1Y HABIA un hombre de los Fariseos que se llamaba Nicodemo, príncipe de los Judíos.
1Quicuan jun li cuînk aj fariseo aj Nicodemo xc'aba'. A'an xcomoneb li neque'taklan sa' xyânkeb laj judío.
2Este vino á Jesús de noche, y díjole: Rabbí, sabemos que has venido de Dios por maestro; porque nadie puede hacer estas señales que tú haces, si no fuere Dios con él.
2Sa' jun li k'ojyîn laj Nicodemo quicuulac chi âtinac riq'uin li Jesús ut quixye re: -At tzolonel, lâo nakanau nak riq'uin li Dios chalenakat chak chok' aj tzolol ke xban nak mâ ani târûk tixbânu li milagros li nacabânu lâat cui ta mâcua' riq'uin xcuanquil li Dios, chan.
3Respondió Jesús, y díjole: De cierto, de cierto te digo, que el que no naciere otra vez, no puede ver el reino de Dios.
3Quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Relic chi yâl ninye âcue, mâ ani naru tâoc rubel xnimajcual cuanquilal li Dios cui inc'a' tâyo'lâk cui'chic xca' sut, chan li Jesús.
4Dícele Nicodemo: ¿Cómo puede el hombre nacer siendo viejo? ¿puede entrar otra vez en el vientre de su madre, y nacer?
4Laj Nicodemo quixye re: -¿Chan ta cui' ru nak tâyo'lâk cui'chic xca' sut junak cuînk? ¿Ma târûk ta bi' tâoc cui'chic riq'uin lix na' ut tâyo'lâk cui'chic xca' sut? chan.
5Respondió Jesús: De cierto, de cierto te digo, que el que no naciere de agua y del Espíritu, no puede entrar en el reino de Dios.
5Quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Relic chi yâl ninye âcue nak ani inc'a' tâyo'lâk riq'uin ha' ut riq'uin li Santil Musik'ej moco târûk ta tâoc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios.
6Lo que es nacido de la carne, carne es; y lo que es nacido del Espíritu, espíritu es.
6Li ani yo'lajenak riq'uin lix na' xyucua' cuan xyu'am sa' ruchich'och'. Abanan li ani yo'lajenak riq'uin li Santil Musik'ej cuan xyu'am chi junelic.
7No te maravilles de que te dije: Os es necesario nacer otra vez.
7Misach âch'ôl xban nak xinye âcue nak tento tatyo'lâk cui'chic xca' sut.
8El viento de donde quiere sopla, y oyes su sonido; mas ni sabes de dónde viene, ni á dónde vaya: así es todo aquel que es nacido del Espíritu.
8Li ik' nanume' bar naraj chi inc'a' nacanau bar nachal chak chi moco nacanau bar yô chi xic. Inc'a' nacacuil ru. Ca'aj cui' lix yâb nacacuabi nak nanume'. Jo'can ajcui' lix yu'ameb li yo'lajenakeb riq'uin li Santil Musik'ej. Cuan xyu'ameb chi junelic chi inc'a' nacanau chi tz'akal chanru, chan li Jesús.
9Respondió Nicodemo, y díjole: ¿Cómo puede esto hacerse?
9Quichak'oc laj Nicodemo ut quixye re: -¿Chanru nak nac'ulman a'in? Inc'a' nintau ru, chan.
10Respondió Jesús, y díjole: ¿Tú eres el maestro de Israel, y no sabes esto?
10Li Jesús quixye re: -Lâat aj tzolol reheb laj Israel ut inc'a' nacatau ru li yôquin chixyebal.
11De cierto, de cierto te digo, que lo que sabemos hablamos, y lo que hemos visto, testificamos; y no recibís nuestro testimonio.
11Relic chi yâl ninye êre: Lâo nocoâtinac chirix li nakanau. Ut nakach'olob resil li c'a'ru nakil. Abanan lâex inc'a' nequec'ûluban li c'a'ru nakach'olob xyâlal chêru.
12Si os he dicho cosas terrenas, y no creéis, ¿cómo creeréis si os dijere las celestiales?
12Lâat inc'a' nacapâb li c'a'ru ninye âcue chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. ¿Ma toja' ta chic tâpâb nak tinye âcue li choxahil na'leb?
13Y nadie subió al cielo, sino el que descendió del cielo, el Hijo del hombre, que está en el cielo.
13Mâ ani quicuulac sa' choxa. Ca'aj cui' lâin li C'ajolbej. Lâin xinchal chak sa' choxa.
14Y como Moisés levantó la serpiente en el desierto, así es necesario que el Hijo del hombre sea levantado;
14Nak toj cuanqueb laj judío sa' li chaki ch'och', laj Moisés quixtaksi chiru jun che' jun li c'anti' yîbanbil riq'uin li ch'îch' bronce. Jo'can ajcui' lâin li C'ajolbej. Tento nak tintaksîk chiru jun li che',
15Para que todo aquel que en él creyere, no se pierda, sino que tenga vida eterna.
15re nak chixjunileb li te'pâbânk cue lâin inc'a' te'sachk. Te'cuânk ban xyu'am chi junelic.
16Porque de tal manera amó Dios al mundo, que ha dado á su Hijo unigénito, para que todo aquel que en él cree, no se pierda, mas tenga vida eterna.
16Li Dios c'ajo' nak quixraheb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak quixq'ue li Ralal junaj chi ribil re nak chixjunileb li ani te'pâbânk re inc'a' te'sachk. Tâcuânk ban xyu'ameb chi junelic.
17Porque no envió Dios á su Hijo al mundo, para que condene al mundo, mas para que el mundo sea salvo por él.
17Li Dios inc'a' quixtakla chak li Ralal sa' ruchich'och' chixtenebanquil li tojba mâc sa' xbêneb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Quixtakla ban chak re nak sa' xc'aba' a'an te'colek'.
18El que en él cree, no es condenado; mas el que no cree, ya es condenado, porque no creyó en el nombre del unigénito Hijo de Dios.
18Li ani napâban re, mâc'a' li tojba mâc sa' xbên. Abanan li ani inc'a' napâban re, ac cuan li tojba mâc sa' xbên xban nak inc'a' xpâb li Ralal li Dios, li junaj chi ribil.
19Y esta es la condenación: porque la luz vino al mundo, y los hombres amaron más las tinieblas que la luz; porque sus obras eran malas.
19Xban nak inc'a' neque'pâban, cuan li tojba mâc sa' xbêneb. Li C'ajolbej quic'ulun sa' ruchich'och' chixc'utbal lix yâlal chiruheb li cuanqueb sa' ruchich'och'. A'an chanchan li cutan. Abanan eb li cuanqueb sa' ruchich'och' k'axal que'raj cuânc sa' xk'ojyînal ru li mâc ut inc'a' que'raj cuânc sa' li cutan xban nak inc'a' us lix na'lebeb.
20Porque todo aquel que hace lo malo, aborrece la luz y no viene á la luz, porque sus obras no sean redargüidas.
20Li ani neque'xbânu li mâusilal, xic' neque'ril lix yâlal. Inc'a' nacuulac chiruheb cuânc sa' xyâlal xban nak inc'a' neque'raj tâc'utûnk li mâusilal neque'xbânu.
21Mas el que obra verdad, viene á la luz, para que sus obras sean manifestadas que son hechas en Dios.
21Abanan li ani cuanqueb sa' tîquilal, neque'cuulac chiru cuânc sa' xyâlal re nak tâc'utûnk nak neque'xbânu li c'a'ru naraj li Dios, chan li Jesús.
22Pasado esto, vino Jesús con sus discípulos á la tierra de Judea; y estaba allí con ellos, y bautizaba.
22Chirix chic a'in, li Jesús cô sa' li na'ajej Judea rochbeneb lix tzolom. Aran que'cana cuib oxib cutan ut yô chi cubsînc ha'.
23Y bautizaba también Juan en Enón junto á Salim, porque había allí muchas aguas; y venían, y eran bautizados.
23Laj Juan laj Cubsihom Ha' yô ajcui' chi cubsînc ha' sa' li na'ajej Enón li cuan nach' riq'uin li na'ajej Salim xban nak aran cuan nabal li ha'. Ut neque'cuulac li cristian riq'uin ut naxcubsi xha'eb.
24Porque Juan, no había sido aún puesto en la carcel.
24A'in quic'ulman nak toj mâji' quiq'uehe' sa' tz'alam laj Juan.
25Y hubo cuestión entre los discípulos de Juan y los Judíos acerca de la purificación.
25Que'oc chixcuech'inquil ribeb lix tzolom laj Juan riq'uineb laj judío. Que'xcuech'i ribeb chirix li cubi ha' li yôqueb chixbânunquil.
26Y vinieron á Juan, y dijéronle: Rabbí, el que estaba contigo de la otra parte del Jordán, del cual tú diste testimonio, he aquí bautiza, y todos vienen á él.
26Que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin ut que'xye re: -At tzolonel, li cuînk li quicuulac âcuiq'uin aran jun pac'al li nima' Jordán, li cach'olob chak resil chiku, a'an yô chi cubsînc ha'. Ut chixjunileb li cristian yôqueb chi cuulac riq'uin, chanqueb.
27Respondió Juan, y dijo: No puede el hombre recibir algo, si no le fuere dado del cielo.
27Quichak'oc laj Juan ut quixye: -Junak cuînk mâc'a' c'a'ru tixbânu chi inc'a' ta q'uebil re xban li Dios.
28Vosotros mismos me sois testigos que dije: Yo no soy el Cristo, sino que soy enviado delante de él.
28Lâex querabi ajcui' chak nak quinye nak moco lâin ta li Cristo. Yal taklanbilin ban chak xbên cua chiru a'an chixch'olobanquil li resilal.
29El que tiene la esposa, es el esposo; mas el amigo del esposo, que está en pie y le oye, se goza grandemente de la voz del esposo; así pues, este mi gozo es cumplido.
29Junak cuînk xic re chi sumlâc cuan li ixakilbej riq'uin. Ut li ramîg cuan aran ut nasaho' sa' xch'ôl chirabinquil li naxye li bêlomej. Li Cristo, a'an jo' jun li bêlomej ut lâin yal jo' jun li ramîg. Lâin nasaho' sa' inch'ôl nak yôqueb chi xic li cristian riq'uin xban nak a'an li tz'akal aj Colonel.
30A él conviene crecer, mas á mí menguar.
30Tento nak a'an tânimânk xcuanquil ut lâin tâcubêk incuanquil, chan laj Juan.
31El que de arriba viene, sobre todos es: el que es de la tierra, terreno es, y cosas terrenas habla: el que viene del cielo, sobre todos es.
31Ut quixye ajcui' laj Juan: -A'an xchal chak sa' choxa ut k'axal nim xcuanquil sa' xbên chixjunil. Lâin quinyo'la sa' ruchich'och' ut rehin ajcui' li ruchich'och'. Ut ninâtinac chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. Li jun li xchal chak sa' choxa, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' xbên chixjunil.
32Y lo que vió y oyó, esto testifica: y nadie recibe su testimonio.
32Ut li c'a'ru quiril ut quirabi, a'an li naxch'olob xyâlal. Abanan moco q'uiheb ta li neque'pâban re li c'a'ru naxye.
33El que recibe su testimonio, éste signó que Dios es verdadero.
33Abanan li ani naxpâb li c'a'ru naxye, riq'uin a'an naxc'ut nak naxpâb nak tz'akal yâl li c'a'ru yebil xban li Dios.
34Porque el que Dios envió, las palabras de Dios habla: porque no da Dios el Espíritu por medida.
34Li Jesucristo, a'an taklanbil chak xban li Dios ut naxye li c'a'ru nayehe' re xban li Dios xban nak li Santil Musik'ej cuan riq'uin chi tz'akal.
35El Padre ama al Hijo, y todas las cosas dió en su mano.
35Li Acuabej Dios naxra li Ralal ut quixk'axtesi chixjunil sa' ruk' a'an, ut a'an chic yal re sa' xbên.Li ani napâban re li C'ajolbej cuan xyu'am chi junelic. Ut li ani inc'a' napâban re li C'ajolbej inc'a' tâcuânk xyu'am chi junelic. Cuan ban li tojba mâc sa' xbên, chan laj Juan.
36El que cree en el Hijo, tiene vida eterna; mas el que es incrédulo al Hijo, no verá la vida, sino que la ira de Dios está sobre él.
36Li ani napâban re li C'ajolbej cuan xyu'am chi junelic. Ut li ani inc'a' napâban re li C'ajolbej inc'a' tâcuânk xyu'am chi junelic. Cuan ban li tojba mâc sa' xbên, chan laj Juan.