1Y DIJO también á sus discípulos: Había un hombre rico, el cual tenía un mayordomo, y éste fué acusado delante de él como disipador de sus bienes.
1Li Jesús quixye reheb lix tzolom li jaljôquil ru âtin a'in: Quicuan jun li cuînk k'axal biom ut quicuan jun xmertôm. Cuanqueb li que'jitoc chirix li mertôm chiru li patrón ut que'xye re: -Lâ mertôm yô chixsachbal lâ biomal, chanqueb re.
2Y le llamó, y le dijo: ¿Qué es esto que oigo de ti? Da cuenta de tu mayordomía, porque ya no podrás más ser mayordomo.
2Jo'can nak quixbok lix mertôm ut quixye re: -¿C'a'ru xyâlal li yôquin chirabinquil châcuix? Tâk'axtesi lâ cuênt nak xatcuan chi c'anjelac xban nak inc'a' chic tatcanâk chok' inmertôm, chan re.
3Entonces el mayordomo dijo dentro de sí: ¿Qué haré? que mi señor me quita la mayordomía. Cavar, no puedo; mendigar, tengo vergüenza.
3Ut li mertôm quixye sa' xch'ôl: -¿C'a'ru tinbânu anakcuan xban nak lin patrón tinrisi sa' lin c'anjel? Inc'a' tincuy li cacuil c'anjel ut tinxutânâk chi xic chixtz'âmanquil c'a'ru cue chire cablal.
4Yo sé lo que haré para que cuando fuere quitado de la mayordomía, me reciban en sus casas.
4Anakcuan ninnau c'a'ru tinbânu re nak cuânkeb li tine'xc'ul sa' rochocheb nak tin-isîk chi mertômil, chan sa' xch'ôl.
5Y llamando á cada uno de los deudores de su señor, dijo al primero: ¿Cuánto debes á mi señor?
5Quixbokeb chak chi xjûnkaleb li cuanqueb xc'as riq'uin lix patrón. Ut quixye re li xbên: -¿Jo' nimal lâ c'as riq'uin lin patrón? chan.
6Y él dijo: Cien barriles de aceite. Y le dijo: Toma tu obligación, y siéntate presto, y escribe cincuenta.
6Ut li cuînk quixye re: -O'c'âl barril chi aceite, chan. Ut li mertôm quixye re: -Cue' li hu li tz'îbanbil cui' retalil lâ c'as. Chunlan ut jal sa' junpât. Lajêb roxc'âl aj chic tâtz'îba retalil chiru li hu a'in, chan.
7Después dijo á otro: ¿Y tú, cuánto debes? Y él dijo: Cien coros de trigo. Y él le dijo: Toma tu obligación, y escribe ochenta.
7Ut quixye cui'chic re li jun chic: -Ut lâat, ¿jo' nimal lâ c'as? chan. Ut li cuînk quixye: -O'c'âl bisoc chi trigo, chan. Li mertôm quixye re: -Cue' li hu li tz'îbanbil cui' retalil lâ c'as. Jal ut câc'âl bisoc aj chic tâtz'îba retalil chiru li hu a'in, chan.
8Y alabó el señor al mayordomo malo por haber hecho discretamente; porque los hijos de este siglo son en su generación más sagaces que los hijos de luz.
8Ut li patrón quisach xch'ôl chirilbal nak k'axal cuan xna'leb li mertôm li inc'a' us xna'leb. Eb li inc'a' neque'xnau lix yâlal k'axal sêbeb xch'ôl chixc'oxlanquil chanru tixtenk'a rib, usta inc'a' us tixbânu reheb li ras rîtz'in. K'axal sêbeb xch'ôl chiruheb li ralal xc'ajol li Dios.
9Y yo os digo: Haceos amigos de las riquezas de maldad, para que cuando faltareis, os reciban en las moradas eternas.
9Cuan li neque'xbânu li inc'a' us riq'uin lix biomal. Abanan, lâin ninye êre, chebânu usilal reheb lê ras êrîtz'in riq'uin lê biomal sa' ruchich'och'. Ut nak tâlajk tâosok' lê biomal, texc'ulek' sa' li na'ajej li mâc'a' roso'jic.
10El que es fiel en lo muy poco, también en lo más es fiel: y el que en lo muy poco es injusto, también en lo más es injusto.
10Li ani tîc xch'ôl chixbânunquil li yal ca'ch'in, tîcak ajcui' xch'ôl chixbânunquil li nabal. Ut li ani inc'a' tîc xch'ôl chixbânunquil li yal ca'ch'in, inc'a' ajcui' tîcak xch'ôl chixbânunquil li nabal.
11Pues si en las malas riquezas no fuísteis fieles. ¿quién os confiará lo verdadero?
11Cui lâex inc'a' nequenau xrâbal li biomal sa' ruchich'och', ¿chan ta cui' ru nak tixc'ojob xch'ôl li Dios chixq'uebal êre li tz'akal biomal?
12Y si en lo ajeno no fuisteis fieles, ¿quién os dará lo que es vuestro?
12Ut cui inc'a' nequenau xrâbal li c'a'ru re jalan, ¿chan ta cui' ru nak tâk'axtesîk êre lâex li c'a'ru tz'akal êre?
13Ningún siervo puede servir á dos señores; porque ó aborrecerá al uno y amará al otro, ó se allegará al uno y menospreciará al otro. No podéis servir á Dios y á las riquezas.
13Mâ ani târûk tâc'anjelak chiru cuib chi patrón. Mâre tixra li jun ut xic' târil li jun chic, malaj ut xic' târil li jun ut tixra li jun chic. Inc'a' naru texc'anjelak chiru li Dios cui junes lê biomal nequec'oxla.
14Y oían también todas estas cosas los Fariseos, los cuales eran avaros, y se burlaban de él.
14Nak eb laj fariseo que'rabi li quixye li Jesús, que'oc chixse'enquil xban nak neque'xra lix biomaleb.
15Y díjoles: Vosotros sois los que os justificáis á vosotros mismos delante de los hombres; mas Dios conoce vuestros corazones; porque lo que los hombres tienen por sublime, delante de Dios es abominación.
15Ut li Jesús quixye reheb: -Lâex nequetîcobresi êch'ôl êjunes chiruheb li tenamit. Abanan li Dios naxnau chanru lê na'leb. Li c'a'ru k'axal lok' chiruheb li cuînk sa' ruchich'och', a'an tz'ektânanbil xban li Dios.
16La ley y los profetas hasta Juan: desde entonces el reino de Dios es anunciado, y quienquiera se esfuerza á entrar en él.
16Chixjunil li tijleb li que'xc'ut eb li profeta junxil, jo' ajcui' lix chak'rab laj Moisés, quirake' xyebal nak laj Juan laj Cubsihom Ha' quic'ulun chixch'olobanquil resil nak châlc re lix nimajcual cuanquilal li Dios. Ut nabaleb yôqueb chixyalbal xk'e chi oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios.
17Empero más fácil cosa es pasar el cielo y la tierra, que frustrarse un tilde de la ley.
17Li choxa ut li ruchich'och', a'an moco ch'a'aj ta nak tâosok'. Abanan mâ jun li âtin li tz'îbanbil sa' li chak'rab, târûk tâisîk xcuanquil, usta k'axal ca'ch'in.
18Cualquiera que repudia á su mujer, y se casa con otra, adultera: y el que se casa con la repudiada del marido, adultera.
18Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil ut tâsumlâk riq'uin jalan chic ixk, a'an tixmux ru lix sumlajic. Ut li cuînk li tâsumlâk riq'uin junak ixk li ac xjach rib riq'uin lix bêlom, tixmux ru lix sumlajic.
19Había un hombre rico, que se vestía de púrpura y de lino fino, y hacía cada día banquete con esplendidez.
19Quicuan jun li cuînk biom. Naxtikib rib riq'uin châbil t'icr k'axal terto xtz'ak ut rajlal cutan nanink'eîc.
20Había también un mendigo llamado Lázaro, el cual estaba echado á la puerta de él, lleno de llagas,
20Quicuan ajcui' jun li cuînk neba' aj Lázaro xc'aba'. Xox rix. Rajlal naxchunub rib chire li oquebâl re li rochoch li biom.
21Y deseando hartarse de las migajas que caían de la mesa del rico; y aun los perros venían y le lamían las llagas.
21Naxra raj ru xtzacanquil xc'aj li cua li nat'ane' sa' xbên xmêx li biom. Eb li tz'i' neque'chal riq'uin ut neque'xrek' ru lix xox.
22Y aconteció que murió el mendigo, y fué llevado por los ángeles al seno de Abraham: y murió también el rico, y fué sepultado.
22Quicuulac xk'ehil nak quicam li neba' ut quic'ame' xbaneb li ángel toj sa' choxa bar cuan cui' laj Abraham. Ut quicam ajcui' li biom ut quimuke'.
23Y en el infierno alzó sus ojos, estando en los tormentos, y vió á Abraham de lejos, y á Lázaro en su seno.
23Nak ac cuan sa' xbalba, yô chixc'ulbal li raylal aran. Qui-iloc takec' ut quiril laj Abraham ut laj Lázaro cuan chixc'atk.
24Entonces él, dando voces, dijo: Padre Abraham, ten misericordia de mí, y envía á Lázaro que moje la punta de su dedo en agua, y refresque mi lengua; porque soy atormentado en esta llama.
24Quixjap re ut quixye: -Kâcua' Abraham, chacuil taxak xtok'obâl cuu. Chatakla laj Lázaro chintenk'anquil. Chixt'akresi chak li ru'uj ruk' sa' ha' ut tolxquehobresi li ru'uj cuak' xban nak c'ajo' li raylal yôquin chixc'ulbal sa' li xam a'in, chan.
25Y díjole Abraham: Hijo, acuérdate que recibiste tus bienes en tu vida, y Lázaro también males; mas ahora éste es consolado aquí, y tú atormentado.
25Ut laj Abraham quixye re: -At cuas cuîtz'in, julticak âcue nak toj yo'yôcat sa' ruchich'och' nabal âbiomal ut k'axal sa nak xatcuan. Ut laj Lázaro c'ajo' li raylal quixc'ul. Anakcuan c'ojobanbil xch'ôl laj Lázaro arin ut lâat k'axal ra cuancat.
26Y además de todo esto, una grande sima está constituída entre nosotros y vosotros, que los que quisieren pasar de aquí á vosotros, no pueden, ni de allá pasar acá.
26Ut cuan jun nimla chamal jul naramoc re li na'ajej cuanco cui'. Ut mâ jun ke târûk tânumek' re tâxic êriq'uin, chi moco lâex târûk texnumek' chak arin, chan laj Abraham re li biom.
27Y dijo: Ruégote pues, padre, que le envíes á la casa de mi padre;
27Tojo'nak li biom quixye re: -Tintz'âma châcuu, at Kâcua' Abraham, takla laj Lázaro sa' rochoch lin yucua'.
28Porque tengo cinco hermanos; para que les testifique, porque no vengan ellos también á este lugar de tormento.
28Aran cuanqueb ôb li cuîtz'in. Chatakla xch'olobanquil xyâlal chiruheb re nak eb a'an inc'a' te'châlk sa' li na'ajej a'in chi c'uluc raylal, chan.
29Y Abraham le dice: A Moisés y á los profetas tienen: óiganlos.
29Laj Abraham quixye re: -Cuan riq'uineb li hu li tz'îbanbil xban laj Moisés, ut eb li profeta. Che'xq'uehak retal li c'a'ru tz'îbanbil sa' li hu a'an, chan.
30El entonces dijo: No, padre Abraham: mas si alguno fuere á ellos de los muertos, se arrepentirán.
30Quichak'oc li biom ut quixye: -Inc'a' tz'akal a'an, Kâcua' Abraham. Abanan cui junak camenak tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo ut tâxic riq'uineb, te'yot'ek' raj xch'ôl ut te'xjal raj xc'a'uxeb, chan.A'ut laj Abraham quixye re: -Cui inc'a' neque'rabi li quixye laj Moisés ut eb li profeta, inc'a' ajcui' te'pâbânk usta tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo junak sa' xyânkeb li camenak, chan laj Abraham.
31Mas Abraham le dijo: Si no oyen á Moisés y á los profetas, tampoco se persuadirán, si alguno se levantare de los muertos.
31A'ut laj Abraham quixye re: -Cui inc'a' neque'rabi li quixye laj Moisés ut eb li profeta, inc'a' ajcui' te'pâbânk usta tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo junak sa' xyânkeb li camenak, chan laj Abraham.