1PALABRA que fué de Jehová á Jeremías, diciendo:
1Li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
2Ponte á la puerta de la casa de Jehová, y predica allí esta palabra, y di: Oid palabra de Jehová, todo Judá, los que entráis por estas puertas para adorar á Jehová.
2—Xaklin chire lix puertil lin templo ut tâye li âtin aßin reheb li cristian: Abihomak li cßaßru xye li Dios êre chêjunilex lâex aj Judá. Abihomak chêjunilex lâex li nequex-oc chixlokßoninquil li Kâcuaß Dios.
3Así ha dicho Jehová de los ejércitos, Dios de Israel: Mejorad vuestros caminos y vuestras obras, y os haré morar en este lugar.
3Joßcaßin xye êre li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: —Jalomak lê cßaßux ut jalomak lê naßleb re nak naru texincanab chi cuânc saß li naßajej aßin.
4No fiéis en palabras de mentira, diciendo: Templo de Jehová, templo de Jehová, templo de Jehová es éste.
4Mêpâb li nequeßxye laj balakß. Eb aßan nequeßxye, “Mâcßaß takacßul xban nak arin cuan lix templo li Dios,” chanqueb.
5Mas si mejorareis cumplidamente vuestros caminos y vuestras obras; si con exactitud hiciereis derecho entre el hombre y su prójimo,
5Jalomak lê cßaßux ut canabomak xbânunquil li incßaß us, ut cuânkex saß tîquilal riqßuineb lê ras êrîtzßin.
6Ni oprimiereis al peregrino, al huérfano, y á la viuda, ni en este lugar derramareis la sangre inocente, ni anduviereis en pos de dioses ajenos para mal vuestro;
6Incßaß têrahobtesi li jalan xtenamiteb, chi moco li mâcßaß xnaß xyucuaßeb ut li xmâlcaßan, chi moco têqßue chi camsîc li mâcßaß xmâqueb ut incßaß têbok raylal saß êbên riqßuin nak nequelokßoni li yîbanbil dios.
7Os haré morar en este lugar, en la tierra que dí á vuestros padres para siempre.
7Cui têcanab xbânunquil li mâusilal, texincanab chi cuânc saß li naßajej aßin li quinqßue chi junaj cua reheb lê xeßtônil yucuaß.
8He aquí vosotros os confiáis en palabras de mentira, que no aprovechan.
8Cheqßue retal li yôquex chixbânunquil. Lâex nequecßojob êchßôl saß xbên li ticßtiß, li mâcßaß na-oc cuiß.
9¿Hurtando, matando, y adulterando, y jurando falso, é incensando á Baal, y andando tras dioses extraños que no conocisteis,
9Lâex nequex-elkßac, nequexcamsin, nequemux ru lê sumlajic, nequepatzß xcßabaß li Dios chi mâcßaß rajbal, nequecßat li pom chiru li yîbanbil dios Baal ut nequelokßoniheb li yîbanbil dios li incßaß quenau chak ru junxil.
10Vendréis y os pondréis delante de mí en esta casa sobre la cual es invocado mi nombre, y diréis: Librados somos: para hacer todas estas abominaciones?
10Ut chirix aßan nequexcßulun saß li templo bar ninlokßonîc cuiß ut nequeye chi joßcaßin, “Cueßco, colbilo,” chanquex, ut toj yôquex ajcuiß chixbânunquil li mâusilal.
11¿Es cueva de ladrones delante de vuestros ojos esta casa, sobre la cual es invocado mi nombre? He aquí que también yo veo, dice Jehová.
11¿Ma xsukßi ta biß lin templo li ninlokßonîc cuiß chokß xnaßajeb aj êlkß nak nequecßoxla lâex? ¿Ma incßaß ta biß ninnau cßaßru yôquex chixbânunquil? chan li Kâcuaß.
12Andad empero ahora á mi lugar que fué en Silo, donde hice que morase mi nombre al principio, y ved lo que le hice por la maldad de mi pueblo Israel.
12Ayukex anakcuan Silo saß li naßajej li quinsicß chak ru junxil re tinlokßonîk cuiß. Qßuehomak retal cßaßru quinbânu re xban li mâc li queßxbânu lin tenamit Israel.
13Ahora pues, por cuanto habéis vosotros hecho todas estas obras, dice Jehová, y bien que os hablé, madrugando para hablar, no oísteis, y os llamé, y no respondisteis;
13Anakcuan ut cßajoß li mâusilal xebânu. Lâin qßuila sut xinye êre nak têjal êcßaßux, abanan lâex incßaß nequeraj rabinquil li cuâtin. Lâin xexinbok re nak texsukßîk cuiqßuin, abanan incßaß xeraj.
14Haré también á esta casa sobre la cual es invocado mi nombre, en la que vosotros confiáis, y á este lugar que dí á vosotros y á vuestros padres, como hice á Silo:
14Joßcan nak tinbânu re lin templo joß quinbânu re li naßajej Silo. Tinbânu aßan re lin templo li cau cuiß êchßôl, li quinqßue re lê xeßtônil yucuaß ut êre ajcuiß lâex.
15Que os echaré de mi presencia como eché á todos vuestros hermanos, á toda la generación de Ephraim.
15Texintzßektâna joß nak quintzßektânaheb chixjunileb lê rechßalal, li ralal xcßajol laj Efraín. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.—
16Tú pues, no ores por este pueblo, ni levantes por ellos clamor ni oración, ni me ruegues; porque no te oiré.
16Li Kâcuaß quixye re laj Jeremías: —Mattijoc chirixeb li tenamit aßin chi moco tat-oquênk chirixeb chicuu. Mâtzßâma chicuu nak tintenkßaheb xban nak lâin incßaß tincuabi lâ tij.
17¿No ves lo que estos hacen en las ciudades de Judá y en las calles de Jerusalem?
17¿Ma incßaß nacacuil cßaßru yôqueb saß eb li tenamit li cuanqueb Judá? ¿Ma incßaß nacacuil cßaßru yôqueb saß eb li be aran Jerusalén?
18Los hijos cogen la leña, y los padres encienden el fuego, y las mujeres amasan la masa, para hacer tortas á la reina del cielo y para hacer ofrendas á dioses ajenos, por provocarme á ira.
18Eb li cocßal nequeßxcßam chak li siß. Ut eb li cuînk nequeßxloch li xam. Ut eb li ixk nequeßxyîb li caxlan cua re xlokßoninquil li jalanil dios li nequeßxye re “Reina re li choxa”. Nequeßxmayeja li vino chiruheb li jalanil dios re xqßuebal injoskßil.
19¿Provocaránme ellos á ira, dice Jehová, y no más bien obran ellos mismos para confusión de sus rostros?
19Abanan, ¿ma cue ta biß lâin yôqueb chixbânunquil li raylal? ¿Ma mâcuaß ta biß aßaneb li teßxsach ribeb riqßuin li cßaßru nequeßxbânu?
20Por tanto, así ha dicho el Señor Jehová: He aquí que mi furor y mi ira se derrama sobre este lugar, sobre los hombres, sobre los animales, sobre los árboles del campo, y sobre los frutos de la tierra; y encenderáse, y no se apagará.
20Joßcan nak lâin li Kâcuaß Dios tincuisi lin joskßil saß xbên li naßajej aßin. Tincuisi lin joskßil saß xbêneb li cristian ut eb li xul joß ajcuiß saß xbêneb li cheß ut li acuîmk. Lin joskßil chanchanak jun li xam li incßaß naru xchupbal.
21Así ha dicho Jehová de los ejércitos, Dios de Israel: Añadid vuestros holocaustos sobre vuestros sacrificios, y comed carne.
21Ut quixye ajcuiß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: —Lâex lin tenamit, lâex yôquex chixqßuebal nabal lê cßatbil mayej joß ajcuiß lê mayej jun chßol chic. Abanan mâcßaß na-oc cuiß lê mayej. Kßaxal us raj nak têtzaca lâex.
22Porque no hablé yo con vuestros padres, ni les mandé el día que los saqué de la tierra de Egipto, acerca de holocaustos y de víctimas:
22Nak lâin quincuisiheb lê xeßtônil yucuaß aran Egipto, incßaß quinye reheb nak tento teßxqßue lix cßatbil mayej ut li mayej li jun chßol chic.
23Mas esto les mandé, diciendo: Escuchad mi voz, y seré á vosotros por Dios, y vosotros me seréis por pueblo; y andad en todo camino que os mandare, para que os vaya bien.
23Li cßaßru quinchakßrabiheb cuiß chak junxil, aßan aßin: têbânu li cßaßru ninye ut lâinak lê Dios ut lâexak lin tenamit. Chexcuânk joß ninye êre re nak us tex-êlk, chanquin reheb.
24Y no oyeron ni inclinaron su oído; antes caminaron en sus consejos, en la dureza de su corazón malvado, y fueron hacia atrás y no hacia adelante,
24Abanan eb aßan incßaß queßraj xbânunquil li cßaßru quinye. Queßxcacuubresi ban lix chßôleb. Queßxbânu li mâusilal li queßraj xbânunquil xjuneseb. Incßaß queßabin chicuu. Kßaxal cuißchic nabal li mâusilal queßxbânu.
25Desde el día que vuestros padres salieron de la tierra de Egipto hasta hoy. Y os envié á todos los profetas mis siervos, cada día madrugando y enviándolos:
25Chalen saß li cutan nak lê xeßtônil yucuaß queßel chak Egipto toj chalen anakcuan, rajlal quintaklaheb lin profeta riqßuineb chixchßolobanquil lix yâlal chiruheb.
26Mas no me oyeron ni inclinaron su oído; antes endurecieron su cerviz, é hicieron peor que sus padres.
26Abanan eb aßan incßaß queßraj rabinquil li cßaßru quinye reheb. Queßxcacuubresi ban xchßôleb chixbânunquil li mâusilal. Kßaxal nabal li mâusilal queßxbânu chiru li queßxbânu lix xeßtônil yucuaßeb.
27Tú pues les dirás todas estas palabras, mas no te oirán; aun los llamarás, y no te responderán.
27At Jeremías, lâat tâye chixjunil aßin reheb lin tenamit, usta incßaß teßabînk châcuu. Jap âcue chixyebal reheb, usta incßaß tateßxchakßbe.
28Les dirás por tanto: Esta es la gente que no escuchó la voz de Jehová su Dios, ni tomó corrección; perdióse la fe, y de la boca de ellos fué cortada.
28Lâat tâye reheb: Lâex aj Israel, lâex jun li tenamit li incßaß xebânu li cßaßru xye êre li Kâcuaß. Incßaß xecßûluban lê kßusbal xqßue êre li Kâcuaß lê Dios. Incßaß nequexcuan saß xyâlal, chi moco nequeye li yâl.
29Trasquila tu cabello, y arrójalo, y levanta llanto sobre las alturas; porque Jehová ha aborrecido y dejado la nación de su ira.
29Lâex aj Jerusalén, besomak li rismal lê jolom ut cutumak chi najt. Ut ocankex chi yâbac saß xbêneb li tzûl. Li Kâcuaß xextzßektâna xban nak yô xjoskßil saß êbên lâex lix tenamit.
30Porque los hijos de Judá han hecho lo malo ante mis ojos, dice Jehová; pusieron sus abominaciones en la casa sobre la cual mi nombre fué invocado, amancillándola.
30Eb li ralal xcßajol laj Judá queßxbânu li mâusilal. Queßxmux ru lin templo li niquineßxlokßoni cuiß nak queßxqßue aran li jalanil dios li xicß nacuileb.
31Y han edificado los altos de Topheth, que es en el valle del hijo de Hinnom, para quemar al fuego sus hijos y sus hijas, cosa que yo no les mandé, ni subió en mi corazón.
31Saß li ru takßa li cuan Ben-hinom queßxyîb li artal li najt xteram saß li naßajej Tofet ut queßxcßat chokß xmayejeb li ralal xcßajoleb. Lâin incßaß quinye reheb nak teßxbânu chi joßcan chi moco quincßoxla nak joßcan teßxbânu.
32Por tanto, he aquí vendrán días, ha dicho Jehová, que no se diga más, Topheth, ni valle del hijo de Hinnom, sino Valle de la Matanza; y serán enterrados en Topheth, por no haber lugar.
32Tâcuulak xkßehil nak incßaß chic teßxye “Tofet” re li naßajej aßan, chi moco teßxye “li ru takßa re Ben-hinom”. Teßxye ban re “li ru takßa re camsînc” xban nak aran teßxmukeb li camenak toj retal nak mâcßaßak chic lix naßajeb aran Tofet.
33Y serán los cuerpos muertos de este pueblo para comida de las aves del cielo y de las bestias de la tierra; y no habrá quien las espante.
33Ut lix tibeleb li teßcâmk teßtißekß xbaneb li soßsol ut eb li joskß aj xul ut mâ ani tâseßbesînk reheb.Lâin tincuisi li sahil chßôlej saß eb li tenamit li cuanqueb Judá joß ajcuiß saß li tenamit Jerusalén. Incßaß chic tâabîk xbicheb li tenamit nak saheb saß xchßôleb. Mâcßaßak chic li ninkße saß eb li tenamit chi moco tâcuânk chic sumlâc. Eb li tenamit teßcanâk chi mâcßaß chic cuan chi saß joß li chaki chßochß.—
34Y haré cesar de las ciudades de Judá, y de la calles de Jerusalem, voz de gozo y voz de alegría, voz de esposo y voz de esposa; porque la tierra será en desolación.
34Lâin tincuisi li sahil chßôlej saß eb li tenamit li cuanqueb Judá joß ajcuiß saß li tenamit Jerusalén. Incßaß chic tâabîk xbicheb li tenamit nak saheb saß xchßôleb. Mâcßaßak chic li ninkße saß eb li tenamit chi moco tâcuânk chic sumlâc. Eb li tenamit teßcanâk chi mâcßaß chic cuan chi saß joß li chaki chßochß.—