1HICE pacto con mis ojos: ¿Cómo pues había yo de pensar en virgen?
1Laj Job quixye cuißchic reheb li cuînk: —Lâin xinbânu li juramento nak incßaß tinra ruheb li tukß ix.
2Porque ¿qué galardón me daría de arriba Dios, Y qué heredad el Omnipotente de las alturas?
2¿Cßaß ta biß ru lix kßajcâmunquil li junjûnk tixqßue li Dios saß choxa? ¿Cßaß ta biß ru lix mâtan li cristian li tixqßue li Kâcuaß?
3¿No hay quebrantamiento para el impío, Y extrañamiento para los que obran iniquidad?
3¿Ma mâcuaß ta biß raj reheb li incßaß useb xnaßleb li raylal li yôquin chixcßulbal lâin?
4¿No ve él mis caminos, Y cuenta todos mis pasos?
4¿Ma incßaß ta biß naril li cßaßru ninbânu? ¿Ma incßaß ta biß yô chixqßuebal cuetal?
5Si anduve con mentira, Y si mi pie se apresuró á engaño,
5Lâin mâ jun sut xinbânu li incßaß us chiru li Dios ut mâ jun sut xinbalakßi jalan.
6Péseme Dios en balanzas de justicia, Y conocerá mi integridad.
6Chitzßilok taxak âtin li Dios saß tîquilal chicuix re nak tixqßue retal nak tîc inchßôl.
7Si mis pasos se apartaron del camino, Y si mi corazón se fué tras mis ojos, Y si algo se apegó á mis manos,
7Cui lâin xincanab xbânunquil li tîquilal, ut cui lâin yôquin chixrabal ru li cßaßru re jalan, ut cui cuan cßaßak re ru cuiqßuin jalan aj e,
8Siembre yo, y otro coma, Y mis verduras sean arrancadas.
8cui joßcan lin naßleb, jalan chic chitzacânk re ru li cuacuîmk ut cheßxmichßak li cßaßru xcuau.
9Si fué mi corazón engañado acerca de mujer, Y si estuve acechando á la puerta de mi prójimo:
9Cui lâin xincanab cuib chixbalakßi junak ixk, ut cui lâin yôquin chixcßacßalenquil rixakil junak li cuech cablal re nak tinbânu mâusilal re,
10Muela para otro mi mujer, Y sobre ella otros se encorven.
10cui joßcan yôquin, chicßamekß ta li cuixakil xban jalan cuînk. Ut aß ta chic li cuînk aßan chiqueßekß xcua xban li cuixakil.
11Porque es maldad é iniquidad, Que han de castigar los jueces.
11Cui ta lâin xinbânu li mâusilal aßan, incßulub raj nak tineßxqßue chixtojbal inmâc laj rakol âtin.
12Porque es fuego que devoraría hasta el sepulcro, Y desarraigaría toda mi hacienda.
12Chanchanak raj li xam nak tâchâlk chixsachbal li cßaßru cuan. Ut tixsach raj ru chixjunil li cßaßru cue.
13Si hubiera tenido en poco el derecho de mi siervo y de mi sierva, Cuando ellos pleitearan conmigo,
13Nak eb lin môs xeßxpatzß li cßaßru xeßraj cue, xincßûb riqßuineb saß xyâlal. Junelic xincuan saß xyâlal riqßuineb.
14¿Qué haría yo cuando Dios se levantase? Y cuando él visitara, ¿qué le respondería yo?
14Cui ta incßaß xinbânu chi joßcan, ¿cßaß raj ru tinsume cuiß li Dios nak tixpatzß cue? Ut, ¿cßaß raj ru tincol cuiß cuib chiru nak târakok âtin saß inbên?
15El que en el vientre me hizo á mí, ¿no lo hizo á él? ¿Y no nos dispuso uno mismo en la matriz?
15¿Ma mâcuaß ta biß li Dios quiyoßobtesin cue lâin? Ut, ¿ma mâcuaß ta biß li Dios quiyoßobtesin reheb aßan?
16Si estorbé el contento de los pobres, E hice desfallecer los ojos de la viuda;
16Lâin incßaß xincanab xtenkßanquil li nebaß li tenkßâc teßraj. Ut incßaß xincanabeb li xmâlcaßan chi mâcßaßeb xcua.
17Y si comí mi bocado solo, Y no comió de él el huerfano;
17Lâin incßaß xincuaßac injunes. Junelic ban xinqßue xcuaheb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß.
18(Porque desde mi mocedad creció conmigo como con padre, Y desde el vientre de mi madre fuí guía de la viuda;)
18Chanchanin chic lix yucuaßeb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß xban nak xebintenkßa chalen saß insâjilal. Ut junelic xintenkßaheb li xmâlcaßan.
19Si he visto que pereciera alguno sin vestido, Y al menesteroso sin cobertura;
19Nak ninqßue retal junak mâcßaß xtßicr re tixtzßap cuiß rib, lâin ninqßue re. Ut nak ninqßue retal nak li tacuajenakeb mâcßaß rakßeb, lâin ninqßue reheb.
20Si no me bendijeron sus lomos, Y del vellón de mis ovejas se calentaron;
20Usta incßaß queßxbantioxi chicuu, abanan lâin quinqßue rixeb lin carner reheb re teßxtzßap ribeb.
21Si alcé contra el huérfano mi mano, Aunque viese que me ayudarían en la puerta;
21Mâ jun sut xinbânu raylal reheb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß, usta ninnau nak naru nincol cuib chiruheb laj rakol âtin.
22Mi espalda se caiga de mi hombro, Y mi brazo sea quebrado de mi canilla.
22Cui lâin xinrahobtesiheb aßan, chitßanekß lin tel ut chitokßekß xbakel lin tel.
23Porque temí el castigo de Dios, Contra cuya alteza yo no tendría poder.
23Lâin incßaß tinbânu li mâusilal aßan xban nak lâin mâ jokße tincuaj xcßulbal li tojba mâc li tixqßue li Dios saß inbên.
24Si puse en oro mi esperanza, Y dije al oro: Mi confianza eres tú;
24Lâin incßaß xinqßue inchßôl chirix li tumin. Ut incßaß xincßojob inchßôl saß xbên li oro.
25Si me alegré de que mi hacienda se multiplicase, Y de que mi mano hallase mucho;
25Lâin incßaß quisahoß inchßôl nak nabal lin biomal cuan. Chi moco quisahoß inchßôl nak nabal li cßaßru cue nintau.
26Si he mirado al sol cuando resplandecía, Y á la luna cuando iba hermosa,
26Lâin quinqßue retal nak li sakße nalemtzßun. Ut quinqßue ajcuiß retal xchßinaßusal li po chiru choxa.
27Y mi corazón se engañó en secreto, Y mi boca besó mi mano:
27Abanan lâin incßaß xinlokßoniheb chi mukmu, chi moco xincuutzß li cuukß re xqßuebal xlokßal.
28Esto también fuera maldad juzgada; Porque habría negado al Dios soberano.
28Cui ta lâin xinbânu li mâc aßan, incßulub raj nak tincßul xtojbal lin mâc xban nak xintzßektâna raj li Dios cuan saß choxa.
29Si me alegré en el quebrantamiento del que me aborrecía, Y me regocijé cuando le halló el mal;
29Lâin mâ jun sut xsahoß saß inchßôl nak yôqueb chixcßulbal raylal li xicß nequeßiloc cue, chi moco xsahoß saß inchßôl nak cuanqueb saß chßaßajquilal.
30(Que ni aun entregué al pecado mi paladar, Pidiendo maldición para su alma;)
30Ut mâ jun sut quinmâcob riqßuin xtzßâmanquil mâusilal saß xbêneb, chi moco quinrahi nak teßcâmk.
31Cuando mis domésticos decían: Quién nos diese de su carne! nunca nos hartaríamos.
31Eb lin môs nequeßxnau chi tzßakal nak junelic ninqßueheb xcuaheb li nequeßcuulac saß cuochoch.
32El extranjero no tenía fuera la noche; Mis puertas abría al caminante.
32Eb li cristian li yôqueb chi viajic xinqßueheb rochochnal saß li cuochoch. Mâ jun sut xincanabeb chi cuârc saß be.
33Si encubrí, como los hombres mis prevaricaciones, Escondiendo en mi seno mi iniquidad;
33Lâin mâ jun sut xinmuk lin mâc joß nequeßxbânu li jun chßol chic. Mâ jun sut xincanab saß inchßôl re nak mâ ani tânaßok re.
34Porque quebrantaba á la gran multitud, Y el menosprecio de las familias me atemorizó, Y callé, y no salí de mi puerta:
34Lâin incßaß xinxucuac xban li cßaßru teßxye li cristian. Mâ jun sut xintzßap cuib saß cuochoch chi mâcßaß xinye yal xban inxiu nak tineßxtzßektâna.
35Quién me diera quien me oyese! He aquí mi impresión es que el Omnipotente testificaría por mí, Aunque mi adversario me hiciera el proceso.
35Us raj nak cuan ta ani tâabînk re li cßaßru yôquin chixyebal. Cßojcßo inchßôl riqßuin li nimajcual Dios. Ninnau nak aßan tixye nak mâcßaß inmâc, usta eb li xicß nequeßiloc cue teßxye nak cuan inmâc.
36Ciertamente yo lo llevaría sobre mi hombro, Y me lo ataría en lugar de corona.
36Cui ta yâl li yôqueb chixyebal chicuix, lâin tincßûluban raj saß inbên li cßaßru teßxye chicuix. Incßaß raj tinxutânâk chixcßulbal. Chanchan nak cuan jun corona saß injolom.
37Yo le contaría el número de mis pasos, Y como príncipe me llegaría á él.
37Tinâtinak riqßuin li Dios ut tinye re chixjunil li ninbânu. Tinâtinak riqßuin chi mâcßaß inxutân. Ninnau nak mâcßaß inmâc.
38Si mi tierra clama contra mí, Y lloran todos sus surcos;
38Lâin mâ ani aj chßochß nacuelkßa. Ut junelic xintojeb li xeßcßanjelan re li cuacuîmk.
39Si comí su sustancia sin dinero, O afligí el alma de sus dueños;
39Lâin incßaß xcuelkßa ru li racuîmk jalan, chi moco xincanabeb laj cßanjel chi mâcßaß cuan reheb.Cui ta xinbânu chi joßcan, us raj nak tâmok li qßuix saß lin chßochß. Ut incßaß chic tâmok li trigo. Chimok ta li yibru pim chiru ut incßaß chic tâmok li cebada.— Riqßuin li âtin aßin, quirakeß chi âtinac laj Job.
40En lugar de trigo me nazcan abrojos, Y espinas en lugar de cebada.
40Cui ta xinbânu chi joßcan, us raj nak tâmok li qßuix saß lin chßochß. Ut incßaß chic tâmok li trigo. Chimok ta li yibru pim chiru ut incßaß chic tâmok li cebada.— Riqßuin li âtin aßin, quirakeß chi âtinac laj Job.