Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Jeremiah

22

1ASI dijo Jehová: Desciende á la casa del rey de Judá, y habla allí esta palabra,
1Li Dios quixye re laj Jeremías: —Tatxic saß rochoch lix reyeb laj Judá ut tâye li âtin aßin re,
2Y di: Oye palabra de Jehová, oh rey de Judá que estás sentado sobre el trono de David, tú, y tus criados, y tu pueblo que entran por estas puertas.
2At rey, lâat lix reyeb laj Judá. Lâat chunchûcat saß xcßojaribâl laj David. Chacuabihak li âtin aßin lâat, joß eb ajcuiß li nequeßcßanjelac châcuu ut chixjunileb lâ tenamit li nequeßnumeß saß eb li oquebâl aßin.
3Así ha dicho Jehová: Haced juicio y justicia, y librad al oprimido de mano del opresor, y no engañéis, ni robéis al extranjero, ni al huérfano, ni á la viuda, ni derraméis sangre inocente en este lugar.
3Lâin li Kâcuaß yôquin chi âtinac âcuiqßuin. Chebânuhak li us ut texcuânk saß tîquilal. Checoleb li rahobtesinbileb chiruheb li nequeßrahobtesin reheb. Mêbalakßiheb ut mêrelkßa cßaßru reheb li jalaneb xtenamit. Ut mêbânu raylal reheb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß, chi moco reheb li xmâlcaßan. Mêcamsiheb saß li naßajej aßin li mâcßaßeb xmâc.
4Porque si efectivamente hiciereis esta palabra, los reyes que en lugar de David se sientan sobre su trono, entrarán montados en carros y en caballos por las puertas de esta casa, ellos, y sus criados, y su pueblo.
4Cui têbânu chi tzßakal li us li yôquin xyebal êre, junes lâex li ralal xcßajol laj David tex-oc chokß rey. Ut tex-oc saß li oquebâl re li palacio aßin êrochben li teßcßanjelak chêru joßqueb ajcuiß li tenamit. Cuan teßxic chirix cacuây ut cuan teßxic saß carruaje.
5Mas si no oyereis estas palabras, por mí he jurado, dice Jehová, que esta casa será desierta.
5Abanan cui incßaß têbânu joß ninye êre, tâsachekß ru li palacio aßin. Juqßuinbil chic tâcanâk. Saß incßabaß ajcuiß lâin xinbânu li juramento nak tâcßulmânk li cßaßru xinye.
6Porque así ha dicho Jehová sobre la casa del rey de Judá: Galaad eres tú para mí, y cabeza del Líbano: empero de cierto te pondré en soledad, y ciudades deshabitadas.
6Chicuu lâin, lix palacio lix reyeb laj Judá kßaxal chßinaßus. Chanchan li naßajej Galaad ut chanchan li tzûl li cuan Líbano. Abanan lâin tinsach lix chßinaßusal ut tincanab chi mâcßaß chic cuan chi saß, chi moco cristian.
7Y señalaré contra ti disipadores, cada uno con sus armas; y cortarán tus cedros escogidos, y los echarán en el fuego.
7Lâin tintakla eb laj sachonel cuânkeb xchßîchß saß rukßeb. Telajeßxyoqßui li tzßamba yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß ut teßxcut saß xam.
8Y muchas gentes pasarán junto á esta ciudad, y dirán cada uno á su compañero: ¿Por qué lo hizo así Jehová con esta grande ciudad?
8Ut nabal li cristian li teßchâlk chak saß jalan tenamit teßnumekß saß li naßajej aßin ut teßxye chi ribileb rib, ¿Cßaßut nak li Kâcuaß xsach ru li nimla tenamit aßin?” chaßakeb.
9Y dirán: Porque dejaron el pacto de Jehová su Dios, y adoraron dioses ajenos, y les sirvieron.
9Ut teßchakßok li tenamit ut teßxye, “Quixsach ru xban nak queßxkßet li contrato li quixbânu li Dios riqßuineb, ut queßxlokßoni li yîbanbil dios ut queßcßanjelac chiruheb,” chaßakeb.
10No lloréis al muerto, ni de él os condolezcáis: llorad amargamente por el que va; porque no volverá jamás, ni verá la tierra donde nació.
10Mexyâbac xban nak quicam li rey Josías. Chexyâbak ban chirix li ralal li tâchapekß ut tâcßamekß saß jalan tenamit xban nak incßaß chic tâsukßîk chak saß lix tenamit li quiyoßla cuiß.
11Porque así ha dicho Jehová, de Sallum hijo de Josías, rey de Judá, que reina por Josías su padre, que salió de este lugar: No volverá acá más;
11Joßcaßin quixye li Kâcuaß chirix laj Salum li qui-oc chokß xreyeb laj Judá chokß rêkaj laj Josías lix yucuaß. “Laj Salum li nequeßxye ajcuiß Joacaz re, tâisîk saß li naßajej aßin ut incßaß chic tâsukßîk.
12Antes morirá en el lugar adonde lo trasportaren, y no verá más esta tierra.
12Tâcâmk saß li naßajej li tâcßamekß cuiß chi prêxil. Incßaß chic tâsukßîk saß li naßajej aßin,” chan li Kâcuaß.
13Ay del que edifica su casa y no en justicia, y sus salas y no en juicio, sirviéndose de su prójimo de balde, y no dándole el salario de su trabajo!
13At rey, raylal tâchâlk saß âbên xban nak nacayîb lâ palacio ut incßaß nacabânu saß tîquilal. Nacanimobresi ban âcuib riqßuin balakßîc ut nacaqßueheb lâ cuas âcuîtzßin chi trabajic ut incßaß nacatojeb.
14Que dice: Edificaré para mí casa espaciosa, y airosas salas; y le abre ventanas, y la cubre de cedro, y la pinta de bermellón.
14Lâat xaye, “Lâin tinyîb junak cuochoch kßaxal châbil. Ut saß li xcaß tasalil nabal tasal xsaß tinqßue ut nînk xsaß. Tinyîb li nimla cab ut tinqßue xventanil. Tinyîb riqßuin li cheß chacalteß ut tinbon riqßuin caki bon,” chancat.
15¿Reinarás porque te cercas de cedro? ¿no comió y bebío tu padre, é hizo juicio y justicia, y entonces le fué bien?
15At rey, ¿ma nacacßoxla nak lâat châbil rey yal xban nak cuânk lâ châbil palacio yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß? Lâ yucuaß quixbânu li us ut quicuan saß tîquilal. Joßcan nak us qui-el riqßuin li quixbânu. Incßaß quipaltoß cßaßru re.
16El juzgó la causa del afligido y del menesteroso, y entonces estuvo bien. ¿No es esto conocerme á mí? dice Jehová.
16Saß xyâlal quirakoc âtin saß xbêneb li nebaß ut saß xbêneb li rahobtesinbileb. Ut us qui-el riqßuin chixjunil li quixbânu. Joßcan tzßakal inpâbanquil, chan li Dios.
17Mas tus ojos y tu corazón no son sino á tu avaricia, y á derramar la sangre inocente, y á opresión, y á hacer agravio.
17Abanan li cßaßru nacacßoxla lâat, caßaj cuiß xrâbal ru li cßaßak re ru ut li cßaßru nacacßul riqßuin balakßic. Nacarahobtesiheb li mâcßaßeb xmâc ut nacacamsiheb, chan li Kâcuaß.
18Por tanto así ha dicho Jehová, de Joacim hijo de Josías, rey de Judá: No lo llorarán, diciendo: ­Ay hermano mío! y ­ay hermana! ni lo lamentarán, diciendo: ­Ay señor! ­ay su grandeza!
18Joßcaßin naxye li Kâcuaß chirix laj Joacim li ralal laj Josías lix reyeb laj Judá. “Mâ ani tâyâbak chirix lix camic, chi moco teßxye tokßob xak ru li karey. Xcanab lix cuanquil”.
19En sepultura de asno será enterrado, arrastrándole y echándole fuera de las puertas de Jerusalem.
19Teßxmuk joß nak namukeß li bûr. Quelonbil teßxbânu nak teßxcßam toj chirix li tenamit Jerusalén. Tâcutekß toj jun pacßal li oquebâl.
20Sube al Líbano, y clama, y en Basán da tu voz, y grita hacia todas partes; porque todos tus enamorados son quebrantados.
20Lâex aj Jerusalén, ayukex Líbano ut japomak êre. Japomak êre saß eb li tzûl li cuanqueb Basán. Ut chi-abîk xyâb lê cux yalak bar xban nak xeßxsach xcuanquileb chixjunileb li queßxjunaji ribeb êriqßuin.
21Hete hablado en tus prosperidades; mas dijiste: No oiré. Este fué tu camino desde tu juventud, que nunca oiste mi voz.
21Lâin quinyal inkße chixqßuebal ênaßleb nak toj sa cuanquex. Abanan lâex incßaß queraj rabinquil li cßaßru quinye. Joßcan lê naßleb chalen saß êsâjilal. Incßaß quex-abin chicuu.
22A todos tus pastores pacerá el viento, y tus enamorados irán en cautiverio: entonces te avergonzarás y te confundirás á causa de toda tu malicia.
22Teßcßamekß chêru chixjunileb li nequeßcßamoc be chêru. Chanchan nak teßcßamekß xban ikß. Teßcßamekß saß jalan naßajej chixjunileb li xeßxjunaji ribeb êriqßuin. Tâcubsîk êcuanquil ut xutânal texcanâk xban lê mâusilal.
23Habitaste en el Líbano, hiciste tu nido en los cedros: ­cómo gemirás cuando te vinieren dolores, dolor como de mujer que está de parto!
23Lâex li cuanquex saß lê rochoch li xeyîb riqßuin li chacalteß li xchal Líbano, cßajoß nak texyâbak xban li raylal têcßul. Li raylal li têcßul chanchan li raylal li naxcßul li ixk li oc re chi qßuirâc.
24Vivo yo, dice Jehová, que si Conías hijo de Joacím rey de Judá fuese anillo en mi mano diestra, aun de allí te arrancaré;
24Li Kâcuaß quixye re laj Jeconías li ralal laj Joacim lix reyeb laj Judá: —Saß incßabaß lâin li yoßyôquil Dios, lâin ninye âcue nak usta lâat kßaxal lokß chicuu joß jun li matkßab li cuan saß rußuj cuukß saß lin nim, tatcuisi saß cuukß ut tatintzßektâna.
25Y te entregaré en mano de los que buscan tu alma, y en mano de aquellos cuya vista temes; sí, en mano de Nabucodonosor rey de Babilonia, y en mano de los Caldeos.
25Tatinkßaxtesi saß rukßeb laj Babilonia li xicß nequeßiloc âcue, li nacaxucuaheb ru. Tatincanab saß rukß laj Nabucodonosor lix reyeb.
26Y hacerte he trasportar, á ti, y á tu madre que te parió, á tierra ajena en que no nacisteis; y allá moriréis.
26Tatincanab chi cßamecß âcuochben lâ naß saß jalan tenamit li incßaß catyoßla cuiß ut aran tatcâmk.
27Y á la tierra á la cual levantan ellos su alma para tornar, allá no volverán.
27Incßaß chic tatsukßîk saß lâ tenamit, usta kßaxal tâcuaj raj sukßîc, chan li Dios.
28¿Es este hombre Conías un ídolo vil quebrado? ¿es vaso con quien nadie se deleita? ¿Por qué fueron arrojados, él y su generación, y echados á tierra que no habían conocido?
28Laj Jeremías quixye: —Laj Jeconías chanchan jun li cuc jorol, li mâcßaß na-oc cuiß ut mâ ani na-ajoc re. Joßcan nak queßcßameß aßan rochbeneb li ralal xcßajol saß jalan naßajej li incßaß queßxnau.
29Tierra, tierra, tierra! oye palabra de Jehová.
29Lâex aj Jerusalén, lâex aj Judá, lâex li cuanquex saß li chßochß aßin, abihomak li râtin li Kâcuaß.Aßan aßin li naxye, “Têtzßîba retalil joß jun li cuînk li mâcßaß ralal xcßajol. Li cuînk aßin incßaß us tâêlk riqßuin li cßaßru tixbânu. Ma jun reheb li ralal xcßajol tâoc chokß rey saß lix naßaj laj David. Incßaß teßoc chokß xreyeb laj Judá.”
30Así ha dicho Jehová: Escribid que será este hombre privado de generación, hombre á quien nada sucederá prósperamente en todos los días de su vida: porque ningún hombre de su simiente que se sentare sobre el trono de David, y que se enseñoreare sobre Judá,
30Aßan aßin li naxye, “Têtzßîba retalil joß jun li cuînk li mâcßaß ralal xcßajol. Li cuînk aßin incßaß us tâêlk riqßuin li cßaßru tixbânu. Ma jun reheb li ralal xcßajol tâoc chokß rey saß lix naßaj laj David. Incßaß teßoc chokß xreyeb laj Judá.”