1Y SIENDO Abram de edad de noventa y nueve años, aparecióle Jehová, y le dijo: Yo soy el Dios Todopoderoso; anda delante de mí, y sé perfecto.
1Nak ac belêlaju roßcßâl chihab cuan re laj Abram, li Kâcuaß Dios quixcßutbesi rib chiru ut quixye re: —Lâin li Kâcuaß Dios li kßaxal nim incuanquil. Chatcuânk saß xyâlal chicuu ut tîcak âchßôl.
2Y pondré mi pacto entre mí y ti, y multiplicarte he mucho en gran manera.
2Lâin tinxakab xcuanquil li contrato li xinbânu âcuiqßuin. Lâin tinqßue chi qßuiânc lâ cualal âcßajol, chan li Kâcuaß Dios re laj Abram.
3Entonces Abram cayó sobre su rostro, y Dios habló con él diciendo:
3Laj Abram quicuikßla ut quixxulub lix jolom saß chßochß.
4Yo, he aquí mi pacto contigo: Serás padre de muchedumbre de gentes:
4Ut li Dios quixye ajcuiß re laj Abram: —Li contrato li tinbânu âcuiqßuin, aßan aßin: Lâat tat-oc chokß xxeßtônil yucuaßeb nabaleb chi tenamit, chan.
5Y no se llamará más tu nombre Abram, sino que será tu nombre Abraham, porque te he puesto por padre de muchedumbre de gentes.
5—Anakcuan mâcuaß chic aj Abram lâ cßabaß. Aj Abraham chic âcßabaß xban nak xatinqßue chokß xxeßtônil yucuaßeb li qßuila tenamit.
6Y multiplicarte he mucho en gran manera, y te pondré en gentes, y reyes saldrán de ti.
6Relic chi yâl nak tebinqßue chi qßuiânc lâ cualal âcßajol. Nabalak lê tenamit ut teßcuânk ajcuiß lê rey saß lê tenamit chixjûnkaleb.
7Y estableceré mi pacto entre mí y ti, y tu simiente después de ti en sus generaciones, por alianza perpetua, para serte á ti por Dios, y á tu simiente después de ti.
7Junelic tâcuânk xcuanquil li contrato li xinbânu âcuiqßuin joß ajcuiß riqßuineb lâ cualal âcßajol. Lâin lâ Dios lâat, ut lâin ajcuiß xDioseb lâ cualal âcßajol.
8Y te daré á ti, y á tu simiente después de ti, la tierra de tus peregrinaciones, toda la tierra de Canaán en heredad perpetua; y seré el Dios de ellos.
8Li chßochß Canaán li cuancat cuiß anakcuan tinqßue âcue ut eb lâ cualal âcßajol teßêchanînk re chi junaj cua. Lâinak lix Dioseb chixjunileb lâ cualal âcßajol, chan.
9Dijo de nuevo Dios á Abraham: Tú empero guardarás mi pacto, tú y tu simiente después de ti por sus generaciones.
9Ut li Dios quixye ajcuiß re laj Abraham: —Tento nak lâat tâbânu li contrato cuiqßuin lâin. Joßcan ajcuiß teßxbânu lâ cualal âcßajol.
10Este será mi pacto, que guardaréis entre mí y vosotros y tu simiente después de ti: Será circuncidado todo varón de entre vosotros.
10Lâat tâbânu li cßaßru tinye âcue. Joßcan ajcuiß teßxbânu chixjunileb lâ cualal âcßajol. Ut aßan aßin li tinye êre. Li junjûnk chi cuînk saß êyânk, tento nak teßxcßul li circuncisión.
11Circuncidaréis, pues, la carne de vuestro prepucio, y será por señal del pacto entre mí y vosotros.
11Ut li circuncisión aßan aßin: Tâsetmânk caßchßinak xtzßûmal rußuj xtzßejcual li cuînk. Tâbânu aßin chokß retalil li contrato li xkabânu chi kibil kib.
12Y de edad de ocho días será circuncidado todo varón entre vosotros por vuestras generaciones: el nacido en casa, y el comprado á dinero de cualquier extranjero, que no fuere de tu simiente.
12Li junjûnk chi cßulaßal têlom tixcßul li circuncisión nak cuânk cuakxakib cutan xyoßlajic. Aßin lin chakßrab li tâticlâk anakcuan ut tâuxmânk chalen. Joßcan tâuxmânk reheb chixjunileb li cocß têlom saß xyânkeb lâ cualal âcßajol joß eb ajcuiß lâ lokßbil môs usta jalan xtenamiteb.
13Debe ser circuncidado el nacido en tu casa, y el comprado por tu dinero: y estará mi pacto en vuestra carne para alianza perpetua.
13Tento nak chixjunileb lâ cualal âcßajol teßxcßul li circuncisión. Joßcan ajcuiß eb lâ môs cuînk. Chi joßcaßin tâcanâk jun retalil riqßuin lê tzßejcual. Aßan retalil li contrato li xkabânu chi kibil kib.
14Y el varón incircunciso que no hubiere circuncidado la carne de su prepucio, aquella persona será borrada de su pueblo; ha violado mi pacto.
14Cui junak cuînk incßaß tixcßul li circuncisión, aßan tzßektânanbilak xban nak aßan xkßet lin chakßrab, chan li Dios.
15Dijo también Dios á Abraham: A Sarai tu mujer no la llamarás Sarai, mas Sara será su nombre.
15Li Dios quixye ajcuiß re laj Abraham: —Anakcuan mâcuaßak chic xSarai xcßabaß lâ cuixakil; xSara chic tâqßuemânk chokß xcßabaß.
16Y bendecirla he, y también te daré de ella hijo; sí, la bendeciré, y vendrá á ser madre de naciones; reyes de pueblos serán de ella.
16Lâin tincuosobtesi lix Sara. Ut tâcuânk lâ cualal riqßuin. Relic chi yâl tincuosobtesi aßan. Lix Sara tâcuânk nabaleb li ralal xcßajol. Aßan tâoc chokß xnaßeb nabal chi tenamit li toj teßyoßlâk mokon. Li ralal xcßajol lix Sara teßoc chokß xreyeb li tenamit, chan li Dios.
17Entonces Abraham cayó sobre su rostro, y rióse, y dijo en su corazón: ¿A hombre de cien años ha de nacer hijo? ¿y Sara, ya de noventa años, ha de parir?
17Laj Abraham quicuikßla ut quixxulub lix jolom saß chßochß ut qui-oc chi seßec. Laj Abraham quixye saß xchßôl: —¿Ma kßaxal yâl ta cuiß nak tâcuânk junak cualal nak ac xinbânu li jun ciento chihab? Ut lix Sara, ¿ma tâcuânk ta biß junak lix cßulaßal nak ac xbânu li lajêb roßcßâl chihab? chan.
18Y dijo Abraham á Dios: Ojalá Ismael viva delante de ti.
18Ut laj Abraham quixye re li Dios, —Usan cui laj Ismael tixcßul li usilal âcuiqßuin, chan.
19Y respondió Dios: Ciertamente Sara tu mujer te parirá un hijo, y llamarás su nombre Isaac; y confirmaré mi pacto con él por alianza perpetua para su simiente después de él.
19Li Dios quixye re laj Abraham: —Ac xinye âcue nak lix Sara tâcuânk lix cßulaßal. Aj Isaac tâqßue chokß xcßabaß. Lâin tinbânu ajcuiß lin contrato chi junelic riqßuin aßan joß ajcuiß riqßuineb li ralal xcßajol, chan.
20Y en cuanto á Ismael, también te he oído: he aquí que le bendeciré, y le haré fructificar y multiplicar mucho en gran manera: doce príncipes engendrará, y ponerlo he por gran gente.
20—Xcuabi cßaßru xaye chirix laj Ismael. Matcßoxlac. Tincuosobtesi ajcuiß aßan. Aßan tâcuânk ajcuiß nabal li ralal xcßajol. Laj Ismael tâcuânk cablaju li ralal. Nînkakeb xcuanquil saß lix tenamiteb ut nimak ajcuiß lix tenamiteb.
21Mas yo estableceré mi pacto con Isaac, al cual te parirá Sara por este tiempo el año siguiente.
21Abanan lin contrato junelic cuânk riqßuin laj Isaac. Aßan lâ cualal li tâcuânk riqßuin lix Sara chiru li chihab jun, chan li Dios re laj Abraham.
22Y acabó de hablar con él, y subió Dios de con Abraham.
22Nak quirakeß chi âtinac, li Kâcuaß Dios qui-el riqßuin laj Abraham.
23Entonces tomó Abraham á Ismael su hijo, y á todos los siervos nacidos en su casa, y á todos los comprados por su dinero, á todo varón entre los domésticos de la casa de Abraham, y circuncidó la carne del prepucio de ellos en aquel mismo día, como Dios le
23Saß ajcuiß li cutan aßan laj Abraham quixset lix tzßûmal rußuj xtzßejcual laj Ismael. Chi joßcaßin quixbânu li circuncisión reheb lix môs li queßyoßla saß rochoch. Ut quixbânu ajcuiß reheb lix lokßbil môs. Saß li cutan aßan qui-uxman chixjunil joß quiyeheß re xban li Kâcuaß Dios.
24Era Abraham de edad de noventa y nueve años cuando circuncidó la carne de su prepucio.
24Belêlaju roßcßâl chihab cuan re laj Abraham nak quixcßul lix circuncisión.
25E Ismael su hijo era de trece años cuando fué circuncidada la carne de su prepucio.
25Oxlaju chihab cuan re laj Ismael nak quixcßul lix circuncisión.
26En el mismo día fué circuncidado Abraham é Ismael su hijo.
26Saß li cutan aßan queßxcßul li circuncisión laj Abraham ut laj Ismael li ralal.Chixjunileb lix môs cuînk li queßyoßla saß rochoch laj Abraham queßxcßul li circuncisión, joß eb ajcuiß li lokßbil môs li jalan xtenamiteb.
27Y todos los varones de su casa, el siervo nacido en casa, y el comprado por dinero del extranjero, fueron circuncidados con él.
27Chixjunileb lix môs cuînk li queßyoßla saß rochoch laj Abraham queßxcßul li circuncisión, joß eb ajcuiß li lokßbil môs li jalan xtenamiteb.