Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

John

5

1DESPUÉS de estas cosas, era un día de fiesta de los Judíos, y subió Jesús á Jerusalem.
1Chirix chic a'in, li Jesús cô Jerusalén sa' li nink'e li neque'xbânu eb laj judío.
2Y hay en Jerusalem á la puerta del ganado un estanque, que en hebraico es llamado Bethesda, el cual tiene cinco portales.
2Sa' li tenamit Jerusalén bar cuan cui' li oquebâl li neque'rocsi cui' li carner, cuan jun li ha' Betesda xc'aba' sa' râtinobâleb laj hebreo. Aran cuan ôb li muhebâl.
3En éstos yacía multitud de enfermos, ciegos, cojos, secos, que estaban esperando el movimiento del agua.
3Sa' eb li muhebâl a'an cuanqueb nabaleb li yaj. Cuanqueb mutz', cuanqueb yêk rokeb, ut cuanqueb li sic rokeb ut sic ruk'eb. Yôqueb chiroybeninquil nak tâec'ânk li ha'.
4Porque un ángel descendía á cierto tiempo al estanque, y revolvía el agua; y el que primero descendía en el estanque después del movimiento del agua, era sano de cualquier enfermedad que tuviese.
4Jun x-ángel li Kâcua' nacube chak sa' choxa yalak jok'e ut narec'asi li ha'. Li ani xbên cua na-oc chi sa' nak ac x-ec'asîc li ha', li jun a'an naq'uira a' yal c'a'ru xyajel.
5Y estaba allí un hombre que había treinta y ocho años que estaba enfermo.
5Cuan jun li cuînk aran cuakxaklaju xca'c'âl chihab roquic lix yajel.
6Como Jesús vió á éste echado, y entendió que ya había mucho tiempo, dícele: ¿Quieres ser sano?
6Nak li Jesús quiril li cuînk jiljo aran chire li ha' quixnau nak ac najter roquic lix yajel. Quixye re: -¿Ma tâcuaj q'uirâc? chan re.
7Señor, le respondió el enfermo, no tengo hombre que me meta en el estánque cuando el agua fuere revuelta; porque entre tanto que yo vengo, otro antes de mí ha descendido.
7Quixye li cuînk: -Kâcua', nacuaj raj abanan mâ ani na-ocsin cue sa' li ha' nak na-ec'asîc. Nak yôquin chixyalbal oc, jalan chic na-oc xbên cua chicuu, chan.
8Dícele Jesús: Levántate, toma tu lecho, y anda.
8Quixye li Jesús re: -Cuaclin, xoc lâ cuarib ut bên, chan re.
9Y luego aquel hombre fué sano, y tomó su lecho, é íbase. Y era sábado aquel día.
9Sa' ajcui' li hônal a'an li cuînk quiq'uira. Quixakli, quixxoc lix cuarib ut quibêc. A'in quic'ulman sa' li hilobâl cutan.
10Entonces los Judíos decían á aquel que había sido sanado: Sábado es: no te es lícito llevar tu lecho.
10Que'oc chi cuech'înc li neque'taklan sa' xyânkeb laj judío. Que'xye re li cuînk li quiq'uira: -Hilobâl cutan anakcuan. Yôcat chixk'etbal li kachak'rab xban nak yôcat chixc'ambal lâ cuarib chiru li hilobâl cutan, chanqueb.
11Respondióles: El que me sanó, él mismo me dijo: Toma tu lecho y anda.
11Quichak'oc li cuînk ut quixye reheb: -Li cuînk li xq'uirtesin cue, xye cue, "c'am lâ cuarib ut bên", chan.
12Preguntáronle entonces: ¿Quién es el que te dijo: Toma tu lecho y anda?
12Que'xpatz' re: -¿Ani li cuînk li xyehoc âcue nak tâxoc lâ cuarib ut tatbêk? chanqueb.
13Y el que había sido sanado, no sabía quién fuese; porque Jesús se había apartado de la gente que estaba en aquel lugar.
13Li cuînk li quiq'uirtesîc inc'a' naxnau ani ta a'an, xban nak k'axal nabaleb li cuanqueb aran ut li Jesús ac x-el sa' xyânkeb.
14Después le halló Jesús en el templo, y díjole: He aquí, has sido sanado; no peques más, porque no te venga alguna cosa peor.
14Mokon chic li Jesús quixtau cui'chic li cuînk sa' li templo ut quixye re: -Chaq'uehak retal nak xatq'uira. Canab xbânunquil li inc'a' us mâre anchal tâchâlk junak chic nimla raylal sa' âbên, chan li Jesús re.
15El se fué, y dió aviso á los Judíos, que Jesús era el que le había sanado.
15Qui-el li cuînk riq'uin li Jesús ut quixye resil reheb li neque'taklan sa' xyânkeb laj judío nak li Jesús, a'an li quiq'uirtesin re.
16Y por esta causa los Judíos perseguían á Jesús, y procuraban matarle, porque hacía estas cosas en sábado.
16Eb li neque'taklan sa' xyânkeb laj judío xic' que'ril li Jesús xban nak naq'uirtesin sa' li hilobâl cutan. Ut que'raj xcamsinquil.
17Y Jesús les respondió: Mi Padre hasta ahora obra, y yo obro.
17Li Jesús quixye reheb: -Lin Yucua' toj yô chixtenk'anquileb li cristian ut tento ajcui' nak tintenk'aheb lâin, chan.
18Entonces, por tanto, más procuraban los Judíos matarle, porque no sólo quebrantaba el sábado, sino que también á su Padre llamaba Dios, haciéndose igual á Dios.
18K'axal cui'chic que'josk'o' laj judío riq'uin a'in. Jo'can nak que'raj xcamsinquil xban nak moco ca'aj ta cui' naxk'et lix chak'rabeb nak naq'uirtesin chiru li hilobâl cutan; riq'uin aj ban cui' nak naxjuntak'êta rib riq'uin li Dios nak naxye nak li Dios, a'an lix Yucua'.
19Respondió entonces Jesús, y díjoles: De cierto, de cierto os digo: No puede el Hijo hacer nada de sí mismo, sino lo que viere hacer al Padre: porque todo lo que él hace, esto también hace el Hijo juntamente.
19Jo'can nak li Jesús quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre, Lâin li C'ajolbej. Mâc'a' naru tinbânu injunes. Li c'a'ru naxc'ut chicuu lin Yucua', a'an li ninbânu. Chixjunil li naxbânu lin Yucua', a'an li ninbânu lâin.
20Porque el Padre ama al Hijo, y le muestra todas las cosas que él hace; y mayores obras que éstas le mostrará, de suerte que vosotros os maravilléis.
20Lâin li C'ajolbej. Rarôquin xban lin Yucua'. A'an naxc'ut chicuu chixjunil li c'a'ak re ru naxbânu. Ut toj cuan cui'chic c'a'ak re ru xnînkal ru na'leb chiru a'in tixc'ut chicuu xbânunquil. Ut lâex tâsachk êch'ôl chirilbal.
21Porque como el Padre levanta los muertos, y les da vida, así también el Hijo á los que quiere da vida.
21Li Yucua'bej naxcuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak. Ut jo'can ajcui' lâin li C'ajolbej. Lâin ninq'ue li junelic yu'am reheb li ani nacuaj.
22Porque el Padre á nadie juzga, mas todo el juicio dió al Hijo;
22Li Yucua'bej mâ ani naxrak âtin sa' xbên. Quixk'axtesiheb ban sa' cuuk' re nak lâin chic tinrakok âtin sa' xbêneb.
23Para que todos honren al Hijo como honran al Padre. El que no honra al Hijo, no honra al Padre que le envió.
23Quixbânu chi jo'can re nak chixjunileb te'xq'ue inlok'al jo' nak neque'xq'ue xlok'al li Yucua'bej. Li ani inc'a' naxq'ue inlok'al lâin li C'ajolbej, inc'a' ajcui' naxq'ue xlok'al li Yucua'bej li quitaklan chak cue.
24De cierto, de cierto os digo: El que oye mi palabra, y cree al que me ha enviado, tiene vida eterna; y no vendrá á condenación, mas pasó de muerte á vida.
24Relic chi yâl ninye êre nak li ani na-abin re li c'a'ru ninye ut naxpâb li Dios li quitaklan chak cue, li jun a'an cuan xyu'am chi junelic. Inc'a' tâxic sa' tojba mâc xban nak inc'a' chic tenebanbil li câmc sa' xbên. Cuânk ban chic xyu'am chi junelic.
25De cierto, de cierto os digo: Vendrá hora, y ahora es, cuando los muertos oirán la voz del Hijo de Dios: y los que oyeren vivirán.
25Chi yâl ninye êre tâcuulak xk'ehil ut anakcuan ajcui' xcuulac xcutanquil, nak eb li chanchan camenakeb xban li mâc te'rabi li cuâtin lâin li C'ajolbej. Ut li te'abînk cue te'cuânk xyu'am chi junelic.
26Porque como el Padre tiene vida en sí mismo, así dió también al Hijo que tuviese vida en sí mismo:
26Li Yucua'bej cuan xcuanquil chi q'uehoc junelic yu'am ut a'an ajcui' quiq'uehoc cue lâin li C'ajolbej lin cuanquil chi q'uehoc junelic yu'am.
27Y también le dió poder de hacer juicio, en cuanto es el Hijo del hombre.
27Ut quixq'ue ajcui' incuanquil chi rakoc âtin xban nak lâin li C'ajolbej. Taklanbilin chak xban li Dios.
28No os maravilléis de esto; porque vendrá hora, cuando todos los que están en los sepulcros oirán su voz;
28Misach êch'ôl chirabinquil li yôquin chixyebal. Tâcuulak xk'ehil nak chixjunileb li camenak te'rabi li c'a'ru tinye.
29Y los que hicieron bien, saldrán á resurrección de vida; mas los que hicieron mal, á resurrección de condenación.
29Li que'xbânu li us te'cuaclîk cui'chic ut te'cuânk xyu'am chi junelic. Ut eb li que'xbânu li inc'a' us te'cuaclîk ajcui' re te'taklâk sa' li tojba mâc.
30No puedo yo de mí mismo hacer nada: como oigo, juzgo: y mi juicio es justo; porque no busco mi voluntad, mas la voluntad del que me envió, del Padre.
30Lâin mâc'a' naru ninbânu injunes. Lâin ninrakoc âtin jo' naxye cue li Yucua'bej. Jo'can nak ninrakoc âtin sa' tîquilal. Inc'a' ninbânu li c'a'ru nacuaj lâin. Ninbânu ban li c'a'ru naraj li Yucua'bej li quitaklan chak cue.
31Si yo doy testimonio de mí mismo, mi testimonio no es verdadero.
31Cui lâin tinch'olob xyâlal chêru anihin tz'akal lâin, lâex têye nak inc'a' yâl li yôquin chixyebal.
32Otro es el que da testimonio de mí; y sé que el testimonio que da de mí, es verdadero.
32Abanan cuan jun chic li naxch'olob xyâlal chêru anihin tz'akal lâin ut lâin ninnau nak yâl li yô chixyebal chicuix.
33Vosotros enviasteis á Juan, y él dió testimonio á la verdad.
33Lâex xetakla xpatz'bal re laj Juan laj Cubsihom Ha' ut a'an quixch'olob lix yâlal chêru ut yâl li quixye chicuix.
34Empero yo no tomo el testimonio de hombre; mas digo esto, para que vosotros seáis salvos.
34Abanan inc'a' tento nak junak cuînk tixch'olob xyâlal anihin. Ninye ban êre anihin re nak texcolek'.
35El era antorcha que ardía y alumbraba: y vosotros quisisteis recrearos por un poco á su luz.
35Laj Juan chanchan jun li xam quixcutanobresi êbe nak quixch'olob lix yâlal chêru. Ut quisaho' jun c'amoc sa' êch'ôl chirabinquil li quixye.
36Mas yo tengo mayor testimonio que el de Juan: porque las obras que el Padre me dió que cumpliese, las mismas obras que yo hago, dan testimonio de mí, que el Padre me haya enviado.
36Li c'a'ru quixch'olob laj Juan chicuix, a'an yâl. Abanan riq'uin li c'a'ru ninbânu, k'axal cui'chic naxc'ut chi tz'akal anihin lâin. Lâin ninbânu li c'a'ru quixye cue li Yucua'bej. Li c'a'ru ninbânu lâin, a'an naxc'ut nak taklanbilin xban li Yucua'bej.
37Y el que me envió, el Padre, él ha dado testimonio de mí. Ni nunca habéis oído su voz, ni habéis visto su parecer.
37Ut li Yucua'bej li quitaklan chak cue, a'an quixch'olob ajcui' lix yâlal chicuix usta mâ jun sut xerabi chi âtinac chi moco queril chanru na-iloc.
38Ni tenéis su palabra permanente en vosotros; porque al que él envió, á éste vosotros no creéis.
38Lâex inc'a' nequeraj xc'ulbal li râtin xban nak inc'a' niquinêpâb lâin, li taklanbilin chak xban a'an.
39Escudriñad las Escrituras, porque á vosotros os parece que en ellas tenéis la vida eterna; y ellas son las que dan testimonio de mí.
39Lâex nequeq'ue êch'ôl chixtzolbal xsa' li Santil Hu. Lâex nequec'oxla nak aran têtau chanru tâcuânk lê yu'am chi junelic. Abanan inc'a' nequeq'ue retal nak li Santil Hu a'an naxch'olob ajcui' lix yâlal chicuix lâin.
40Y no queréis venir á mí, para que tengáis vida.
40Lâex inc'a' nequeraj xpâbanquil nak lâin ninq'uehoc êre lê yu'am chi junelic.
41Gloria de los hombres no recibo.
41Lâin inc'a' nacuaj nak têq'ue inlok'al lâex,
42Mas yo os conozco, que no tenéis amor de Dios en vosotros.
42xban nak ninnau chanru lê na'leb. Ninnau nak inc'a' nequera li Dios chi anchal êch'ôl.
43Yo he venido en nombre de mi Padre, y no me recibís: si otro viniere en su propio nombre, á aquél recibiréis.
43Lâin xinchal sa' xc'aba' lin Yucua'. Abanan inc'a' xeraj inc'ulbal. Cui ut ani ta chic junak tâchâlk yal naxtakla chak rib xjunes, lâex têc'ul raj a'an.
44¿Cómo podéis vosotros creer, pues tomáis la gloria los unos de los otros, y no buscáis la gloria que de sólo Dios viene?
44Nak nequeq'ue êlok'al chi ribil êrib, c'ajo' nak nacuulac chêru. Abanan inc'a' nequesic' li lok'al li naxq'ue li jun chi Dios. ¿Chan ta cui' ru nak tinêpâb lâin chi jo'canan?
45No penséis que yo os tengo de acusar delante del Padre; hay quien os acusa, Moisés, en quien vosotros esperáis.
45Mêc'oxla nak lâin tinjitok êre chiru lin Yucua'. Cuan jun li tâjitok êre. A'an li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés li c'ojc'o cui' êch'ôl.
46Porque si vosotros creyeseis á Moisés, creeríais á mí; porque de mí escribió él.
46Cui ta nequepâb li c'a'ru quixye laj Moisés, tinêpâb aj raj cui' lâin xban nak laj Moisés quixch'olob ajcui' chak xyâlal chicuix lâin.Cui inc'a' nequepâb li c'a'ru quixtz'îba laj Moisés chicuix, ¿chan ta cui' ru nak têpâb li c'a'ru ninye lâin?
47Y si á sus escritos no creéis, ¿cómo creeréis á mis palabras?
47Cui inc'a' nequepâb li c'a'ru quixtz'îba laj Moisés chicuix, ¿chan ta cui' ru nak têpâb li c'a'ru ninye lâin?