1EN el principio era el Verbo, y el Verbo era con Dios, y el Verbo era Dios.
1Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och' ac cuan chak li Âtin. Li Âtin cuan chak riq'uin li Dios ut a'an tz'akal Dios. Li Âtin, a'an li Cristo.
2Este era en el principio con Dios.
2Li Cristo ac cuan chak sa' xticlajic riq'uin li Dios.
3Todas las cosas por él fueron hechas; y sin él nada de lo que es hecho, fué hecho.
3Chixjunil li c'a'ru cuan, li Dios quixyîb sa' xc'aba' li Cristo. Ut mâc'a' c'a'ak re ru cuan chi mâcua' a'an ta li quiyîban re.
4En él estaba la vida, y la vida era la luz de los hombres.
4Li Cristo, a'an li naq'uehoc junelic yu'am. Ut li yu'am li naxq'ue naxcutanobresi lix c'a'uxeb li cristian.
5Y la luz en las tinieblas resplandece; mas las tinieblas no la comprendieron.
5Li Cristo naxcutanobresi lix c'a'uxeb li toj cuanqueb sa' xk'ojyînal ru li mâc. Li mâc inc'a' quinumta sa' xbên li Cristo.
6Fué un hombre enviado de Dios, el cual se llamaba Juan.
6Quicuan jun li cuînk aj Juan xc'aba' taklanbil chak xban li Dios.
7Este vino por testimonio, para que diese testimonio de la luz, para que todos creyesen por él.
7Quitaklâc chak chixch'olobanquil xyâlal nak li Jesús, a'an li cutan saken re nak chixjunileb li ani te'abînk re, te'pâbânk.
8No era él la luz, sino para que diese testimonio de la luz.
8Li Cristo, a'an li tz'akal cutan saken. Mâcua' laj Juan. Laj Juan quic'ulun chixch'olobanquil xyâlal ani li tz'akal cutan saken.
9Aquel era la luz verdadera, que alumbra á todo hombre que viene á este mundo.
9A'an li tz'akal cutan saken li quic'ulun sa' ruchich'och' chixcutanobresinquil xc'a'uxeb chixjunileb li cristian.
10En el mundo estaba, y el mundo fué hecho por él; y el mundo no le conoció.
10Li Cristo quicuan sa' ruchich'och'. Abanan li cuanqueb sa' ruchich'och' inc'a' que'xq'ue retal chi tz'akal nak a'an li Cristo usta sa' xc'aba' a'an quiyîbâc li ruchich'och'.
11A lo suyo vino, y los suyos no le recibieron.
11Quic'ulun sa' lix tenamit. Abanan inc'a' quic'ule' sa' xyâlal xbaneb.
12Mas á todos los que le recibieron, dióles potestad de ser hechos hijos de Dios, á los que creen en su nombre:
12Abanan chixjunileb li que'c'uluc re ut que'pâban re nak a'an taklanbil chak xban li Dios, a'aneb li quixc'uleb chok' ralal xc'ajol li Dios.
13Los cuales no son engendrados de sangre, ni de voluntad de carne, ni de voluntad de varón, mas de Dios.
13Que'oc chok' ralal xc'ajol li Dios xban nak jo'can quiraj li Dios. Moco yal xc'a'ux cuînk ta. Moco jo' ta nak nayo'la junak cristian arin sa' ruchich'och'. Yo'lajenakeb ban chic sa' musik'ej ut ralal xc'ajoleb chic li Dios.
14Y aquel Verbo fué hecho carne, y habitó entre nosotros (y vimos su gloria, gloria como del unigénito del Padre), lleno de gracia y de verdad.
14Li Jesucristo quitz'ejcualo' ut tz'akal cuînk nak quicuan arin sa' kayânk. C'ajo' li rusilal ut a'an naxc'ut lix yâlal. A'an li Ralal li Dios li junaj chi ribil ut lâo xkil lix lok'al.
15Juan dió testimonio de él, y clamó diciendo: Este es del que yo decía: El que viene tras mí, es antes de mí: porque es primero que yo.
15Laj Juan laj Cubsihom Ha' quixch'olob xyâlal chi cau xyâb xcux ut quixye: -A'an a'in li quinch'olob chak xyâlal chêru nak quinye êre: Mokon tâchâlk jun k'axal nim xcuanquil chicuu lâin xban nak a'an ac cuan ajcui' chak junxil chicuu lâin, chan.
16Porque de su plenitud tomamos todos, y gracia por gracia.
16Xban xnimal rusilal, k'axal numtajenak li kosobtesinquil naxq'ue.
17Porque la ley por Moisés fué dada: mas la gracia y la verdad por Jesucristo fué hecha.
17Li Dios quixq'ue li chak'rab re laj Moisés re nak tixc'ut chiku. Aban lix yâlal chirix li Dios ut li rusilal quixc'utbesi chiku li Jesucristo.
18A Dios nadie le vió jamás: el unigénito Hijo, que está en el seno del Padre, él le declaró.
18Mâ ani qui-iloc ru li Dios. Ca'aj cui' li Dios C'ajolbej, a'an tz'akal li cuan chi sum âtin riq'uin li Dios Acuabej. Ut a'an li quic'utbesin chiku chanru li Dios.
19Y éste es el testimonio de Juan, cuando los Judíos enviaron de Jerusalem sacerdotes y Levitas, que le preguntasen: ¿Tú, quién eres?
19Eb laj judío li cuanqueb Jerusalén que'xtaklaheb laj tij ut eb laj levita chixpatz'bal re laj Juan, ut que'xye re: -¿Anihat lâat? ¿Ma lâat li Cristo li taklanbil chak xban li Dios? chanqueb re.
20Y confesó, y no negó; mas declaró: No soy yo el Cristo.
20Quichak'oc laj Juan ut quixye reheb: -Lâin mâcua'in li Cristo, chan.
21Y le preguntaron: ¿Qué pues? ¿Eres tú Elías? Dijo: No soy. ¿Eres tú el profeta? Y respondió: No.
21Ut que'xye cui'chic re: -Ye ke anihat lâat. ¿Ma lâat laj Elías?- Quichak'oc laj Juan ut quixye: -Moco lâin ta, chan. -¿Ma lâat li profeta li tâchâlk? chanqueb cui'chic re. -Inc'a', chan laj Juan.
22Dijéronle: ¿Pues quién eres? para que demos respuesta á los que nos enviaron. ¿Qué dices de ti mismo?
22-Ye ke chi tz'akal anihat re nak târûk takaye reheb li xe'taklan chak ke. Tento nak tâye ke anihat, chanqueb.
23Dijo: Yo soy la voz del que clama en el desierto: Enderezad el camino del Señor, como dijo Isaías profeta.
23Quixye laj Juan: -Lâin li yôquin chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb li cristian chi cau xyâb incux sa' li chaki ch'och' ut ninye resil li quixye li profeta Isaías: Yîbomak lê yu'am ut yo'on cuânkex chixc'ulbal li Kâcua' jo' nak neque'xyîb li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil. (Isa. 40:3)
24Y los que habían sido enviados eran de los Fariseos.
24Li que'taklâc chi âtinac riq'uin laj Juan, a'an xcomoneb laj fariseo.
25Y preguntáronle, y dijéronle: ¿Por qué pues bautizas, si tú no eres el Cristo, ni Elías, ni el profeta?
25Que'xye cui'chic re laj Juan: -¿C'a'ut nak nacatcubsin ha' cui mâcua' lâat li Cristo, chi moco lâat laj Elías, chi moco lâat li profeta? chanqueb re laj Juan.
26Y Juan les respondió, diciendo: Yo bautizo con agua; mas en medio de vosotros ha estado á quien vosotros no conocéis.
26Quichak'oc cui'chic laj Juan ut quixye: -Lâin nincubsin ha' riq'uin ha'. Abanan cuan jun sa' êyânk lâex inc'a' nequenau chi tz'akal ani a'an.
27Este es el que ha de venir tras mí, el cual es antes de mí: del cual yo no soy digno de desatar la correa del zapato.
27A'an li tâoc chi c'anjelac mokon. K'axal nim xcuanquil a'an chicuu lâin. Moco inc'ulub ta xbânunquil lix c'anjel a'an xban nak cubenak incuanquil. Jo'can nak moco inc'ulub ta xhitbal xc'âmal lix xâb, chan.
28Estas cosas acontecieron en Betábara, de la otra parte del Jordán, donde Juan bautizaba.
28Chixjunil a c'a'ak re ru a'in quic'ulman sa' li na'ajej Betania li cuan jun pac'al li nima' Jordán, li yô cui' chi cubsînc ha' laj Juan.
29El siguiente día ve Juan á Jesús que venía á él, y dice: He aquí el Cordero de Dios, que quita el pecado del mundo.
29Jo' cuulajak chic laj Juan quiril li Jesús yô chak chi châlc riq'uin ut quixye: -Ilomak. Cue' chak li Cristo, li taklanbil chak xban li Dios. Chanchan jun li carner. Tâcamsîk re xtojbal rix lix mâqueb li cuanqueb sa' ruchich'och'.
30Este es del que dije: Tras mí viene un varón, el cual es antes de mí: porque era primero que yo.
30A'an a'in li quinâtinac chak chirix nak quinye êre nak tâchâlk jun cuînk k'axal nim xcuanquil chicuu lâin xban nak a'an ac cuan ajcui' chak junxil chicuu lâin.
31Y yo no le conocía; más para que fuese manifestado á Israel, por eso vine yo bautizando con agua.
31Lâin inc'a' ninnau nak a'an li Cristo. Abanan yôquin chi cubsînc ha' re nak li Dios tixc'utbesi chiku lâo aj Israel ani tz'akal li Cristo, chan.
32Y Juan dió testimonio, diciendo: Vi al Espíritu que descendía del cielo como paloma, y reposó sobre él.
32Laj Juan quixch'olob xyâlal li c'a'ru quiril. Quixye: -Quicuil nak li Santil Musik'ej quicube chak sa' choxa. Chanchan jun li paloma nak quicube ut quihilan sa' xbên li Jesús.
33Y yo no le conocía; mas el que me envió á bautizar con agua, aquél me dijo: Sobre quien vieres descender el Espíritu, y que reposa sobre él, éste es el que bautiza con Espíritu Santo.
33Inc'a' raj xinnau nak a'an li Cristo cui ta inc'a' quicuil li quic'ulman. Xinnau nak a'an li Cristo xban nak li Dios li quitaklan chak cue chi cubsînc ha' quixye cue, "Nak tâcuil li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma yôk chi cubec ut tâhilânk sa' xbên jun li cuînk, a'an retalil nak a'an li tâq'uehok êre li Santil Musik'ej", chan li Dios.
34Y yo le vi, y he dado testimonio que éste es el Hijo de Dios.
34Ut lâin quicuil nak quicube chak li Santil Musik'ej sa' xbên li Jesús. Jo'can nak ninnau chi tz'akal nak a'an tz'akal Ralal li Dios, chan laj Juan.
35El siguiente día otra vez estaba Juan, y dos de sus discípulos.
35Jo' cuulajak chic laj Juan cuan cui'chic chire li nima' Jordán rochben cuibeb lix tzolom.
36Y mirando á Jesús que andaba por allí, dijo: He aquí el Cordero de Dios.
36Nak quiril li Jesús yô chi numec' nach' cuanqueb cui', laj Juan quixye: -Cue' chak li Cristo, li chanchan carner q'uebil chak xban li Dios, chan.
37Y oyéronle los dos discípulos hablar, y siguieron á Jesús.
37Ut eb lix tzolom cuib, nak que'rabi li quixye laj Juan, que'xtâke li Jesús.
38Y volviéndose Jesús, y viéndolos seguir le, díceles: ¿Qué buscáis? Y ellos le dijeron: Rabbí (que declarado quiere decir Maestro) ¿dónde moras?
38Li Jesús quixakli ut quixsuk'isi rib. Quiril nak yôqueb chi xic chirix. Quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chintâkenquil? ¿C'a'ru têraj? chan reheb. Que'chak'oc eb a'an ut que'xye: -At tzolonel ¿bar nacathilan? chanqueb re.
39Díceles: Venid y ved. Vinieron, y vieron donde moraba, y quedáronse con él aquel día: porque era como la hora de las diez.
39Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Yo'keb chicuix re nak tênau bar ninhilan, chan li Jesús reheb. Jo'can nak que'côeb chirix ut que'ril bar nahilan. Ut que'cana riq'uin xban nak ac câhib ôr chic re ecuu.
40Era Andrés, hermano de Simón Pedro, uno de los dos que habían oído de Juan, y le habían seguido.
40Laj Andrés li rîtz'in laj Simón Pedro, a'an jun reheb li cuib li que'abin re li c'a'ru quixye laj Juan ut que'xtâke li Jesús.
41Este halló primero á su hermano Simón, y díjole: Hemos hallado al Mesías (que declarado es, el Cristo).
41Nak ac x-âtinac riq'uin li Jesús, ticto cô laj Andrés riq'uin laj Simón ut quixye re: -Anakcuan xkatau li Mesías, chan. (Chi jalbil ru naraj naxye "li Cristo li taklanbil chak xban li Dios".)
42Y le trajo á Jesús. Y mirándole Jesús, dijo: Tú eres Simón, hijo de Jonás: tú serás llamado Cephas (que quiere decir, Piedra).
42Ut quixc'am laj Simón riq'uin li Jesús. Li Jesús quiril a'an ut quixye re: -Lâat laj Simón li ralal laj Jonás. Anakcuan Pedro chic âc'aba'.- (Chi jalbil ru naraj naxye "Pec".)
43El siguiente día quiso Jesús ir á Galilea, y halla á Felipe, al cual dijo: Sígueme.
43Jo' cuulajak chic li Jesús quiraj xic sa li na'ajej Galilea. Quixtau laj Felipe ut quixye re: -Chinâtâke, chan.
44Y era Felipe de Bethsaida, la ciudad de Andrés y de Pedro.
44Laj Felipe, a'an Betsaida xtenamit. A'an ajcui' xtenamiteb laj Andrés ut laj Pedro.
45Felipe halló á Natanael, y dícele: Hemos hallado á aquel de quien escribió Moisés en la ley, y los profetas: á Jesús, el hijo de José, de Nazaret.
45Laj Felipe ticto cô chixsic'bal laj Natanael ut quixye re: -Xkatau li Mesías li tz'îbanbil chak retalil sa' li chak'rab xban laj Moisés ut xbaneb li profeta. A'an li Jesús ralal laj José. Nazaret xtenamit, chan laj Felipe.
46Y díjole Natanael: ¿De Nazaret puede haber algo de bueno? Dícele Felipe: Ven y ve.
46Laj Natanael quixye re: -¿Ma cuan ta bi' junak châbil tâchâlk chak Nazaret? chan. Ut laj Felipe quixye re: -Yo'o rilbal re nak tâpâb, chan.
47Jesús vió venir á sí á Natanael, y dijo de él: He aquí un verdadero Israelita, en el cual no hay engaño.
47Li Jesús quiril nak laj Natanael yô chak chi châlc riq'uin ut quixye: -Cue' chak jun cuînk tz'akal aj Israel. Châbil xna'leb. A'an inc'a' nabalak'ic, chan li Jesús.
48Dícele Natanael: ¿De dónde me conoces? Respondió Jesús, y díjole: Antes que Felipe te llamara, cuando estabas debajo de la higuera te vi.
48Laj Natanael quixye re li Jesús: -¿Chanru nacanau nak châbil inna'leb? chan. Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Xinnau chanru âna'leb nak cuancat rubel li jun tôn chi higo nak toj mâji' nacatxbok laj Felipe, chan.
49Respondió Natanael, y díjole: Rabbí, tú eres el Hijo de Dios; tú eres el Rey de Israel.
49Quichak'oc laj Natanael ut quixye re: -At tzolonel, lâat li Ralal li Dios. Lâat lix Reyeb laj Israel, chan re li Jesús.
50Respondió Jesús y díjole: ¿Porque te dije, te vi debajo de la higuera, crees? cosas mayores que éstas verás.
50Li Jesús quixye re: -Xapâb nak lâin li Cristo xban nak xinye âcue nak xinnau chanru lâ na'leb nak cuancat rubel li jun tôn chi higo. Abanan toj cuan cui'chic xnînkal ru na'leb talajâcuil chiru a'in, chan li Jesús.Ut quixye ajcui' reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak têril li choxa chi teto. Ut eb lix ángel li Dios yôkeb chi takec' ut yôkeb chi cubec cuanquin cui' lâin li C'ajolbej, chan li Jesús reheb.
51Y dícele: De cierto, de cierto os digo: De aquí adelante veréis el cielo abierto, y los ángeles de Dios que suben y descienden sobre el Hijo del hombre.
51Ut quixye ajcui' reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak têril li choxa chi teto. Ut eb lix ángel li Dios yôkeb chi takec' ut yôkeb chi cubec cuanquin cui' lâin li C'ajolbej, chan li Jesús reheb.