1Y EN este mismo tiempo estaban allí unos que le contaban acerca de los Galileos, cuya sangre Pilato había mezclado con sus sacrificios.
1Sa' li hônal a'an que'cuulac cuib oxibeb li cuînk riq'uin li Jesús ut que'xye re chanru nak laj Pilato quixtakla xcamsinquileb li cuînk aj Galilea nak yôqueb chi mayejac sa' li templo.
2Y respondiendo Jesús, les dijo: ¿Pensáis que estos Galileos, porque han padecido tales cosas, hayan sido más pecadores que todos los Galileos?
2Ut li Jesús quixye reheb: -¿Ma nequec'oxla lâex nak eb li cuînk a'an k'axal cui'chic aj mâqueb chiruheb li rech tenamitil? ¿Ma xban a'an nak que'xc'ul a raylal a'an nak nequeye lâex? chan reheb.
3No, os digo; antes si no os arrepintiereis, todos pereceréis igualmente.
3Tinye êre nak inc'a'. Cui lâex inc'a' têyot' êch'ôl ut têjal êc'a'ux, tex-osok' ajcui' lâex chêjunilex.
4O aquellos dieciocho, sobre los cuales cayó la torre en Siloé, y los mató, ¿pensáis que ellos fueron más deudores que todos los hombres que habitan en Jerusalem?
4¿C'a'ru nequec'oxla chirixeb li cuakxaklaju chi cuînk li que'cam nak li torre li cuan Siloé quit'ane' sa' xbêneb? ¿Ma xban nak numtajenak lix mâqueb a'an chiruheb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén nak que'xc'ul chi jo'can?
5No, os digo; antes si no os arrepintiereis, todos pereceréis asimismo.
5Lâin ninye êre nak inc'a'. Ut cui lâex inc'a' têyot' êch'ôl ut têjal êc'a'ux, tex-osok' ajcui' lâex, chan li Jesús.
6Y dijo esta parábola: Tenía uno una higuera plantada en su viña, y vino á buscar fruto en ella, y no lo halló.
6Quixye ajcui' li jaljôquil ru âtin a'in reheb: Jun li cuînk cuan jun tôn xhigo aubil sa' lix ch'och'. Ut quichal chixsic'bal li ru, abanan mâc'a' quixtau.
7Y dijo al viñero: He aquí tres años ha que vengo á buscar fruto en esta higuera, y no lo hallo; córtala, ¿por qué ocupará aún la tierra?
7Quixye re li cuînk li na-iloc re li acuîmk: -Oxib chihab cuoquic chiroybeninquil ma tâûchînk li che' a'in, ut inc'a' naûchin. Yoc' li che' a'in. ¿C'a'ru aj e nak yôk chixlatz'anquil li ch'och' chi inc'a' naûchin? chan.
8El entonces respondiendo, le dijo: Señor, déjala aún este año, hasta que la excave, y estercole.
8Ut li cuînk li na-iloc re li acuîmk quixye re: -Kâcua', canâk cuan chic jun chihabak. Ut tinbec li ch'och' sa' xtôn ut tinq'ue xk'emal li ch'och'.
9Y si hiciere fruto, bien; y si no, la cortarás después.
9Ut cui tâûchînk, us; ut cui inc'a', tâyoc' mokon, chan.
10Y enseñaba en una sinagoga en sábado.
10Sa' jun li hilobâl cutan, li Jesús yô chixc'utbal lix yâlal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
11Y he aquí una mujer que tenía espíritu de enfermedad dieciocho años, y andaba agobiada, que en ninguna manera se podía enhestar.
11Ut aran cuan jun li ixk cuan mâus aj musik'ej riq'uin. Cuakxaklaju chihab roquic lix yajel. C'utzc'u rix li ixk nak nabêc ut inc'a' naru naxakli chi tîc.
12Y como Jesús la vió, llamóla, y díjole: Mujer, libre eres de tu enfermedad.
12Nak quiril li ixk li Jesús quixbok riq'uin ut quixye re: -At ixk, anakcuan q'uirtesinbilat chic.-
13Y puso las manos sobre ella; y luego se enderezó, y glorificaba á Dios.
13Ut quixq'ue li ruk' sa' xbên li ixk. Ut sa' ajcui' li hônal a'an li ixk quixakli chi tîc ut qui-oc chixlok'oninquil li Dios.
14Y respondiendo el príncipe de la sinagoga, enojado de que Jesús hubiese curado en sábado, dijo á la compañía: Seis días hay en que es necesario obrar: en estos, pues, venid y sed curados, y no en días de sábado.
14C'ajo' nak quijosk'o' li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío xban nak li Jesús quixq'uirtesi li ixk sa' li hilobâl cutan. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: -Cuakib cutan cuan re nak naru texc'anjelak. Chiruheb a cutan a'an naru nequexchal chi banec' ut inc'a' texchâlk chi banec' sa' li hilobâl cutan, chan.
15Entonces el Señor le respondió, y dijo: Hipócrita, cada uno de vosotros ¿no desata en sábado su buey ó su asno del pesebre, y lo lleva á beber?
15Ut li Kâcua' quichak'oc ut quixye re: -¡Ex aj ca' pac'al u! ¿Ma inc'a' ta bi' têhit êbôyx malaj ut êbûr sa' li hilobâl cutan re nak têc'ameb chi uc'ac?
16Y á esta hija de Abraham, que he aquí Satanás la había ligado dieciocho años, ¿no convino desatar la de esta ligadura en día de sábado?
16Li ixk a'in, a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Abraham. Ac cuan cuakxaklaju chihab roquic laj tza xch'i'ch'i'inquil. Cui lâex nequehit lê bôyx sa' li hilobâl cutan, ¿ma inc'a' ta bi' târûk tinq'uirtesi li ixk a'in sa' li hilobâl cutan? chan.
17Y diciendo estas cosas, se avergonzaban todos sus adversarios: mas todo el pueblo se gozaba de todas las cosas gloriosas que eran por él hechas.
17Ut riq'uin li c'a'ru quixye li Jesús, quixc'ut xxutâneb chixjunileb li yôqueb chixcuech'inquil rix. Abanan li q'uila tenamit que'saho' xch'ôl xbaneb li milagro li yô chixbânunquil li Jesús.
18Y dijo: ¿A qué es semejante el reino de Dios, y á qué le compararé?
18-¿C'a'ru târûk tinjuntak'êta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios? chan li Jesús. Ut, ¿c'a'ru chi jaljôquil ru âtin tinye re xch'olobanquil xyâlal lix nimajcual cuanquilal li Dios?
19Semejante es al grano de la mostaza, que tomándo lo un hombre lo metió en su huerto; y creció, y fué hecho árbol grande, y las aves del cielo hicieron nidos en sus ramas.
19Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan riyajil li mostaza, li quixc'am jun li cuînk ut quirau sa' lix ch'och'. Ut quimok ut quiniman chi us. Nimla che' quicuulac. Ut laj xic'anel xul neque'xyîb xsoqueb sa' eb li ruk'.
20Y otra vez dijo: ¿A qué compararé el reino de Dios?
20Ut quixye cui'chic: ¿C'a'ru târûk tinjuntak'êta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios?
21Semejante es á la levadura, que tomó una mujer, y la escondió en tres medidas de harina, hasta que todo hubo fermentado.
21Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li na-oc chok' xch'amal li caxlan cua. Li ixk quixq'ue ca'ch'in sa' oxib bisoc li c'aj ut quisipo' chixjunil li k'em xban.
22Y pasaba por todas las ciudades y aldeas, enseñando, y caminando á Jerusalem.
22Li Jesús quinume' sa' eb li tenamit ut sa' eb li c'alebâl nak yô chi xic Jerusalén ut yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb li tenamit.
23Y díjole uno: Señor, ¿son pocos los que se salvan? Y él les dijo:
23Jun reheb li cuanqueb aran quixye re: -At Kâcua', ¿ma yâl nak inc'a' q'uiheb li te'colek'? chan re.
24Porfiad á entrar por la puerta angosta; porque os digo que muchos procurarán entrar, y no podrán.
24Li Jesús quichak'oc ut quixye: -Jo'can nak q'uehomak êch'ôl chi oc sa' li oquebâl li ca'ch'in ru. Nabaleb raj li te'raj oc, abanan inc'a' te'rûk chi oc.
25Después que el padre de familia se levantare, y cerrare la puerta, y comenzareis á estar fuera, y llamar á la puerta, diciendo: Señor, Señor, ábrenos; y respondiendo os dirá: No os conozco de dónde seáis.
25Nak acak xtz'ap li oquebâl laj êchal re li cab, lâex texcanâk chirix cab ut têtoch' raj chic li puerta ut têye, "Kâcua', Kâcua', te li puerta chiku", cha'kex. Abanan a'an tâchak'ok ut tixye êre, "Inc'a' ninnau êru bar xexchal chak", cha'ak.
26Entonces comenzaréis á decir: Delante de ti hemos comido y bebido, y en nuestras plazas enseñaste;
26Ut lâex têye cui'chic re, "¿C'a'ut nak inc'a' tânau ku? Lâo xocua'ac xo-uc'ac kochbenat. Ut lâat xatc'utuc lix yâlal chiku sa' li katenamit", cha'kex.
27Y os dirá: Dígoos que no os conozco de dónde seáis; apartaos de mí todos los obreros de iniquidad.
27Ut laj êchal cab tixye cui'chic êre, "Ninye êre nak inc'a' ninnau bar xexchal chak. Elenkex chicuu, lâex aj bânuhom mâusilal", cha'ak.
28Allí será el llanto y el crujir de dientes, cuando viereis á Abraham, y á Isaac, y á Jacob, y á todos los profetas en el reino de Dios, y vosotros excluídos.
28Nak têril laj Abraham, laj Isaac, laj Jacob ut chixjunileb li profeta cuânkeb sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, ut lâex inc'a' tex-ocsîk, toj aran texyâbak ut têc'uxuxi li ruch êre xban xrahil êch'ôl.
29Y vendrán del Oriente y del Occidente, del Norte y del Mediodía, y se sentarán á la mesa en el reino de Dios.
29Nabaleb li telaje'châlk chak yalak bar jun sut rubel choxa, ut te'c'ojlâk chi cua'ac sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
30Y he aquí, son postreros los que eran los primeros; y son primeros los que eran los postreros
30Cuanqueb li inc'a' q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och' te'q'uehek' xlok'al riq'uin li Dios. Ut cuanqueb ajcui' li q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och'. Eb a'an inc'a' te'xc'ul xlok'al riq'uin li Dios, chan li Jesús.
31Aquel mismo día llegaron unos de los Fariseos, diciéndole: Sal, y vete de aquí, porque Herodes te quiere matar.
31Ut sa' ajcui' li hônal a'an cuanqueb aj fariseo que'cuulac riq'uin li Jesús chixyebal re: -Elen arin. Ayu xban nak laj Herodes târaj âcamsinquil, chanqueb.
32Y les dijo: Id, y decid á aquella zorra: He aquí, echo fuera demonios y acabo sanidades hoy y mañana, y al tercer día soy consumado.
32Li Jesús quixye reheb: -Ayukex ut yehomak re laj Herodes li chanchan yac nak anakcuan ut cuulaj lâin yôkin chi isînc mâus aj musik'ej ut yôkin chi q'uirtesînc. Ut sa' rox li cutan tinchoy lin c'anjel.
33Empero es menester que hoy, y mañana, y pasado mañana camine; porque no es posible que profeta muera fuera de Jerusalem.
33Abanan tento nak yôkin chi xic anakcuan, cuulaj, ut ca'bej. Tento tincuulak Jerusalén re nak tincamsîk aran xban nak inc'a' naru tâcamsîk junak profeta sa' jalan na'ajej. Tento nak aran Jerusalén tincamsîk, cha'kex re.
34Jerusalem, Jerusalem! que matas á los profetas, y apedreas á los que son enviados á ti: cuántas veces quise juntar tus hijos, como la gallina sus pollos debajo de sus alas, y no quisiste!
34Ex aj Jerusalén, lâex nequecamsiheb li profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'taklâc êriq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj êcolbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan lâex inc'a' xeraj.Ut anakcuan lê tenamit tâcanâk chi naq'uirnac aj chic ru. Tinye ut êre chalen anakcuan inc'a' chic têril cuu toj nak têye, "Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Kâcua'", chan li Jesús.
35He aquí, os es dejada vuestra casa desierta: y os digo que no me veréis hasta que venga tiempo cuando digáis: Bendito el que viene en nombre del Señor.
35Ut anakcuan lê tenamit tâcanâk chi naq'uirnac aj chic ru. Tinye ut êre chalen anakcuan inc'a' chic têril cuu toj nak têye, "Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Kâcua'", chan li Jesús.