Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Proverbs

27

1NO te jactes del día de mañana; Porque no sabes qué dará de sí el día.
1Mênimobresi êrib chixyebal cßaßru têbânu cuulaj xban nak incßaß nequenau cßaßru tâcßulmânk cuulaj.
2Alábete el extraño, y no tu boca; El ajeno, y no tus labios.
2Mêqßue êlokßal êjunes êrib. Kßaxal us nak jalan teßqßuehok êlokßal.
3Pesada es la piedra, y la arena pesa; Mas la ira del necio es más pesada que ambas cosas.
3Li pec ut li samaib kßaxal chßaßaj xcuybal li râlal. Abanan kßaxal cuißchic chßaßaj xcuybal lix joskßil li mâcßaß xnaßleb.
4Cruel es la ira, é impetuoso el furor; Mas ¿quién parará delante de la envidia?
4Li joskßil naqßuehoc chßaßajquilal. Li joskßil nasachoc. Abanan li cakalînc, aßan li kßaxal cuißchic ra naxbânu.
5Mejor es reprensión manifiesta Que amor oculto.
5Kßaxal us nak tatkßusuk chi tzßakal re ru chiru nak tatrahok chi yal xcab rix âchßôl.
6Fieles son las heridas del que ama; Pero importunos los besos del que aborrece.
6Kßaxal us lâ cuamîg li nakßusuc âcue chi tzßakal re ru, usta ra tâcuecßa nak tatxkßus, chiru li jun li xicß na-iloc âcue, usta aßan naxye nak tzßakal âcuamîg.
7El alma harta huella el panal de miel; Mas al alma hambrienta todo lo amargo es dulce.
7Li ani nujenak xsaß incßaß chic sa narecßa li xyaßal cab. Abanan li tâtzßocâk, usta incßaß sa, tixtzaca xban nak tâtzßocâk.
8Cual ave que se va de su nido, Tal es el hombre que se va de su lugar.
8Li ani naxcanab li rochoch, aßan chanchan li xul li naxcanab xsoc.
9El ungüento y el perfume alegran el corazón: Y el amigo al hombre con el cordial consejo.
9Li sununquil ban naxqßue sahil chßôlej. Ut naxqßue ajcuiß xsahil xchßôl li châbil naßleb li nequeßxqßue li amigos.
10No dejes á tu amigo, ni al amigo de tu padre; Ni entres en casa de tu hermano el día de tu aflicción. Mejor es el vecino cerca que el hermano lejano.
10Mâtzßektânaheb lâ cuamîg chi moco tâtzßektânaheb li ramîg lâ yucuaß. Chi moco tatxic saß rochoch lâ cuas chixyebal li chßaßajquilal li cuancat cuiß. Kßaxal us nak tatxtenkßa lâ cuechcabal li nachß cuan chiru nak tatxtenkßa lâ cuas li najt cuan.
11Sé sabio, hijo mío, y alegra mi corazón, Y tendré qué responder al que me deshonrare.
11Ex cualal incßajol, chicuânk ênaßleb re nak sahak inchßôl êriqßuin. Chi joßcan tinnau xsumenquil li nequeßhoboc cue.
12El avisado ve el mal, y escóndese, Mas los simples pasan, y llevan el daño.
12Li ani cuanqueb xnaßleb nequeßxqßue retal li raylal ut nequeßxcol ribeb chiru. Abanan eb li mâcßaßeb xnaßleb nequeßxcßul li raylal nachal saß xbêneb xban nak incßaß nequeßxnau xqßuebal retal.
13Quítale su ropa al que fió al extraño; Y al que fió á la extraña, tómale prenda.
13Li ani tixsume xtojbal xcßas junak incßaß naxnau ru, isihomak li rakß ut têqßue chokß prenda.
14El que bendice á su amigo en alta voz, madrugando de mañana, Por maldición se le contará.
14Li ani tâxic toj ekßela chixqßuebal xsahil xchßôl li ramîg chi japjôk re, aßan chanchan nak japjôk re chixhobbal.
15Gotera continua en tiempo de lluvia, Y la mujer rencillosa, son semejantes:
15Junak li ixakilbej junes chßilânc naxbânu, aßan chanchan li oques li na-oc saß cab rajlal nak yô li hab.
16El que pretende contenerla, arresta el viento: O el aceite en su mano derecha.
16Li ikß incßaß naru xrambal, chi moco li aceite târûk tâcanâk saß âcuukß. Tâhoyekß ban. Joßcan ajcuiß li ixk li nacuulac chiru chßilânc. Incßaß naru xrambal chiru.
17Hierro con hierro se aguza; Y el hombre aguza el rostro de su amigo.
17Li chßîchß riqßuin chßîchß ajcuiß nakßesnâc. Joßcan ajcuiß li cuînk. Cuînk ajcuiß tâqßuehok xnaßleb.
18El que guarda la higuera, comerá su fruto; Y el que guarda á su señor, será honrado.
18Li ani naxchßolani lix tônal lix higo tixtzaca li ru. Ut li ani naril chi us li cßaßru re lix patrón, aßan tâqßuehekß xlokßal.
19Como un agua se parece á otra, Así el corazón del hombre al otro.
19Joß nak nakil li xnakß ku saß li haß, joßcan ajcuiß nak nakaqßue retal kacßaßux riqßuin jalan.
20El sepulcro y la perdición nunca se hartan: Así los ojos del hombre nunca están satisfechos.
20Li xbalba ut li muklebâl mâ jokße nequeßnujac riqßuin li joß qßuial nequeßxcßul. Joßcaneb ajcuiß li cristian. Incßaß nequeßcßojla xchßôl riqßuin li joß qßuial cuan reheb. Toj nequeßxrahi ru xtzßakob.
21El crisol prueba la plata, y la hornaza el oro: Y al hombre la boca del que lo alaba.
21Li oro ut li plata isinbil lix tzßajnil riqßuin xam. Abanan eb li cristian nacßutun chanru lix naßlebeb nak nequeßqßueheß xlokßal.
22Aunque majes al necio en un mortero entre granos de trigo á pisón majados, No se quitará de él su necedad.
22Usta tâtenle junak li mâcßaß xnaßleb, abanan mâ jokße tixtau xyâlal. Junelic ban mâcßaßak xnaßleb.
23Considera atentamente el aspecto de tus ovejas; Pon tu corazón á tus rebaños:
23Chanauhak rilbaleb lâ carner. Ut chaqßuehak âchßôl chirilbaleb lâ quetômk,
24Porque las riquezas no son para siempre; ¿Y será la corona para perpetuas generaciones?
24xban nak li biomal ut li cuanquilal moco nacuan ta chi junelic. Na-osoß ban.
25Saldrá la grama, aparecerá la hierba, Y segaránse las hierbas de los montes.
25Tâêlk chi us li ichaj. Nak acak xayocß chak li ichaj, jalan chic rêkaj tâêlk.
26Los corderos para tus vestidos, Y los cabritos para el precio del campo:
26Eb lâ cocß carner teßxqßue li lana re nak naru tâyîb lâ cuakß. Ut naru ajcuiß nacacßayi eb lâ cocß chibât re nak tâcuânk âtumin re xlokßbal lâ chßochß.Ut eb lâ chibât nabal li leche teßxqßue re tâchßolani âcuib lâat, joß ajcuiß lâ cualal âcßajol, joßqueb ajcuiß chixjunileb li nequeßtrabajic saß lâ cuochoch.
27Y abundancia de leche de las cabras para tu mantenimiento, y para mantenimiento de tu casa, Y para sustento de tus criadas.
27Ut eb lâ chibât nabal li leche teßxqßue re tâchßolani âcuib lâat, joß ajcuiß lâ cualal âcßajol, joßqueb ajcuiß chixjunileb li nequeßtrabajic saß lâ cuochoch.