1EN aquel tiempo se llegaron los discípulos á Jesús, diciendo: ¿Quién es el mayor en el reino de los cielos?
1Sa' li cutan a'an que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -¿Ani li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios?-
2Y llamando Jesús á un niño, le puso en medio de ellos,
2Ut li Jesús quixbok jun li ch'ina al riq'uin ut quixxakab chiruheb.
3Y dijo: De cierto os digo, que si no os volviereis, y fuereis como niños, no entraréis en el reino de los cielos.
3Ut quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre cui inc'a' têjal êna'leb ut cui inc'a' k'unak êch'ôl jo' li ch'ina al a'in, inc'a' tex-oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
4Así que, cualquiera que se humillare como este niño, éste es el mayor en el reino de los cielos.
4Jo'can nak li ani narec'a nak mâc'a' xcuanquil jo' li ch'ina al a'in, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
5Y cualquiera que recibiere á un tal niño en mi nombre, á mí recibe.
5Ut li ani tâc'uluk re junak ch'ina al jo' a'in sa' inc'aba' chanchan ajcui' nak lâin xinixc'ul.
6Y cualquiera que escandalizare á alguno de estos pequeños que creen en mí, mejor le fuera que se le colgase al cuello una piedra de molino de asno, y que se le anegase en el profundo de la mar.
6Ut li ani tâpo'ok xch'ôleb li toj k'uneb xch'ôl li neque'pâban cue, k'axal raj us chok' re a'an nak tâcutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chixcux.
7Ay del mundo por los escándalos! porque necesario es que vengan escándalos; mas ay de aquel hombre por el cual viene el escándalo!
7Tok'ob ruheb li cuanqueb sa' ruchich'och' xban nak cuan c'a' re ru napo'oc re lix ch'ôleb. Ac ch'olch'o nak cuan li c'a'ru napo'oc ch'ôlej. Abanan raylal châlel sa' xbên li ani tâyo'obânk re li c'a' re ru tâpo'ok ch'ôlej.
8Por tanto, si tu mano ó tu pie te fuere ocasión de caer, córtalo y echaló de ti: mejor te es entrar cojo ó manco en la vida, que teniendo dos manos ó dos pies ser echado en el fuego eterno.
8Cui lâ cuok malaj ut lâ cuuk' tâq'uehok âcue chixbânunquil li c'a'ru inc'a' us, us raj cui tâyoc' ut tâtz'ek. K'axal us chok' âcue nak cuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' lâ cuok ut lâ cuuk' chiru nak tatxic chi cuib lâ cuok chi cuib lâ cuuk' sa' li xbalba bar cui' inc'a' tâchupk li xam.
9Y si tu ojo te fuere ocasión de caer, sácalo y échalo de ti: mejor te es entrar con un solo ojo en la vida, que teniendo dos ojos ser echado en el infierno del fuego.
9Cui li xnak' âcuu tâq'uehok âcue chixbânunquil li inc'a' us, us raj cui tâcuisi ut tâtz'ek. K'axal us nak tâcuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' li xnak' âcuu chiru nak tatxic riq'uin cuib li xnak' âcuu sa' li xam re li xbalba.
10Mirad no tengáis en poco á alguno de estos pequeños; porque os digo que sus ángeles en los cielos ven siempre la faz de mi Padre que está en los cielos.
10Lâin ninye êre cheq'uehak retal mêtz'ektâna junak reheb li k'uneb xch'ôl sa' lix pâbâl xban nak eb a'an c'ac'alenbileb xbaneb li ángel, li cuanqueb riq'uin lin Yucua' cuan sa' choxa.
11Porque el Hijo del hombre ha venido para salvar lo que se había perdido.
11Lâin li C'ajolbej quinc'ulun arin sa' ruchich'och' chixcolbaleb li sachenakeb sa' li mâc.
12¿Qué os parece? Si tuviese algún hombre cien ovejas, y se descarriase una de ellas, ¿no iría por los montes, dejadas las noventa y nueve, á buscar la que se había descarriado?
12¿C'a'ru nequec'oxla lâex chirix li na'leb a'in li oc cue xyebal êre? Cuan ta junak li cuînk cuan o'c'âlak xcarner ut cui tâsachk junak reheb, ¿ma inc'a' raj tixcanabeb li belêlaju ro'c'âl chic ut tâxic chiruheb li tzûl chixsic'bal li jun li xsach?
13Y si aconteciese hallarla, de cierto os digo, que más se goza de aquélla, que de las noventa y nueve que no se descarriaron.
13Relic chi yâl tinye êre nak tixtau chak li sachenak, k'axal tâsahok' sa' xch'ôl riq'uin li jun a'an chiruheb li belêlaju ro'c'âl li inc'a' que'sach.
14Así, no es la voluntad de vuestro Padre que está en los cielos, que se pierda uno de estos pequeños.
14Jo'can ajcui' lê Yucua' cuan sa' choxa inc'a' naraj nak tâsachk junak reheb li toj k'uneb xch'ôl sa' lix pâbâl.
15Por tanto, si tu hermano pecare contra ti, ve, y redargúyele entre ti y él solo: si te oyere, has ganado á tu hermano.
15Cui junak lâ cuech aj pâbanelil tâmâcobk châcuu, ayu riq'uin ut nak cuânkex êjunes, tâch'olob chiru lix mâc. Ut cui târabi li xna'leb li tâq'ue, lâat xatenk'a lâ cuech aj pâbanelil re nak tixc'am rib sa' usilal âcuiq'uin.
16Mas si no te oyere, toma aún contigo uno ó dos, para que en boca de dos ó de tres testigos conste toda palabra.
16Cui ut inc'a' naraj nacatrabi, c'am jun malaj cuib li hermân âcuochben re nak riq'uin li râtin cuib oxib chi testigo, tâch'olâk ru chixjunil li âtin.
17Y si no oyere á ellos, dilo á la iglesia: y si no oyere á la iglesia, tenle por étnico y publicano.
17Ut cui inc'a' naraj târabiheb a'an, tâye re li iglesia re nak li hermân te'xch'olob xyâlal chiru. Ut cui inc'a' ajcui' naraj abînc chiruheb a'an, a'an chic tâcuânk chêru jo' chanchan li mâcua'ak aj pâbanel ut chanchanak laj titz'ol toj li inc'a' us neque'xbânu.
18De cierto os digo que todo lo que ligareis en la tierra, será ligado en el cielo; y todo lo que desatareis en la tierra, será desatado en el cielo.
18Relic chi yâl tinye êre nak chixjunil li c'a'ru têc'ûb ru sa' xyâlal sa' ruchich'och', li Dios tixc'ûb ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru têye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru têye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us.
19Otra vez os digo, que si dos de vosotros se convinieren en la tierra, de toda cosa que pidieren, les será hecho por mi Padre que está en los cielos.
19Tinye êre cui cuan cuibak sa' êyânk te'xc'ûb ru sa' cuibal chirix c'a'ru te'tijok cui', ut te'xtz'âma chiru lin Yucua' cuan sa' choxa, li c'a'ru te'xtz'âma tâq'uehek' reheb.
20Porque donde están dos ó tres congregados en mi nombre, allí estoy en medio de ellos.
20Yalak bar cuânkeb cuib oxib ch'utch'ûkeb sa' inc'aba', aran ajcui' cuânkin lâin sa' xyânkeb a'an, chan li Jesús.
21Entonces Pedro, llegándose á él, dijo: Señor, ¿cuántas veces perdonaré á mi hermano que pecare contra mí? ¿hasta siete?
21Ut laj Pedro quiâtinac ut quixye re li Jesús: -Kâcua', ¿jarub sut târûk tincuy xmâc li tâmâcobk chicuu? ¿Ma tento nak cuukub sut tincuy xmâc?-
22Jesús le dice: No te digo hasta siete, mas aun hasta setenta veces siete.
22Ut li Jesús quixye re: -Inc'a' ninye âcue nak ca'aj cui' cuukub sut tâcuy xmâc. Tinye ban âcue nak tâcuy xmâc cuukub sut chi lajêtk xcâc'âl sut, chan.
23Por lo cual, el reino de los cielos es semejante á un hombre rey, que quiso hacer cuentas con sus siervos.
23Lix nimajcual cuanquilal li Dios tinjuntak'êta riq'uin jun li rey quixbir rix lix c'aseb laj c'anjel chiru.
24Y comenzando á hacer cuentas, le fué presentado uno que le debía diez mil talentos.
24Nak quixtiquib xbirbal rix lix c'aseb, quic'ame' chak chiru li rey jun li cuînk lajêb mil chi tumin lix c'as.
25Mas á éste, no pudiendo pagar, mandó su señor venderle, y á su mujer é hijos, con todo lo que tenía, y que se le pagase.
25Ut xban nak mâc'a' c'a'ru cuan re li cuînk a'an re tixtoj cui' lix c'as, jo'can nak li rey quixtakla xc'ayinquil a'an rech xxiquic li rixakil, ut li ralal xc'ajol ut chixjunil li c'a'ru cuan re, re xtojbal lix c'as.
26Entonces aquel siervo, postrado, le adoraba, diciendo: Señor, ten paciencia conmigo, y yo te lo pagaré todo.
26Ut laj c'anjel a'an quixcuik'ib rib chiru li rey ut quixpatz' xcuybal chiru ut quixye re: -Kâcua', chinâcuy cuan chic ca'ch'inak, ut lâin tintoj chixjunil lin c'as châcuu.-
27El señor, movido á misericordia de aquel siervo, le soltó y le perdonó la deuda.
27Ut li rey quiril xtok'obâl ru laj c'anjel chiru. Quirach'ab ut quixsach li retalil lix c'as.
28Y saliendo aquel siervo, halló á uno de sus consiervos, que le debía cien denarios; y trabando de él, le ahogaba, diciendo: Págame lo que debes.
28Ut nak qui-el chak laj c'anjel riq'uin li rey, quixc'ul jun li rech aj c'anjelil cuan junmay chi tumin lix c'as riq'uin li cuînk a'an. Ut laj c'anjel, li quicuye' xmâc, quixchap chi xcux li jun li cuan xc'as riq'uin ut qui-oc chixyatz'bal ut quixye re: -Toj lâ c'as, chan.
29Entonces su consiervo, postrándose á sus pies, le rogaba, diciendo: Ten paciencia conmigo, y yo te lo pagaré todo.
29Ut li rech aj c'anjelil quixcuik'ib rib chiru, quixpatz' xcuybal ut quixye re: -Chinâcuy cuan chic ca'ch'inak ut lâin tintoj ajcui' chixjunil lin c'as, chan re.
30Mas él no quiso; sino fué, y le echó en la cárcel hasta que pagase la deuda.
30Abanan li jun inc'a' quiraj xcuybal xmâc. Cô ban ut coxq'ue chak sa' tz'alam toj retal quixtoj rix lix c'as.
31Y viendo sus consiervos lo que pasaba, se entristecieron mucho, y viniendo, declararon á su señor todo lo que había pasado.
31Nak eb li rech aj c'anjelil que'ril li c'a'ru quixbânu, c'ajo' nak que'raho' sa' xch'ôl. Ut que'chal cole'xch'olob chiru li rey chixjunil li c'a'ru quic'ulman.
32Entonces llamándole su señor, le dice: Siervo malvado, toda aquella deuda te perdoné, porque me rogaste:
32Tojo'nak quiboke' cui'chic laj c'anjel li quicuye' xmâc xban li rey. Ut li rey quixye re: -At tz'ekbêtal aj c'anjel, chixjunil lâ c'as xinsach retalil xban nak xapatz' âcuybal chicuu.
33¿No te convenía también á ti tener misericordia de tu consiervo, como también yo tuve misericordia de ti?
33¿Ma inc'a' raj xru xatok'oba ru lâ cuech aj c'anjelil jo' nak xintok'oba âcuu lâin? chan.
34Entonces su señor, enojado, le entregó á los verdugos, hasta que pagase todo lo que le debía.
34C'ajo' nak quipo' li rey ut quixk'axtesi sa' ruk'eb laj ilol tz'alam toj retal quixtoj chixjunil lix c'as.Ut jo'ca'in ajcui' tixbânu êre lâex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' têcuy xmâqueb lê ras êrîtz'in chi anchal êch'ôl chêjunjûnkalex, chan li Jesús.
35Así también hará con vosotros mi Padre celestial, si no perdonareis de vuestros corazones cada uno á su hermano sus ofensas.
35Ut jo'ca'in ajcui' tixbânu êre lâex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' têcuy xmâqueb lê ras êrîtz'in chi anchal êch'ôl chêjunjûnkalex, chan li Jesús.