Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Proverbs

23

1CUANDO te sentares á comer con algún señor, Considera bien lo que estuviere delante de ti;
1Li xcuak li naßleb, aßan aßin: Nak tatbokekß chi cuaßac riqßuin junak cuînk nim xcuanquil, tâcßoxla chi us ani aj iqßuin yôcat chi cuaßac.
2Y pon cuchillo á tu garganta, Si tienes gran apetito.
2Matcuaßac chi nabal usta kßaxal tattzßocâk.
3No codicies sus manjares delicados, Porque es pan engañoso
3Mâra ru li châbil tzacaêmk cuan saß lix mêx, xban nak mâre re âbalakßinquil nak xqßue.
4No trabajes por ser rico; Pon coto á tu prudencia.
4Li xcuuk li naßleb, aßan aßin: Mêtacuasi êrib chixsicßbal lê biomal chi moco chi xic êchßôl chirix li cßaßru cuan êre.
5¿Has de poner tus ojos en las riquezas, siendo ningunas? Porque hacerse han alas, Como alas de águila, y volarán al cielo.
5Lâex têqßue retal nak li biomal mâcßaß na-oc cuiß. Saß junpât na-osoß. Chanchan nak narupupic li cßuch.
6No comas pan de hombre de mal ojo, Ni codicies sus manjares:
6Li xcuakxak li naßleb, aßan aßin: Incßaß texxic chi cuaßac riqßuineb li pixeb, chi moco têra ru lix châbil tzacaêmk.
7Porque cual es su pensamiento en su alma, tal es él. Come y bebe, te dirá; Mas su corazón no está contigo.
7Eb aßan nequeßxbok chi cuaßac ut nequeßxye êre “Ocankex, cuaßinkex”. Abanan moco yâl ta li nequeßxye. Incßaß nequenau cßaßru cuan saß xchßôleb.
8Vomitarás la parte que tú comiste, Y perderás tus suaves palabras.
8Têxaßcua li cßaßru xetzaca ut mâcßaß aj e nak xeye châbil âtin reheb.
9No hables á oídos del necio; Porque menospreciará la prudencia de tus razones.
9Li xbele li naßleb, aßan aßin: Incßaß têqßue xnaßleb li incßaß nequeßxtau xyâlal, xban nak teßxseße li châbil naßleb li tâqßuehekß reheb.
10No traspases el término antiguo, Ni entres en la heredad de los huérfanos:
10Li xlaje li naßleb, aßan aßin: Incßaß têjal xnaßaj li nubâl li ac qßuebil najter, chi moco têchap xchßochßeb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß,
11Porque el defensor de ellos es el Fuerte, El cual juzgará la causa de ellos contra ti.
11xban nak eb aßan cuan Jun cau rib nacoloc reheb. Ut Aßan târakok âtin saß êbên.
12Aplica tu corazón á la enseñanza, Y tus oídos á las palabras de sabiduría.
12Li xjunlaju li naßleb, aßan aßin: Qßuehomak êchßôl chixqßuebal retal lê tijbal ut têrabi li naßleb li tâqßuehekß êre.
13No rehuses la corrección del muchacho: Porque si lo hirieres con vara, no morirá.
13Li xcablaju li naßleb, aßan aßin: Junelic têkßus li sâj al. Cui têqßue cuib oxibak lix tzßûm, aßan incßaß tâcâmk xban.
14Tú lo herirás con vara, Y librarás su alma del infierno.
14Têqßue chi tzßûm. Chi joßcan yôkex chixcolbal chiru li sachc.
15Hijo mío, si tu corazón fuere sabio, También á mí se me alegrará el corazón;
15Ex cualal incßajol, nak têtau lê naßleb, kßaxal cuißchic tâsahokß inchßôl lâin.
16Mis entrañas también se alegrarán, Cuando tus labios hablaren cosas rectas.
16Cßajoß nak tâsahokß saß inchßôl nak tincuabi nak yôkex chi âtinac saß tîquilal.
17No tenga tu corazón envidia de los pecadores, Antes persevera en el temor de Jehová todo tiempo:
17Mêra ru li mâusilal li nequeßxbânu eb laj mâc. Junelic ban chexucua ru li Dios.
18Porque ciertamente hay fin, Y tu esperanza no será cortada.
18Cui têbânu aßan, us tex-êlk riqßuin li cßaßru têbânu ut têcßul li cßaßru yôquex chiroybeninquil.
19Oye tú, hijo mío, y sé sabio, Y endereza tu corazón al camino.
19Abihomak, ex cualal incßajol. Chicuânk ênaßleb ut qßuehomak êchßôl chi cuânc saß tîquilal.
20No estés con los bebedores de vino, Ni con los comedores de carne:
20Incßaß têcßam êrib riqßuineb li nequeßcala. Ut mêbânu êre joß nequeßxbânu li nequeßnum-ucßac ut nequeßnumcuaßac.
21Porque el bebedor y el comilón empobrecerán: Y el sueño hará vestir vestidos rotos.
21Eb li nequeßcala ut eb li nequeßnum-ucßac nequeßnumcuaßac teßcanâk chi mâcßaß cuanqueb re. Ut eb li incßaß nequeßraj cßanjelac, teßcanâk chi mâcßaß rakßeb.
22Oye á tu padre, á aquel que te engendró; Y cuando tu madre envejeciere, no la menosprecies.
22Chex-abînk chiru lê yucuaß xban nak cui ta mâcßaß aßan, mâcßaßex ajcuiß raj lâex. Mêtzßektâna lê naß nak ac xchecoß. Cheqßue ban xlokßal.
23Compra la verdad, y no la vendas; La sabiduría, la enseñanza, y la inteligencia.
23Li naßleb ut lix yâlal ut li kßusecß kßaxal terto xtzßak. Mêcanab chi numecß yal chi joßcan.
24Mucho se alegrará el padre del justo: Y el que engendró sabio se gozará con él.
24Cßajoß nak tâsahokß saß xchßôl junak yucuaßbej nak cuânk junak ralal châbil ut cuânk xnaßleb. Cuan cßaßut nak sahak saß xchßôl riqßuin.
25Alégrense tu padre y tu madre, Y gócese la que te engendró.
25Cheqßuehak biß chi sahocß saß xchßôleb lê naß êyucuaß. Junelic cheßsahokß saß xchßôleb êriqßuin.
26Dame, hijo mío, tu corazón, Y miren tus ojos por mis caminos.
26Ex cualal incßajol, cheqßuehak êchßôl chirabinquil li cßaßru tinye êre. Ut chebânuhak li us joß ninbânu lâin.
27Porque sima profunda es la ramera, Y pozo angosto la extraña.
27Mêqßue êrib chixbalakßi li ixk li incßaß us xnaßleb. Ut mêqßue êrib chixbalakßi li ixk li naxcßayi rib xban nak eb li ixk aßan chanchaneb li chamal jul li naru textßanekß cuiß.
28También ella, como robador, acecha, Y multiplica entre los hombres los prevaricadores.
28Eb li ixk aßan chanchaneb laj êlkß yôqueb chixqßuebal retal jokße naru teßxqßue chi tßanecß li cuînk. Ut nabaleb li cuînk nequeßxqßue chi sachc.
29¿Para quién será el ay? ¿para quién el ay? ¿para quién las rencillas? ¿Para quién las quejas? ¿para quién las heridas en balde? ¿Para quién lo amoratado de los ojos?
29¿Aniheb li teßcßuluk re li raylal? ¿Aniheb li teßcßuluk re li chßaßajquilal? ¿Aniheb li nequeßpletic? Ut, ¿aniheb li nequeßyâbac? ¿Aniheb li nequeßtochßeß chi mâcßaß rajbal? Ut, ¿aniheb li cak cak nequeßiloc?
30Para los que se detienen mucho en el vino, Para los que van buscando la mistura.
30Aßan eb li junelic yôqueb chi calâc, li incßaß nequeßxcanab ucßac vino. Junelic yôqueb chixsicßbal jalan chic haß re teßcalâk.
31No mires al vino cuando rojea, Cuando resplandece su color en el vaso: Entrase suavemente;
31Abanan lâex, ex cualal incßajol, mêqßue êrib chi âlêc xban li vino, usta cak cak ru nak na-oc saß li secß. Usta sa rucßbal, mêra ru.
32Mas al fin como serpiente morderá, Y como basilisco dará dolor:
32Cui têrucß li vino, aßan naqßuehoc raylal. Chanchan natißoc li cßantiß.
33Tus ojos mirarán las extrañas, Y tu corazón hablará perversidades.
33Nak ac xerucß li vino, texqßue chi rilbal cßaßak re ru incßaß us ut tex-oc chi âtinac yibru aj âtin xban nak incßaß chic jultic êre.
34Y serás como el que yace en medio de la mar, O como el que está en la punta de un mastelero.
34Têrecßa nak chanchan nak yocyôquex saß junak jucub saß xbên li palau. Malaj ut têrecßa nak chanchan nak cuanquex chak saß rußuj junak li cheß najt xteram.Ut têye: —Xineßxsacß ut incßaß xcuecßa. Xineßxsacß ut incßaß xinqßue retal jokße xineßxsacß. Nak tâaj cuu, tinxic cuißchic chi ucßac, chaßkex.
35Y dirás: Hiriéronme, mas no me dolió; Azotáronme, mas no lo sentí; Cuando despertare, aun lo tornaré á buscar.
35Ut têye: —Xineßxsacß ut incßaß xcuecßa. Xineßxsacß ut incßaß xinqßue retal jokße xineßxsacß. Nak tâaj cuu, tinxic cuißchic chi ucßac, chaßkex.