1NO se turbe vuestro corazón; creéis en Dios, creed también en mí.
1Misach êch'ôl chi c'oxlac. Chepâb li Dios ut chinêpâb ajcui' lâin.
2En la casa de mi Padre muchas moradas hay: de otra manera os lo hubiera dicho: voy, pues, á preparar lugar para vosotros.
2Sa' rochoch lin Yucua' nabal li na'ajej cuan. Cui ta mâc'a' li na'ajej, ac xinye raj êre. Lâin xic cue chixcauresinquil êna'aj.
3Y si me fuere, y os aparejare lugar, vendré otra vez, y os tomaré á mí mismo: para que donde yo estoy, vosotros también estéis.
3Nak ac xyâlo' lê na'aj, tinchâlk cui'chic ut texinc'am cuiq'uin re nak bar cuânkin lâin, aran ajcui' cuânkex lâex.
4Y sabéis á dónde yo voy; y sabéis el camino.
4Lâex nequenau lix behil li na'ajej li xic cui' cue, chan li Jesús.
5Dícele Tomás: Señor, no sabemos á dónde vas: ¿cómo, pues, podemos saber el camino?
5Laj Tomás quixye re: -At Kâcua', inc'a' nakanau bar xic âcue. ¿Chan ta cui' ru nak takanau li be? chan.
6Jesús le dice: Yo soy el camino, y la verdad, y la vida: nadie viene al Padre, sino por mí.
6Li Jesús quixye re: -Lâin aj c'amol be chêru. Lâin ninch'olob lix yâlal li Dios ut lâin ninq'uehoc junelic yu'am. Mâ ani târûk tâoc riq'uin lin Yucua' cui inc'a' tinixpâb lâin.
7Si me conocieseis, también á mi Padre conocierais: y desde ahora le conocéis, y le habéis visto.
7Li ani naxnau cuu lâin naxnau ajcui' ru lin Yucua'. Chalen anakcuan nequenau chic ru lin Yucua' ut xeril ru, chan li Jesús.
8Dícele Felipe: Señor, muéstranos el Padre, y nos basta.
8Laj Felipe quixye re: -Kâcua', c'utbesi chiku li Yucua'bej ut tâc'ojlâk kach'ôl, chan.
9Jesús le dice: ¿Tanto tiempo ha que estoy con vosotros, y no me has conocido, Felipe? El que me ha visto, ha visto al Padre; ¿cómo, pues, dices tú: Muéstranos el Padre?
9Li Jesús quixye re: -At Felipe, ac junxil nin-oc sa' êyânk. ¿Ma toj mâji' nequenau cuu? Li ani nana'oc cuu lâin, a'an naxnau ajcui' ru li Yucua'bej. ¿C'a'ut nak nacaye cue, "C'ut chiku li Yucua'bej?"
10¿No crees que yo soy en el Padre, y el Padre en mí? Las palabras que yo os hablo, no las hablo de mí mismo: mas el Padre que está en mí, él hace las obras.
10Felipe, ¿ma inc'a' nacapâb nak lâin ut li Yucua'bej junaj ku chi kibil kib? Li c'a'ru xinye êre moco yal injunes ta xinye. Li Yucua'bej cuan cuiq'uin, ut a'an nac'utuc chicuu li c'a'ru ninbânu.
11Creedme que yo soy en el Padre, y el Padre en mí: de otra manera, creedme por las mismas obras.
11Chepâb nak lâin cuanquin riq'uin li Yucua'bej ut a'an cuan cuiq'uin. Junaj ku chi kibil kib. Cui inc'a' niquinêpâb xban li c'a'ru ninye, chinêpâbak xbaneb li milagro li yôquin chixbânunquil.
12De cierto, de cierto os digo: El que en mí cree, las obras que yo hago también él las hará; y mayores que éstas hará; porque yo voy al Padre.
12Relic chi yâl ninye êre, li ani napâban cue lâin, a'an tixbânu li c'anjel ninbânu lâin. Ut k'axal cui'chic nabal li tixbânu chiru li xinbânu lâin xban nak lâin xic cue riq'uin li Yucua'bej.
13Y todo lo que pidiereis al Padre en mi nombre, esto haré, para que el Padre sea glorificado en el Hijo.
13Chixjunil li têtz'âma sa' inc'aba', lâin tinq'ue êre re nak tânimâk xlok'al li Yucua'bej sa' inc'aba' lâin.
14Si algo pidiereis en mi nombre, yo lo haré.
14Jo'can ut nak yalak c'a'ru têtz'âma sa' inc'aba', lâin tinq'ue êre.
15Si me amáis, guardad mis mandamientos;
15Cui niquinêra, chebânuhak jo' xexinchak'rabi cui'.
16Y yo rogaré al Padre, y os dará otro Consolador, para que esté con vosotros para siempre:
16Lâin tintz'âma chiru lin Yucua' nak tixq'ue êre li Santil Musik'ej. A'an tâc'ojobânk êch'ôl ut a'an tâtenk'ânk êre. A'an tâcuânk êriq'uin chi junelic.
17Al Espíritu de verdad, al cual el mundo no puede recibir, porque no le ve, ni le conoce: mas vosotros le conocéis; porque está con vosotros, y será en vosotros.
17Ut a'an ajcui' li Santil Musik'ej li tâc'utuk re lix yâlal chêru chirix li Dios. Li inc'a' niquine'xpâb inc'a' naru nacuan li Santil Musik'ej riq'uineb xban nak inc'a' neque'xnau ani a'an, chi moco neque'xq'ue retal li c'a'ru naxbânu li Santil Musik'ej. Abanan lâex nequenau ani a'an xban nak a'an cuan sa' êyânk anakcuan ut tâcuânk êriq'uin chi junelic.
18No os dejaré huérfanos: vendré á vosotros.
18Nak tinxic inc'a' texincanab êjunes. Tinchâlk cui'chic êriq'uin.
19Aun un poquito, y el mundo no me verá más; empero vosotros me veréis; porque yo vivo, y vosotros también viviréis.
19Cuulac re xk'ehil nak inc'a' chic te'ril cuu li inc'a' neque'pâban cue. Abanan lâex têril cuu. Ut xban nak yo'yôkin lâin, yo'yôkex ajcui' lâex.
20En aquel día vosotros conoceréis que yo estoy en mi Padre, y vosotros en mí, y yo en vosotros.
20Toj sa' li cutan a'an lâex têq'ue retal nak li Yucua'bej cuan cuiq'uin ut lâin cuanquin riq'uin a'an. Junaj ku chi kibil kib. Ut lâex cuânkex cuiq'uin ut lâin cuânkin êriq'uin.
21El que tiene mis mandamientos, y los guarda, aquél es el que me ama; y el que me ama, será amado de mi Padre, y yo le amaré, y me manifestaré á él.
21Li ani naxc'ul lin chak'rab ut naxbânu li naxye, a'an li narahoc cue. Li ani narahoc cue narahe' ajcui' xban lin Yucua'. Ut lâin tinra ajcui' a'an ut tinc'utbesi cuib chiru, chan li Jesús reheb lix tzolom.
22Dícele Judas, no el Iscariote: Señor, ¿qué hay porque te hayas de manifestar á nosotros, y no al mundo?
22Laj Judas jun chic, li mâcua' laj Judas Iscariote, quixye re: -Kâcua', ¿chanru nak tâc'utbesi âcuib chiku lâo, ut inc'a' tâc'utbesi âcuib chiruheb li inc'a' neque'pâban âcue? chan.
23Respondió Jesús, y díjole: El que me ama, mi palabra guardará; y mi Padre le amará, y vendremos á él, y haremos con él morada.
23Quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Lâin tinc'utbesi cuib chiruheb li neque'rahoc cue ut neque'xbânu li c'a'ru ninye. Eb a'an te'rahek' xban lin Yucua'. Lâin ut lin Yucua' toxic riq'uineb ut tocuânk riq'uineb.
24El que no me ama, no guarda mis palabras: y la palabra que habéis oído, no es mía, sino del Padre que me envió.
24Li ani inc'a' narahoc cue inc'a' naxbânu li c'a'ru ninye. Li c'a'ru xinye êre, inc'a' xinye yal injunes. Lin Yucua' li quitaklan chak cue, a'an li nac'utuc chicuu c'a'ru tinye.
25Estas cosas os he hablado estando con vosotros.
25Yôquin chixyebal êre a'in nak toj cuanquin sa' êyânk.
26Mas el Consolador, el Espíritu Santo, al cual el Padre enviará en mi nombre, él os enseñará todas las cosas, y os recordará todas las cosas que os he dicho.
26Li Santil Musik'ej li tixtakla chak li Yucua'bej chok' cuûchil, a'an tâtenk'ânk êre ut a'an tâc'utuk chêru chixjunil li c'a'ak re ru li inc'a' nequetau ru. Ut a'an tixjultica êre chixjunil li c'a'ru xinye êre.
27La paz os dejo, mi paz os doy: no como el mundo la da, yo os la doy. No se turbe vuestro corazón, ni tenga miedo.
27Lâin tincanab li tuktûquil usilal êriq'uin nak tinxic. Li tuktûquil usilal li tinq'ue êre moco jo' ta li neque'xq'ue li cuanqueb sa' ruchich'och'. Lâin tinq'ue xtuktûquilal lê ch'ôl. Mexc'oxlac chi moco texxucuak.
28Habéis oído cómo yo os he dicho: Voy, y vengo á vosotros. Si me amaseis, ciertamente os gozaríais, porque he dicho que voy al Padre: porque el Padre mayor es que yo.
28Ac xinye êre nak tinxic, ut tinchâlk cui'chic. Cui yâl nak niquinêra, tâsahok' raj sa' êch'ôl nak tinxic riq'uin lin Yucua', xban nak a'an k'axal nim xcuanquil chicuu lâin.
29Y ahora os lo he dicho antes que se haga; para que cuando se hiciere, creáis.
29Lâin yôquin chixyebal êre a'in nak toj mâji' nac'ulman. Nak tâc'ulmânk li c'a'ru xinye, lâex têpâb nak yâl li c'a'ru xinye êre.
30Ya no hablaré mucho con vosotros: porque viene el príncipe de este mundo; mas no tiene nada en mí.
30Inc'a' chic târûk tinâtinak chi nabal êriq'uin xban nak yô chi châlc li nataklan sa' li ruchich'och', usta a'an mâc'a' xcuanquil sa' inbên lâin.Lâin yôquin chixbânunquil chixjunil li quixye cue lin Yucua' re nak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'xq'ue retal nak lâin ninra li Yucua'bej. Anakcuan yôkeb. Êlko sa' li na'ajej a'in, chan li Jesús.
31Empero para que conozca el mundo que amo al Padre, y como el Padre me dió el mandamiento, así hago. Levantaos, vamos de aquí,
31Lâin yôquin chixbânunquil chixjunil li quixye cue lin Yucua' re nak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'xq'ue retal nak lâin ninra li Yucua'bej. Anakcuan yôkeb. Êlko sa' li na'ajej a'in, chan li Jesús.