1Y RESPONDIO Job, y dijo:
1Quichakßoc laj Job ut quixye:
2Muchas veces he oído cosas como estas: Consoladores molestos sois todos vosotros.
2—Nabal sut ac cuabiom li cßaßru yôquex chixyebal. Lâex nequeye nak yôquex chixcßojobanquil inchßôl. Abanan inchßißchßißinquil nequebânu.
3¿Tendrán fin las palabras ventosas? O ¿qué te animará á responder?
3¿Jokße têcanab xyebal li âtin li mâcßaß na-oc cuiß? ¿Ma lâin ta biß xinqßuehoc êjoskßil nak yôquex chi âtinac chi joßcan?
4También yo hablaría como vosotros. Ojalá vuestra alma estuviera en lugar de la mía, Que yo os tendría compañía en las palabras, Y sobre vosotros movería mi cabeza.
4Cui ta lâex yôquex chi cßuluc re li raylal li yôquin chixcßulbal, lâin tinye raj ajcuiß êre joß yôquex chixyebal cue anakcuan. Tincuecßasi raj injolom ut texinseße. Ut nabal raj li cßaßak re ru tinye êre, re êchßißchßißinquil.
5Mas yo os alentaría con mis palabras, Y la consolación de mis labios apaciguaría el dolor vuestro.
5Abanan incßaß raj tinbânu chi joßcan. Tincßojob raj êchßôl riqßuin châbil âtin. Ut riqßuin li cßaßru tinye, tâquehokß raj ru lê raylal.
6Si hablo, mi dolor no cesa; Y si dejo de hablar, no se aparta de mí.
6Abanan lâin mâcßaß na-isin re lin raylal. Nak ninâtinac incßaß na-el lin raylal, chi moco nak incßaß ninâtinac.
7Empero ahora me ha fatigado: Has tú asolado toda mi compañía.
7Li Dios xinixqßue chi tacuasîc. Ut xinixcanab chi mâ ani chic cuan cue.
8Tú me has arrugado; testigo es mi flacura, Que se levanta contra mí para testificar en mi rostro.
8Chanchan xinixqßue saß tzßalam. Chixjunileb nequeßxye nak cuan inmâc xban nak xinbaker.
9Su furor me destrizó, y me ha sido contrario: Crujió sus dientes contra mí; Contra mí aguzó sus ojos mi enemigo.
9Xban nak yô xjoskßil saß inbên, chanchan xinixtßupi nak xinixqßue saß raylal. Chanchan nak naxcßuxuxi li ruch re xban xjoskßil. Incßaß narisi li rilobâl saß inbên xban nak xicß yô chicuilbal.
10Abrieron contra mí su boca; Hirieron mis mejillas con afrenta; Contra mí se juntaron todos.
10Eb li cristian nequeßxtûb rib chixyebal nak cuan inmâc ut niquineßretzßu. Chanchan nequeßxqßue chi rukß xnakß cuu nak niquineßxhob yal re xcßutbal inxutân.
11Hame entregado Dios al mentiroso, Y en las manos de los impíos me hizo estremecer.
11Li Dios xinixkßaxtesi saß rukßeb laj ticßtiß. Ut xinixkßaxtesi saß rukßeb li incßaß useb xnaßleb.
12Próspero estaba, y desmenuzóme: Y arrebatóme por la cerviz, y despedazóme, Y púsome por blanco suyo.
12Sa raj saß inchßôl nak cuanquin nak li Dios quinixqßue chi cßuluc raylal. Chanchan xinixchap chincux ut xinixtßupi. Chanchan nak yô chintîcanquil riqßuin lix tzimaj.
13Cercáronme sus flecheros, Partió mis riñones, y no perdonó: Mi hiel derramó por tierra.
13Chanchan nak li Dios xinixqßue re nak lâin tineßxtîca riqßuineb lix tzimaj li yôqueb chi cutuc. Chanchan xineßxsut ut xeßxnumsi lix tzimajeb saß lin saß. Ut lin cßa xpuqßueß ut xhoyeß saß chßochß.
14Quebrantóme de quebranto sobre quebranto; Corrió contra mí como un gigante.
14Chanchan nak nabal inhopolal xeßxqßue. Cßajoß xrahil yô chixbânunquil cue li Dios. Chanchan jun li soldado xic re chi pletic nak xqßue li raylal sa inbên.
15Yo cosí saco sobre mi piel, Y cargué mi cabeza de polvo.
15Xban xrahil inchßôl xinqßue kßes ru tßicr chicuix ut xinqßue poks saß injolom.
16Mi rostro está enlodado con lloro, Y mis párpados entenebrecidos:
16Li xnakß cuu xsîpoß xban nak junes yâbac ninbânu. Ut x-oc chi môyc li xnakß cuu.
17A pesar de no haber iniquidad en mis manos, Y de haber sido mi oración pura.
17Junes raylal nincßul usta mâ ani ninbânu raylal re. Ut chi anchal inchßôl nintijoc chiru li Dios.
18Oh tierra! no cubras mi sangre, Y no haya lugar á mi clamor.
18Incßaß taxak tâcanâk yal chi joßcan li raylal li yôquin chixcßulbal. Incßaß taxak tâcanâk chi mukmu li mâusilal li yôqueb chixbânunquil cue. Tinkßoko cuib chiru li Dios re nak aßan târakok âtin saß inbên.
19Mas he aquí que en los cielos está mi testigo, Y mi testimonio en las alturas.
19Mâre cuan junak saß choxa tââtinak chicuix ut tixye nak mâcßaß inmâc.
20Disputadores son mis amigos: Mas á Dios destilarán mis ojos.
20Eb li cuamîg niquineßxhob. Abanan lâin ninyâbac ut nintzßâma intenkßanquil chiru li Dios.
21Ojalá pudiese disputar el hombre con Dios, Como con su prójimo!
21Us raj nak cuan ta junak tââtinak chicuix chiru li Dios joß nak naâtinac junak li cuînk chirix li ramîg.Yô chi osocß lin yußam. Chi sêb tincâmk ut incßaß chic tincuânk saß ruchichßochß.
22Mas los años contados vendrán, Y yo iré el camino por donde no volveré.
22Yô chi osocß lin yußam. Chi sêb tincâmk ut incßaß chic tincuânk saß ruchichßochß.