chi moco tâuxmânk mokon.
17Tomaste asimismo los vasos de tu hermosura de mi oro y de mi plata, que yo te había dado, é hicístete imágenes de hombre, y fornicaste con ellas.
17Cachap ajcuiß li châbil oro ut plata li quinqßue chokß xsahob âcuu. Ut cayîbeb lâ dios cuînk ut calokßoniheb. Riqßuineb aßan camux ru lâ sumlajic.
18Y tomaste tus vestidos de diversos colores, y cubrístelas; y mi aceite y mi perfume pusiste delante de ellas.
18Ut riqßuin lâ châbil akß li quinqßue âcue catikibeb lâ yîbanbil dios. Ut camayeja ajcuiß lin aceite ut lin incienso chiruheb.
19Mi pan también, que yo te había dado, la flor de la harina, y el aceite, y la miel, con que yo te mantuve, pusiste delante de ellas para olor suave; y fué así, dice el Señor Jehová.
19Ut li châbil tzacaêmk li quinqßue âcue joß li châbil cßaj, li aceite olivo ut li xyaßal cab camayeja chiruheb joß jun sununquil ban. Chixjunil li mâusilal aßin cabânu, chan li Kâcuaß.
20Demás de esto, tomaste tus hijos y tus hijas que me habías engendrado, y los sacrificaste á ellas para consumación. ¿Es poco, esto de tus fornicaciones?
20Ut camayejaheb chiruheb li yîbanbil dios lâ cualal âcßajol li quinqßue âcue. ¿Ma caßchßin ta biß li mâusilal li cabânu nak quinâtzßektâna?
21Y sacrificaste mis hijos, y dístelos á ellas para que los hiciesen pasar por el fuego.
21¿Ma incßaß ta biß cacamsiheb li cualal incßajol nak caqßueheb chokß âcßatbil mayej chiruheb li yîbanbil dios?
22Y con todas tus abominaciones y tus fornicaciones no te has acordado de los días de tu mocedad, cuando estabas desnuda y descubierta, cuando estabas envuelta en tu sangre.
22Nak yôcat chixlokßoninquil li yîbanbil dios ut chixbânunquil li mâusilal, incßaß quinak saß âchßôl chanru nak catcuan chak saß âcaßchßinal. Incßaß quinak saß âchßôl nak tßustßûcat ut yôcat chi ecßânc saß lâ quiqßuel.
23Y fué que después de toda tu maldad (H­ay, ay de ti! dice el Señor Jehová,lare the work of God, and understand His doing.o)
23Li nimajcual Dios quixye: —Nabal li raylal tâchâlk saß âbên xban nak xabânu chixjunil li mâusilal aßin.
24Edificástete alto, y te hiciste altar en todas las plazas:
24Yalak bar saß chixjunil li tenamit cayîbeb li naßajej li najt xteram re lokßonînc ut cayîbeb lâ artal.
25En toda cabeza de camino edificaste tu altar, y tornaste abominable tu hermosura, y abriste tus piernas á cuantos pasaban, y multiplicaste tus fornicaciones.
25Cayîbeb li naßajej li najt xteram saß eb li xâla be. Xban xbânunquil li kßaxal yibru lâat catzßek lâ chßinaßusal. Cayechißi âcuib reheb li joß qßuial li queßnumeß cuancat cuiß.
26Y fornicaste con los hijos de Egipto, tus vecinos, de grandes carnes; y aumentaste tus fornicaciones para enojarme.
26Cabânu li mâusilal riqßuineb laj Egipto li junes cuânc riqßuin ixk nequeßxcßoxla. Kßaxal xnumta li mâusilal li xabânu riqßuineb ut riqßuin aßan cachikß injoskßil.
27Por tanto, he aquí que yo extendí sobre ti mi mano, y disminuí tu provisión ordinaria, y te entregué á la voluntad de las hijas de los Filisteos que te aborrecen, las cuales se avergüenzan de tu camino deshonesto.
27Anakcuan xintaksi li cuukß re nak tatinqßue chixtojbal lâ mâc. Xcuisi châcuu li cßaßru âcue. Xatinkßaxtesi saß rukßeb laj filisteo li xicß nequeßiloc âcue. Eb aßan nequeßsach xchßôleb xban li mâusilal li yôcat chixbânunquil.
28Fornicaste también con los hijos de Assur por no haberte hartado; y fornicaste con ellos, y tampoco te hartaste.
28Incßaß quicßojla âchßôl riqßuin li mâusilal li ac xabânu toj retal côat Asiria chixmuxbal lâ sumlajic riqßuineb. Chi moco riqßuin aßan quicßojla âchßôl.
29Multiplicaste asimismo tu fornicación en la tierra de Canaán y de los Caldeos: ni tampoco con esto te hartaste.
29Kßaxal cuißchic xnumta li mâusilal xabânu Canaán ut riqßuineb laj Babilonia. Abanan incßaß ajcuiß quicßojla âchßôl.
30Cuán inconstante es tu corazón, dice el Señor Jehová, habiendo hecho todas estas cosas, obras de una poderosa ramera,
30Lâin li nimajcual Dios ninye: —Lâat moco tuktu ta âchßôl. Xabânu chixjunil li mâusilal aßin joß jun li ixk naxcßayi rib, ut incßaß nacanau xutânac.
31Edificando tus altares en cabeza de todo camino, y haciendo tus altares en todas las plazas! Y no fuiste semejante á ramera, menospreciando el salario,
31Saß chixjunileb li be cayîb li naßajej li najt xteram re tâlokßoni cuiß li jalanil dios. Cayîbeb li artal saß eb li naßajej li cuanqueb cuiß nabal li cristian re tâbânu li mâusilal. Abanan incßaß cacßul lâ tojbal joß nequeßxbânu li ixk li nequeßxcßayi ribeb.
32Sino como mujer adúltera, por cuanto que en lugar de su marido recibe á ajenos.
32Lâat jun ixk incßaß nacara lâ bêlom. Nacamux ban ru lâ sumlajic riqßuin jalan cuînk.
33A todas las rameras dan dones; mas tú diste tus dones á todos tus enamorados; y les diste presentes, porque entrasen á ti de todas partes por tus fornicaciones.
33Junak li ixk li naxcßayi rib naxcßul xtojbal. Abanan lâat incßaß cabânu chi joßcan. Lâat ban chic nacatqßuehoc xmâtaneb li cuînk li nequeßchal yalak bar chi mâcobc âcuiqßuin.
34Y ha sido en ti al contrario de las mujeres en tus fornicaciones, ni nunca después de ti será así fornicado; porque en dar tú dones, y no ser dados dones á ti, ha sido al contrario.
34Lix jalanil li nacabânu lâat, aßan nak mâcuaßeb li cuînk nequeßsicßoc âcue. Lâat ban nacatsicßoc reheb ut nacatojeb. Ut lâat mâcßaß nacacßul.
35Por tanto, ramera, oye palabra de Jehová:
35Joßcan ut lâat ixakilbej li nacamux ru lâ sumlajic, chacuabi li cßaßru naxye âcue li Kâcuaß.
36Así ha dicho el Señor Jehová: Por cuanto han sido descubiertas tus vergüenzas, y tu confusión ha sido manifestada á tus enamorados en tus fornicaciones; y á los ídolos de tus abominaciones, y en la sangre de tus hijos, los cuales les diste;
36Aßan aßin li naxye li Kâcuaß: —Kßaxal yibru lâ naßleb. Catßusub âcuib chiruheb li cuînk li queßcuan âcuiqßuin. Ut calokßoniheb li jalanil dios ut cacamsiheb lâ cocßal ut camayejaheb chiruheb li jalanil dios.
37Por tanto, he aquí que yo junto todos tus enamorados con los cuales tomaste placer, y todos los que amaste, con todos los que aborreciste; y reunirélos contra ti alrededor, y descubriréles tu vergüenza, y verán toda tu torpeza.
37Joßcan nak lâin tinchßutubeb chixjunileb li cuînk li queßcuan âcuiqßuin, li nacacßojob cuiß âchßôl, joß eb ajcuiß li xicß nacacuileb. Tinchßutubeb châjun sutam ut chiruheb aßan tincuisi lâ cuakß re nak tßustßu tatcanâk chiruheb.
38Y yo te juzgaré por las leyes de las adúlteras, y de las que derraman sangre; y te daré en sangre de ira y de celo.
38Tatinqßue chixtojbal âmâc joß nequeßxcßul li nequeßxmux ru lix sumlajiqueb ut joß li nequeßcamsin. Ut xban nak xicß nacuil li cßaßru cabânu yô injoskßil saß âbên. Tatincanab chi camsîc re xtojbal rix lâ mâc.
39Y te entregaré en mano de ellos: y destruirán tu alto, y derribarán tus altares, y te harán desnudar de tus ropas, y se llevarán los vasos de tu gloria, y te dejarán desnuda y descubierta.
39Tatincanab saß rukßeb li cuînk li queßcuan âcuiqßuin ut eb aßan teßxjuqßuiheb li naßajej li najt xteram li nacalokßoni cuiß li jalanil dios. Ut teßxjuqßuiheb ajcuiß li artal. Eb aßan teßxmakß châcuu lâ châbil akß ut eb li pec li terto xtzßak. Ut lâat tatcanâk chi tßustßu chi mâcßaß chic cuan âcue.
40Y harán subir contra ti reunión de gente, y te apedrearán con piedras, y te atravesarán con sus espadas.
40Eb aßan teßxcßameb chak nabal li tenamit ut tateßxcuti chi pec ut tateßxcuj chi chßîchß.
41Y quemarán tus casas á fuego, y harán en ti juicios á ojos de muchas mujeres; y hacerte he cesar de ser ramera, ni tampoco darás más don.
41Teßxcßateb lâ cuochoch ut nabaleb li ixk yôkeb chi iloc âcue nak tâcßul xtojbal âmâc. Riqßuin aßin tâcanab mâcobc riqßuineb li cuînk ut incßaß chic tâqßue xmâtaneb.
42Y haré reposar mi ira sobre ti, y apartaráse de ti mi celo, y descansaré de más enojarme.
42Ut chirix aßan mâcßaßak chic injoskßil saß âbên. Ut moco xicß ta chic tatcuil.
43Por cuanto no te acordaste de los días de tu mocedad, y me provocaste á ira en todo esto, por eso, he aquí yo también he tornado tu camino sobre tu cabeza, dice el Señor Jehová; pues ni aun has pensado sobre todas tus abominaciones.
43Lâat xsach saß âchßôl cßaßru quinbânu âcue saß âcaßchßinal. Ut cachikß injoskßil riqßuin chixjunil li cabânu. Xban aßan nak tatinqßue chixtojbal rix lâ mâusilal. Ut incßaß xcßojla âchßôl riqßuin li cabânu toj retal camux ru lâ sumlajic ut cabânu li moco uxc ta naraj.
44He aquí que todo proverbista hará de ti proverbio, diciendo: Como la madre, tal su hija.
44Cuan jun li âtin li nequeßxye li tenamit ut aßan li teßxye châcuix lâat. Aßan aßin: chanru xnaßleb li naßbej, joßcan ajcuiß xnaßleb li coßbej.
45Hija de tu madre eres tú, que desechó á su marido y á sus hijos; y hermana de tus hermanas eres tú, que desecharon á sus maridos y á sus hijos: vuestra madre fué Hethea, y vuestro padre Amorrheo.
45Lâat juntakßêt lâ naßleb riqßuin lâ naß. Lâ naß quixtzßektâna lix bêlom ut quixtzßektânaheb ajcuiß lix cocßal. Ut juntakßêt ajcuiß lâ naßleb riqßuin xnaßlebeb lâ cuas. Eb aßan queßxtzßektâna lix bêlomeb ut queßxtzßektâna ajcuiß li ralal xcßajoleb. Lâ naß, aßan aj hetea ut lâ yucuaß, aßan aj amorreo.
46Y tu hermana mayor es Samaria con su hijas, la cual habita á tu mano izquierda; y tu hermana la menor que tú es Sodoma con sus hijas, la cual habita á tu mano derecha.
46Lâ cuas ut eb lix coß, aßaneb li tenamit Samaria li cuan saß li norte. Ut lâ cuîtzßin ut eb lix coß, aßaneb li tenamit Sodoma li cuan sa li sur.
47Y aun no anduviste en sus caminos, ni hiciste según sus abominaciones; antes, como si esto fuera poco y muy poco, te corrompiste más que ellas en todos tus caminos.
47Lâat catzol âcuib riqßuineb ut cabânu li incßaß us li queßxbânu eb aßan. Abanan lâ mâusilal lâat quinumta chiru li mâusilal li queßxbânu eb aßan.
48Vivo yo, dice el Señor Jehová, Sodoma tu hermana, con sus hijas, no ha hecho como hiciste tú y tus hijas.
48Lâin li yoßyôquil Dios ninye âcue nak relic chi yâl lâ mâusilal lâat ut eb lâ coß kßaxal cuißchic numtajenak chiru lix mâusilaleb laj Sodoma rochbeneb lix coß.
49He aquí que esta fué la maldad de Sodoma tu hermana: soberbia, hartura de pan, y abundancia de ociosidad tuvo ella y sus hijas; y no corroboró la mano del afligido y del menesteroso.
49Aßan aßin lix mâqueb laj Sodoma ut eb lix coß. Kßetkßeteb ut cuan nabal cßaßruheb re ut incßaß nequeßraj cßanjelac. Ut incßaß nequeßraj xtenkßanquileb li nebaß ut eb li rahobtesinbileb.
50Y ensoberbeciéronse, é hicieron abominación delante de mí, y quitélas como vi bueno.
50Nequeßxnimobresi ribeb ut lâin xinqßue retal li mâusilal li nequeßxbânu chicuu. Joßcan nak quebinsach ruheb.
51Y Samaria no cometió ni la mitad de tus pecados; porque tú multiplicaste tus abominaciones más que ellas, y has justificado á tus hermanas con todas tus abominaciones que hiciste.
51Moco qßui ta li mâc queßxbânu eb laj Samaria chiru li mâc li cabânu lâat. Kßaxal nabal lâ mâusilal chiru lix mâusilaleb aßan. Riqßuin aßan chanchan nak tîqueb xchßôleb châcuu lâat xban nak kßaxal yibru li cabânu lâat.
52Tú también, que juzgaste á tus hermanas, lleva tu vergüenza en tus pecados que hiciste más abominables que ellas: más justas son que tú: avergüénzate pues tú también, y lleva tu confusión, pues que has justificado á tus hermanas.
52Anakcuan tento nak xutânal tâcßul. Kßaxal yibru li mâusilal xabânu lâat chiru li mâusilal li queßxbânu eb aßan. Eb aßan chanchan mâcßaß xmâqueb châcuu lâat xban nak numtajenak lâ mâusilal. Joßcan nak xutânal tat-êlk.
53Yo pues haré tornar sus cautivos, los cautivos de Sodoma y de sus hijas, y los cautivos de Samaria y de sus hijas, y los cautivos de tus cautiverios entre ellas,
53Li Kâcuaß quixye ajcuiß reheb laj Jerusalén: Lâin tinqßue cuißchic lix biomaleb laj Sodoma ut eb laj Samaria joß eb ajcuiß lix coß. Ut chirix aßan tinqßue cuißchic lâ biomal lâat.
54Para que tú lleves tu confusión, y te avergüences de todo lo que has hecho, siéndoles tú motivo de consuelo.
54Tento nak xutânal tâcßul. Ut eb aßan teßcßojlâk xchßôleb nak teßxqßue retal nak lâat yôcat chixtojbal lâ mâc.
55Y tus hermanas, Sodoma con sus hijas y Samaria con sus hijas, volverán á su primer estado; tú también y tus hijas volveréis á vuestro primer estado.
55Eb laj Sodoma ut eb laj Samaria rochbeneb lix coß teßcuânk cuißchic joß nak queßcuan junxil. Joßcan ajcuiß lâat ut eb lâ coß texcuânk joß nak quexcuan junxil.
56Sodoma, tu hermana, no fué nombrada en tu boca en el tiempo de tus soberbias,
56¿Ma mâcuaß ta biß âcuîtzßin li tenamit Sodoma nak cakßetkßeti âcuib chiru junxil nak sa cuancat?
57Antes que tu maldad se descubriese, como en el tiempo de la vergüenza de las hijas de Siria y de todas las hijas de los Filisteos alrededor, que te menosprecian en contorno.
57Nak toj mâji quicßutun li mâusilal xabânu lâat, cahobeb. Anakcuan juntakßêtex. Ut eb laj filisteo, eb laj Siria ut chixjunileb li xicß nequeßiloc âcue li cuanqueb châjun sutam yôqueb châhobbal.
58Tú has llevado tu enormidad y tus abominaciones, dice Jehová.
58Anakcuan tento nak tâcßul lix tojbal âmâc xban li mâusilal li kßaxal yibru li xabânu, ut xban nak xakßetkßeti âcuib xban li cßaßru cuan âcue. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
59Empero así ha dicho el Señor Jehová: ¿Haré yo contigo como tú hiciste, que menospreciaste el juramento para invalidar el pacto?
59Li nimajcual Dios quixye: Lâin tatinqßue chixtojbal âmâc joß âcßulub xcßulbal xban nak cacuisi xcuanquil li contrato ut incßaß cabânu li cßaßru caye.
60Antes yo tendré memoria de mi pacto que concerté contigo en los días de tu mocedad, y te confirmaré un pacto sempiterno.
60Abanan toj cuan saß inchßôl cßaßru quinye saß li contrato li quinbânu âcuiqßuin saß âsâjilal. Lâin tinxakab xcuanquil li contrato chi junelic.
61Y acordarte has de tus caminos y te avergonzarás, cuando recibirás á tus hermanas, las mayores que tú con las menores que tú, las cuales yo te daré por hijas, mas no por tu pacto.
61Tâjulticokß âcue li mâusilal xabânu ut tatxutânâk nak lâin tinkßaxtesi chokß âcoß li tenamit Samaria lâ cuas ut nak tinkßaxtesi chokß âcoß li tenamit Sodoma lâ cuîtzßin. Tinbânu chi joßcan usta incßaß tento tinbânu xban nak incßaß quinye âcue saß li contrato nak tinkßaxtesiheb âcue.
62Y confirmaré mi pacto contigo, y sabrás que yo soy Jehová;
62Lâin tinxakab xcuanquil lin contrato ut lâat tânau nak lâin li Kâcuaß.Lâin tincuy âmâc. Abanan cuânk saß âchßôl li mâusilal xabânu ut tatxutânâk xban. Incßaß chic tênimobresi êrib xban nak texxutânâk. Lâin li nimajcual Dios quinyehoc re aßin.—
63Para que te acuerdes, y te avergüences, y nunca más abras la boca á causa de tu vergüenza, cuando me aplacare para contigo de todo lo que hiciste, dice el Señor Jehová.
63Lâin tincuy âmâc. Abanan cuânk saß âchßôl li mâusilal xabânu ut tatxutânâk xban. Incßaß chic tênimobresi êrib xban nak texxutânâk. Lâin li nimajcual Dios quinyehoc re aßin.—