Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

John

20

1Y EL primer día de la semana, María Magdalena vino de mañana, siendo aún obscuro, al sepulcro; y vió la piedra quitada del sepulcro.
1Sa' li xbên li cutan re li xamân nak toj mâji' nasakêu cô lix María Magdala xtenamit sa' li muklebâl. Nak quicuulac cuan cui' li muklebâl, quixq'ue retal nak ac isinbil chic li nimla pec li que'xq'ue chire li muklebâl.
2Entonces corrió, y vino á Simón Pedro, y al otro discípulo, al cual amaba Jesús, y les dice: Han llevado al Señor del sepulcro, y no sabemos dónde le han puesto.
2Cô sa' ânil riq'uin laj Simón Pedro ut riq'uin li jun chic xtzolom li Jesús li raro xban, ut quixye reheb: -Xe'risi li Kâcua' sa' li muklebâl ut inc'a' nakanau bar ta xe'xq'ue, chan.
3Y salió Pedro, y el otro discípulo, y vinieron al sepulcro.
3Côeb sa' li muklebâl laj Pedro rochben li jun chic xtzolom li Jesús.
4Y corrían los dos juntos; mas el otro discípulo corrió más presto que Pedro, y llegó primero al sepulcro.
4Côeb sa' ânil xca'bichaleb. Ut lix tzolom jun chic k'axal cau quiâlinac chiru laj Pedro ut a'an xbên cua quicuulac sa' li muklebâl.
5Y bajándose á mirar, vió los lienzos echados; mas no entró.
5Quixc'utzub rib chi iloc chi sa'. Quiril li t'icr li que'xlan cui' li Jesús. Abanan inc'a' qui-oc toj chi sa'.
6Llegó luego Simón Pedro siguiéndole, y entró en el sepulcro, y vió los lienzos echados,
6Quicuulac laj Pedro toj chi ixbej. Ticto qui-oc chi sa' li muklebâl ut quiril li t'icr sok'so aran.
7Y el sudario, que había estado sobre su cabeza, no puesto con los lienzos, sino envuelto en un lugar aparte.
7Cuan ajcui' aran li t'icr li que'xbac' cui' lix jolom li Jesús. Moco cuan ta sa' xyânk li t'icr. Jalan basbo cui' xjunes.
8Y entonces entró también el otro discípulo, que había venido primero al sepulcro, y vió, y creyó.
8Ut qui-oc ajcui' chi sa' li muklebâl li tzolom li quicuulac xbên cua. Quiril li t'icr aran ut quixpâb nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo li Jesús.
9Porque aun no sabían la Escritura, que era necesario que él resucitase de los muertos.
9Toj mâji' que'xtau ru chi tz'akal li tz'îbanbil sa' li Santil Hu li naxye nak tento tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak.
10Y volvieron los discípulos á los suyos.
10Ut eb lix tzolom que'suk'i cui'chic sa' li cab li cuanqueb cui'.
11Empero María estaba fuera llorando junto al sepulcro: y estando llorando, bajóse á mirar el sepulcro;
11Lix María cuan chire li muklebâl. Yô chi yâbac. Quixc'utzub rib chi iloc chi sa' li muklebâl.
12Y vió dos ángeles en ropas blancas que estaban sentados, el uno á la cabecera, y el otro á los pies, donde el cuerpo de Jesús había sido puesto.
12Quiril cuib li ángel sak li rak'eb. C'ojc'ôqueb aran bar quicuan cui' li Jesús. Jun cuan sa' xjolom ut jun cuan chi rok.
13Y dijéronle: Mujer, ¿por qué lloras? Díceles: Porque se han llevado á mi Señor, y no sé dónde le han puesto.
13Que'xye re: -At ixk, ¿c'a'ut nak yôcat chi yâbac?- Lix María quixye reheb: -Yôquin chi yâbac xban nak xe'risi li Kâcua' arin ut inc'a' ninnau bar xe'xq'ue.-
14Y como hubo dicho esto, volvióse atrás, y vió á Jesús que estaba allí; mas no sabía que era Jesús.
14Sa' li hônal a'an, lix María qui-iloc chirix ut quiril li Jesús xakxo aran, abanan inc'a' quixnau nak a'an ta li Jesús.
15Dícele Jesús: Mujer, ¿por qué lloras? ¿á quién buscas? Ella, pensando que era el hortelano, dícele: Señor, si tú lo has llevado, dime dónde lo has puesto, y yo lo llevaré.
15Li Jesús quixye re: -At ixk, ¿c'a'ut nak yôcat chi yâbac? ¿Ani nacasic'? chan. Sa' xch'ôl lix María nak a'an aj ilol acuîmk ut quixye re: -Kâcua', cui lâat xatc'amoc re, bânu usilal, ye cue bar xaq'ue re nak tinc'am, chan.
16Dícele Jesús: ­María! Volviéndose ella, dícele: ­Rabboni! que quiere decir, Maestro.
16Li Jesús quixye re: -¡María!- Quixsuk'isi rib lix María ut quixye sa' râtinobâl aj hebreo: -Raboni.- (Chi jalbil ru naraj naxye aj tzolonel).
17Dícele Jesús: No me toques: porque aun no he subido á mi Padre: mas ve á mis hermanos, y diles: Subo á mi Padre y á vuestro Padre, á mi Dios y á vuestro Dios.
17Li Jesús quixye re: -Minâbay. Canabin chi xic. Tento nak tinxic riq'uin lin Yucua'. Ayu ut ye reheb lin hermân nak xic cue riq'uin lin Yucua'. A'an ajcui' lê yucua' lâex. A'an lin Dios ut a'an ajcui' lê Dios lâex, chan li Jesús.
18Fué María Magdalena dando las nuevas á los discípulos de que había visto al Señor, y que él le había dicho estas cosas.
18Cô lix María ut quixye reheb lix tzolom li Jesús nak quiril ru li Kâcua' Jesús ut quixye ajcui' reheb chixjunil li quiyehe' re xban.
19Y como fué tarde aquel día, el primero de la semana, y estando las puertas cerradas donde los discípulos estaban juntos por miedo de los Judíos, vino Jesús, y púsose en medio, y díjoles: Paz á vosotros.
19Sa' li xbên cutan re li xamân, nak ac oc re li k'ojyîn, que'xch'utub ribeb lix tzolom li Jesús. Tz'aptz'o chi us lix puertil li cab li ch'utch'ûqueb cui' xban nak que'xucuac xbaneb li neque'taklan sa' xbêneb laj judío. Xakâmil li Jesús chiruheb ut quixye reheb: -Chicuânk taxak li tuktûquil usilal êriq'uin, chan reheb.
20Y como hubo dicho esto, mostróles las manos y el costado. Y los discípulos se gozaron viendo al Señor.
20Ut quixc'ut chiruheb li ruk' ut lix c'atk xsa' li quihope'. C'ajo' nak que'saho' sa' xch'ôleb lix tzolom nak que'ril cui'chic ru li Kâcua'.
21Entonces les dijo Jesús otra vez: Paz á vosotros: como me envió el Padre, así también yo os envío.
21Li Jesús quixye cui'chic reheb: -Chicuânk taxak li tuktûquil usilal êriq'uin. Jo' nak xinixtakla chak lin Yucua' lâin, jo'can ajcui' nak texintakla lâex, chan.
22Y como hubo dicho esto, sopló, y díjoles: Tomad el Espíritu Santo:
22Ut nak quixye a'an, quirapuheb ut quixye reheb: -C'ulumak li Santil Musik'ej.
23A los que remitiereis los pecados, les son remitidos: á quienes los retuviereis, serán retenidos.
23Li ani têcuy xmâc lâex, tâcuyek' ajcui' xmâc xban li Dios. Ut li ani inc'a' têcuy xmâc lâex, inc'a' ajcui' tâcuyek' xmâc xban li Dios, chan li Jesús.
24Empero Tomás, uno de los doce, que se dice el Dídimo, no estaba con ellos cuando Jesús vino.
24Laj Tomás, a'an jun reheb lix tzolom cablaju, li neque'xye ajcui' lut re. A'an mâ ani sa' xyânkeb nak quixc'utbesi rib li Jesús chiruheb.
25Dijéronle pues los otros discípulos: Al Señor hemos visto. Y él les dijo: Si no viere en sus manos la señal de los clavos, y metiere mi dedo en el lugar de los clavos, y metiere mi mano en su costado, no creeré.
25Li rech aj tzolonelil que'xye re: -Xkil ru li Kâcua', chanqueb re. Abanan laj Tomás quixye reheb: -Cui inc'a' tincuil li retalil li claux sa' ruk' ut cui inc'a' tinq'ue li ru'uj cuuk' sa' xna'aj li claux ut cui inc'a' tinch'ic li cuuk' sa' xc'atk xsa', lâin inc'a' tinpâb nak xcuacli cui'chic chi yo'yo, chan laj Tomás.
26Y ocho días después, estaban otra vez sus discípulos dentro, y con ellos Tomás. Vino Jesús, las puertas cerradas, y púsose en medio, y dijo: Paz á vosotros.
26Ac xnume' chic cuukub cutan nak que'xch'utub cui'chic ribeb lix tzolom li Jesús. Laj Tomás cuan sa' xyânkeb. Tz'aptz'ôqueb lix puertil li cab chi us. Nak que'ril ac xakâmil li Jesús chiruheb ut quixye reheb: -Chicuânk taxak li tuktûquil usilal êriq'uin, chan.
27Luego dice á Tomás: Mete tu dedo aquí, y ve mis manos: y alarga acá tu mano, y métela en mi costado: y no seas incrédulo, sino fiel.
27Tojo'nak quixye re laj Tomás: -Il chi us li cuuk'. Ch'ic li ru'uj lâ cuuk' arin sa' xna'aj li claux. Ut ch'ic lâ cuuk' sa' xc'atk lin sa'. Chatpâbânk. ¿C'a'ut nak inc'a' xapâb nak xincuacli cui'chic chi yo'yo?-
28Entonces Tomás respondió, y díjole: ­Señor mío, y Dios mío!
28Ut laj Tomás quixye re: -¡At Kâcua', at inDios!-
29Dícele Jesús: Porque me has visto, Tomás, creiste: bienaventurados los que no vieron y creyeron.
29Li Jesús quixye re: -Lâat toj xacuil cuu, tojo'nak xinâpâb. Abanan lâin ninye âcue, us xak reheb li neque'pâban cue chi inc'a' xe'ril cuu, chan li Jesús re.
30Y también hizo Jesús muchas otras señales en presencia de sus discípulos, que no están escritas en este libro.
30Nabal chic li milagro quixbânu li Jesús chiruheb lix tzolom li inc'a' tz'îbanbil retalil sa' li hu a'in.Abanan li jo' q'uial tz'îbanbil retalil sa' li hu a'in, quitz'îbâc re nak têpâb nak li Jesús, a'an li Cristo. A'an li Ralal li Dios. Quitz'îbâc re nak riq'uin xpâbanquil tâcuânk êyu'am chi junelic sa' xc'aba' a'an.
31Estas empero son escritas, para que creáis que Jesús es el Cristo, el Hijo de Dios; y para que creyendo, tengáis vida en su nombre.
31Abanan li jo' q'uial tz'îbanbil retalil sa' li hu a'in, quitz'îbâc re nak têpâb nak li Jesús, a'an li Cristo. A'an li Ralal li Dios. Quitz'îbâc re nak riq'uin xpâbanquil tâcuânk êyu'am chi junelic sa' xc'aba' a'an.