Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Proverbs

25

1TAMBIÉN estos son proverbios de Salomón, los cuales copiaron los varones de Ezechîas, rey de Judá.
1Joßcan ajcuiß li âtin aßin. Yebil xban li rey Salomón. Queßtzîbâc retalil xbaneb li cuînk li queßcßanjelac chiru laj Ezequías lix reyeb laj Judá.
2Gloria de Dios es encubrir la palabra; Mas honra del rey es escudriñar la palabra.
2Naqßueheß xlokßal li Dios nak cuan li cßaßak re ru tixcanab chi mukmu. Ut naqßueheß ajcuiß xlokßal li rey nak tixtau ru li cßaßru mukmu.
3Para la altura de los cielos, y para la profundidad de la tierra, Y para el corazón de los reyes, no hay investigación.
3Mâ ani nataßoc ru joß najtil cuan li choxa ut chanru lix chamal li chßochß. Joßcan ajcuiß lix cßaßuxeb li rey. Mâ ani nataßoc ru.
4Quita las escorias de la plata, Y saldrá vaso al fundidor.
4Cui na-isîc lix tzßajnil li plata, laj tenol chßîchß naru naxyîb li châbil kßol chiru.
5Aparta al impío de la presencia del rey, Y su trono se afirmará en justicia.
5Joßcan ajcuiß nak têrisiheb chi cßanjelac chiru li rey li incßaß useb xnaßleb re nak lix cuanquilal li rey tâcanâk chi xakxo saß xnaßaj xban li tîquilal naxbânu.
6No te alabes delante del rey, Ni estés en el lugar de los grandes:
6Mênimobresi êrib chiru li rey ut incßaß têqßue êrib saß xnaßajeb li nînkeb xcuanquil.
7Porque mejor es que se te diga, Sube acá, Que no que seas humillado delante del príncipe Que miraron tus ojos.
7Kßaxal us nak toj teßxye âcue, “Numen chak arin chi ubej,” chiru nak teßxcßut âxutân chiruheb li xnînkaleb ru.
8No salgas á pleito presto, No sea que no sepas qué hacer al fin, Después que tu prójimo te haya dejado confuso.
8Li cßaßru tâcuil riqßuin xnakß âcuu incßaß tatxic saß junpât chixyebal chiruheb laj rakol âtin xban nak mâre cuan junak chic tâxic chixyebal nak incßaß yâl li yôcat chixyebal ut mâre incßaß chic tâtau cßaßru tatsumênk cuiß.
9Trata tu causa con tu compañero Y no descubras el secreto á otro.
9Us nak tânau xcolbal âcuib chiruheb li ani teßjitok âcue. Abanan mâserakßi chiru jalan li cßaßru cuan chi mukmu.
10No sea que te deshonre el que lo oyere, Y tu infamia no pueda repararse.
10Mâre ani tâabînk âcue ut li cßaßru xabânu tânaßekß ut mâcßaß chic cßaßru tâbânu re xyîbanquil ru.
11Manzana de oro con figuras de plata Es la palabra dicha como conviene.
11Junak châbil âtin saß xkßehil, aßan chanchan jun li châbil manzana yîbanbil riqßuin oro ut qßuebil lix sahob ru riqßuin plata.
12Como zarcillo de oro y joyel de oro fino, Es el que reprende al sabio que tiene oído dócil.
12Kßaxal lokß li ani narabi lix kßusbal. Chanchan li matkßab ut li kßol yîbanbil riqßuin châbil oro.
13Como frío de nieve en tiempo de la siega, Así es el mensajero fiel á los que lo envían: Pues al alma de su señor da refrigerio.
13Kßaxal lokß li châbil takl chokß re li ani nataklan re. Naxqßue xsahil xchßôl lix patrón. Chanchan xquehal li sakbach chiru li cutan tik ru.
14Como nubes y vientos sin lluvia, Así es el hombre que se jacta de vana liberalidad.
14Li ani naxnimobresi rib chixyebal nak nabal naxqßue ut mâcßaß naxqßue, li jun aßan chanchan li ikß ut li chok li mâcßaß hab chi saß.
15Con larga paciencia se aplaca el príncipe; Y la lengua blanda quebranta los huesos.
15Li ani nim xcuyum naxcubsi xjoskßil li cuan xcuanquil. Li kßunil âtin naxtenkßa xjalbal xcßaßux junak li kßaxal cau xchßôl.
16¿Hallaste la miel? come lo que te basta; No sea que te hartes de ella, y la vomites.
16Cui tâtau li xyaßal cab mâtzaca nabal. Caßaj cuiß tzßakal tâtzaca. Cui tâtzaca chi nabal, mâre tatxqßue chi xaßcuac.
17Detén tu pie de la casa de tu vecino, Porque harto de ti no te aborrezca.
17Joßcan ut nak tâcuulaßani junak lâ cuamîg, mâbânu chi cocß aj xsaß xban nak cui yôcat chi xic rajlal riqßuin naru natitzß châcuilbal ut xicß chic tatril.
18Martillo y cuchillo y saeta aguda, Es el hombre que habla contra su prójimo falso testimonio.
18Li ani naxyoßob ticßtiß chirix li ramîg, aßan naxbânu raylal re. Chanchan junak li martillo, malaj junak li chßîchß caß pacßal xkßesnal, malaj ut chanchan li tzimaj kßes rußuj.
19Diente quebrado y pie resbalador, Es la confianza en el prevaricador en tiempo de angustia.
19Chanchan nak ra li ruch ke, malaj ut chanchan tokol junak li kok cui takacßojob kachßôl saß xbên junak incßaß us xnaßleb saß xkßehil li rahil chßôlej.
20El que canta canciones al corazón afligido, Es como el que quita la ropa en tiempo de frío, ó el que sobre el jabón echa vinagre.
20Li ani naxic chi bichânc riqßuin junak ra saß xchßôl, aßan naxqßue xtzßakob xrahil xchßôl. Chanchan nak naxqßue vinagre saß lix yocßolal malaj ut narisi li rakß nak yô li que.
21Si el que te aborrece tuviere hambre, dale de comer pan; Y si tuviere sed, dale de beber agua:
21Cui li xicß na-iloc âcue tâtzßocâk, qßue chi cuaßac. Ut cui tâchakik re, qßue chi ucßac.
22Porque ascuas allegas sobre su cabeza, Y Jehová te lo pagará.
22Cui tâbânu re chi joßcan kßaxal cuißchic xutânal tâêlk. Chanchan nak yôcat chixqßuebal li ru xam saß xjolom. Ut li Dios tixqßue âkßajcâmunquil.
23El viento del norte ahuyenta la lluvia, Y el rostro airado la lengua detractora.
23Li ikß li nachal saß li norte naxcßam chak li hab. Joßcan ajcuiß nak li ani naâtinac saß joskßil naxchikß xjoskßil li yô chi abînc re.
24Mejor es estar en un rincón de casa, Que con la mujer rencillosa en espaciosa casa.
24Kßaxal us li cuânc saß junak cab nebaß chiru li cuânc saß junak xnimal ru cab riqßuin junak ixakilbej junes pletic naxbânu.
25Como el agua fría al alma sedienta, Así son las buenas nuevas de lejanas tierras.
25Li châbil esilal li nachal chak saß najtil naßajej naxqßue xsahil chßôlej joß li châbil haß li narucß li tâchakik re.
26Como fuente turbia y manantial corrompido, Es el justo que cae delante del impío.
26Li tîc xchßôl li naxqßue rib saß rukßeb li incßaß useb xnaßleb, aßan chanchan jun li haß li naxrepuelti rib ru ut naxcuaclesi li tzßaj li cuan chi rubel.
27Comer mucha miel no es bueno: Ni el buscar la propia gloria es gloria.
27Incßaß us xtzacanquil li xyaßal cab chi nabal. Joßcan ajcuiß xsicßbal li lokßal incßaß us.Li ani incßaß naxnau xcuybal rib, aßan chanchan jun li tenamit xiu xiu cuan xban nak incßaß sutsu saß tzßac.
28Como ciudad derribada y sin muro, Es el hombre cuyo espíritu no tiene rienda.
28Li ani incßaß naxnau xcuybal rib, aßan chanchan jun li tenamit xiu xiu cuan xban nak incßaß sutsu saß tzßac.