1LOS proverbios de Salomón, hijo de David, rey de Israel:
1Aßan aßin li âtin li quixye laj Salomón, li ralal laj David li quicuan chokß rey saß li tenamit Israel.
2Para entender sabiduría y doctrina; Para conocer las razones prudentes;
2Cuan xyâlal li âtin li quixye re nak tixtenkßa jalan chic chixtaubal xnaßleb ut chixtaubal li us. Ut re ajcuiß xtenkßanquileb chixtaubal ru li âtin junjûnk li chßaßaj xtaubal ru.
3Para recibir el consejo de prudencia, Justicia, y juicio y equidad;
3Eb li âtin aßin teßxtenkßaheb li cristian chixnaubal bar cuan li us ut bar cuan li incßaß us. Tixtenkßaheb chi cuânc saß tîquilal ut chi cuânc saß châbilal.
4Para dar sagacidad á los simples, Y á los jóvenes inteligencia y cordura.
4Ut tixtenkßaheb ajcuiß chi cuânc xcßaßuxeb li incßaß nequeßxnau cßoxlac. Ut naxqßue xnaßlebeb li toj sâjeb re nak teßxcßoxla chi us cßaßru teßxbânu.
5Oirá el sabio, y aumentará el saber; Y el entendido adquirirá consejo;
5Li ani cuan xnaßleb ut sêb xchßôl chixqßuehak retal li âtin aßin re nak tixtau xtzßakob lix naßleb.
6Para entender parábola y declaración; Palabras de sabios, y sus dichos oscuros.
6Ut re ajcuiß nak tixtau ru li âtin li nequeßxye li cuanqueb xnaßleb, li âtin li chßaßaj xtaubal ru.
7El principio de la sabiduría es el temor de Jehová: Los insensatos desprecian la sabiduría y la enseñanza.
7Li ani târaj tâcuânk xnaßleb, tento nak tixxucua ru li Kâcuaß. Eb li mâcßaßeb xnaßleb nequeßxtzßektâna li châbil naßleb ut nequeßxtzßektâna ajcuiß lix kßusbaleb.
8Oye, hijo mío, la doctrina de tu padre, Y no desprecies la dirección de tu madre:
8Ex cualal incßajol, cheqßuehak saß êchßôl lê kßusbal naxqßue lê yucuaß. Ut mêtzßektâna lê tijbal naxqßue lê naß.
9Porque adorno de gracia serán á tu cabeza, Y collares á tu cuello.
9Kßaxal lokß chokß êre nak tex-abînk chiru lê naß êyucuaß. Chanchan nak tâqßuehekß junak êkßol chêcux ut junak corona saß êjolom.
10Hijo mío, si los pecadores te quisieren engañar, No consientas.
10Ex cualal incßajol, cui eb laj mâc teßraj êbalakßinquil, mêcanab êrib chiruheb.
11Si dijeren: Ven con nosotros, Pongamos asechanzas á la sangre, Acechemos sin motivo al inocente;
11Usta teßxye êre, “Quimkex kiqßuin. Chex-oquênk saß kayânk. Toxic ut takaram saß xbe li mâcßaßeb xmâc ut takacamsiheb nak yôkeb chi numecß.
12Los tragaremos vivos como el sepulcro, Y enteros, como los que caen en sima;
12Chanchan nukßbil takabânu nak takacamsiheb. Chanchan teßnukßekß xban li jul nak takacamsiheb chi mâcßaß saß xchßôleb.
13Hallaremos riquezas de todas suertes, Henchiremos nuestras casas de despojos;
13Ut sa chic tocuânk. Tâcanâk chokß ke chixjunil li takelkßa chiruheb ut cuânk chic kabiomal.
14Echa tu suerte entre nosotros; Tengamos todos una bolsa:
14Ocankex saß kayânk. Mâre us toêlk êban lâex. Ut saß comonil takayal xsahil li takêchani,” mâre chaßkeb êre.
15Hijo mío, no andes en camino con ellos; Aparta tu pie de sus veredas:
15Abanan lâex, ex cualal incßajol, mexxic saß xyânkeb aßan ut mêbânu li incßaß us li nequeßxbânu eb aßan.
16Porque sus pies correrán al mal, E irán presurosos á derramar sangre.
16Eb aßan teßraj ru xbânunquil li incßaß us ut teßraj ru camsînc.
17Porque en vano se tenderá la red Ante los ojos de toda ave;
17¿Cßaßru aj e nak teßxram saß xbeheb li cristian, cui li cristian nequeßxnau nak yôkeb xrambal?
18Mas ellos á su propia sangre ponen asechanzas, Y á sus almas tienden lazo.
18Eb li cuînk aßan nequeßxyîb li raßal re tâtßanekß jalan. Abanan aßaneb ajcuiß nequeßtßaneß chi saß. Incßaß nequeßxqßue retal nak nequeßxqßue rib saß chßaßajquilal.
19Tales son las sendas de todo el que es dado á la codicia, La cual prenderá el alma de sus poseedores.
19Joßcaßin nak nequeßosoß eb li cuînk li nequeßxrahi ru li jalan aj e. Nequeßxsach lix yußameb xban li cßaßru nequeßxrahi ru.
20La sabiduría clama de fuera, Da su voz en las plazas:
20Li naßleb aßin yô chi abîc resilal yalak bar saß eb li be joß ajcuiß saß eb li cßayil.
21Clama en los principales lugares de concurso; En las entradas de las puertas de la ciudad dice sus razones:
21Yôqueb chi cuulac resil saß eb li naßajej bar nequeßchßûtla cuiß nabal li cristian. Ut yô ajcuiß chi abîc saß eb li oquebâl re li tenamit.
22¿Hasta cuándo, oh simples, amaréis la simpleza, Y los burladores desearán el burlar, Y los insensatos aborrecerán la ciencia?
22Lâex, li mâcßaß ênaßleb, ¿jokße têcanab xbânunquil li tôntil naßleb li mâcßaß na-oc cuiß? Ut lâex li nequekßetkßeti êrib, ¿jokße têcanab xtzßektânanquil li châbil naßleb?
23Volveos á mi reprensión: He aquí yo os derramaré mi espíritu, Y os haré saber mis palabras.
23Quixye li Kâcuaß: —Cheqßuehak retal lê kßusbal li ninqßue ut lâin tinqßuehok ênaßleb ut texintenkßa chixtaubal ru lix yâlal.
24Por cuanto llamé, y no quisisteis: Extendí mi mano, y no hubo quien escuchase;
24Lâin xexinbok ut xinye êre nak texchâlk cuiqßuin. Abanan lâex incßaß queßraj rabinquil li cßaßru quinye êre.
25Antes desechasteis todo consejo mío, Y mi reprensión no quisisteis:
25Quetzßektâna ban lê naßleb li quinqßue. Incßaß queraj xcßulbal lê kßusbal.
26También yo me reiré en vuestra calamidad, Y me burlaré cuando os viniere lo que teméis;
26Cuulac re xkßehil nak lâin texinseße xban li raylal tâchâlk saß êbên. Texinseße nak câmkak êre xban êxiu.
27Cuando viniere como una destrucción lo que teméis, Y vuestra calamidad llegare como un torbellino; Cuando sobre vosotros viniere tribulación y angustia.
27Nak tâchâlk saß êbên li xiu ut li chßaßajquilal, incßaß chic têtau cßaßru têbânu xban li raylal li yôkex chixcßulbal. Chanchan nak nachal li ikß li naxsuti rib nak tâchâlk li raylal saß êbên ut tixsach êru.
28Entonces me llamarán, y no responderé; Buscarme han de mañana, y no me hallarán:
28Saß li cutan aßan tinêyâba raj chic. Abanan lâin incßaß texinsume. Tinêsicß raj chic, abanan incßaß tinêtau,
29Por cuanto aborrecieron la sabiduría, Y no escogieron el temor de Jehová,
29xban nak xetzßektâna lê naßleb xinqßue êre ut incßaß xeraj xqßuebal inlokßal lâin li Kâcuaß.
30Ni quisieron mi consejo, Y menospreciaron toda reprensión mía:
30Incßaß xeraj xcßulbal lê naßleb xinqßue êre. Xetzßektâna ban lê kßusbal li xinqßue.
31Comerán pues del fruto de su camino, Y se hartarán de sus consejos.
31Joßcan nak anakcuan cßulumak chixjunil li raylal xchal saß êbên xban li mâusilal xebânu toj retal textitzßk riqßuin li cßaßak re ru incßaß us xebânu.
32Porque el reposo de los ignorantes los matará, Y la prosperidad de los necios los echará á perder.
32Eb li mâcßaßeb xnaßleb nequeßcam xban nak incßaß nequeßraj xcßulbal lix naßlebeb. Joßcaneb ajcuiß li jip xchßôleb. Nequeßcam xban nak nequeßxtzßektâna li naßleb naqßueheß reheb.Abanan li ani naxqßue xchßôl chirabinquil li ninye lâin, aßan tâcuânk saß tuktûquil usilal ut incßaß tâxucuak xban li raylal.
33Mas el que me oyere, habitará confiadamente, Y vivirá reposado, sin temor de mal.
33Abanan li ani naxqßue xchßôl chirabinquil li ninye lâin, aßan tâcuânk saß tuktûquil usilal ut incßaß tâxucuak xban li raylal.