Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Proverbs

30

1PALABRAS de Agur, hijo de Jachê: La profecía que dijo el varón á Ithiel, á Ithiel y á Ucal.
1Li âtin aßin quixye laj Agur li ralal laj Jaqué. Laj Agur quiâtinac riqßuineb laj Itiel ut laj Ucal ut quixye chi joßcaßin:
2Ciertamente más rudo soy yo que ninguno, Ni tengo entendimiento de hombre.
2—Relic chi yâl lâin mâcßaß innaßleb. Incßaß ninnau cßoxlac joß nequeßcßoxlac eb li cuînk.
3Yo ni aprendí sabiduría, Ni conozco la ciencia del Santo.
3Incßaß xintau li xnînkal naßleb chi moco ninnau lix yâlal chirix li Dios Santo.
4¿Quién subió al cielo, y descendió? ¿Quién encerró los vientos en sus puños? ¿Quién ató las aguas en un paño? ¿Quién afirmó todos los términos de la tierra? ¿Cuál es su nombre, y el nombre de su hijo, si sabes?
4¿Ani li quitakeß toj saß choxa ut quicube cuißchic saß ruchichßochß? ¿Ani li quichapoc re li ikß saß rukß? ¿Ani li quilanoc re li haß saß lix tßicr? ¿Ani li quixakaban re li ruchichßochß saß xnaßaj? Cui nacanau ani aßan, ye cue. ¿Ani xcßabaß ut ani xcßabaß li ralal?
5Toda palabra de Dios es limpia: Es escudo á los que en él esperan.
5Li Kâcuaß nacoloc reheb li nequeßxcßojob xchßôl riqßuin. Chixjunil li naxye li Kâcuaß yâl ut tzßakal re ru.—
6No añadas á sus palabras, porque no te reprenda, Y seas hallado mentiroso.
6Mâqßue xtzßakob li râtin li Dios xban nak cui tâbânu aßan, li Dios tatxkßus ut tatcanâk joß aj ticßtiß.
7Dos cosas te he demandado; No me las niegues antes que muera.
7At Kâcuaß, cuib ajcuiß li naßleb li nintzßâma châcuu. Chaqßue taxak cue nak toj mâjiß nincam.
8Vanidad y palabra mentirosa aparta de mí. No me des pobreza ni riquezas; Manténme del pan que he menester;
8Chinâtenkßa re nak incßaß tinticßtißik. Incßaß tâqßue nabal inbiomal, chi moco tinâcanab saß nebaßil. Caßaj cuiß intzacaêmk re rajlal cutan tâqßue cue.
9No sea que me harte, y te niegue, y diga, ¿Quién es Jehová? O no sea que siendo pobre, hurte, Y blasfeme el nombre de mi Dios.
9Cui nabal tâqßue cue, mâre tatintzßektâna ut mâre tinye nak incßaß ninnau âcuu. Ut cui incßaß tzßakal li cßaßru cuan cue, mâre tin-elkßak ut tincßut âxutân, at inDios, chan.
10No acuses al siervo ante su señor, Porque no te maldiga, y peques.
10Incßaß tâjit junak li môs chiru lix patrón. Cui tâbânu aßan, mâre tixtzßâma mâusilal saß âbên. Mâre lâat chic tatqßuehekß chixtojbal rix lâ mâc.
11Hay generación que maldice á su padre, Y á su madre no bendice.
11Cuanqueb cristian nequeßxtzßektâna xyucuaßeb ut incßaß nequeßxqßue xlokßal lix naßeb.
12Hay generación limpia en su opinión, Si bien no se ha limpiado su inmundicia.
12Cuanqueb li nequeßxcßoxla nak tzßakal re ru lix yußameb, abanan toj mâjiß cuybil sachbil lix mâqueb.
13Hay generación cuyos ojos son altivos, Y cuyos párpados son alzados.
13Cuanqueb li nequeßxnimobresi ribeb ut nequeßxkßetkßeti ribeb chiruheb li ras rîtzßin.
14Hay generación cuyos dientes son espadas, y sus muelas cuchillos, Para devorar á los pobres de la tierra, y de entre los hombres á los menesterosos.
14Cuanqueb li nequeßrahobtesin reheb li nebaß saß ruchichßochß toj retal nequeßxmakß chiruheb li cßaßru cuan reheb.
15La sanguijuela tiene dos hijas que se llaman, Trae, trae. Tres cosas hay que nunca se hartan; Aun la cuarta nunca dice, Basta:
15Cuanqueb cristian caßaj cuiß xtzßâmanquil cßaßru reheb nequeßcuulac chiruheb. Chanchaneb li xul li natzßubuc quicß. Cuanqueb oxib li incßaß natzßakloc re li joß qßuial nequeßxcßul. Ut cuan jun chic mâ jaruj naxcßojob xchßôl riqßuin li joß qßuial naxcßul.
16El sepulcro, y la matriz estéril, La tierra no harta de aguas, Y el fuego que jamás dice, Basta.
16Li oxibeb, aßaneb aßin: li muklebâl, ut li ixk li incßaß nequeßqßuiresin, ut li chaki chßochß li târaj tßakresîc. Ut li xcâ li incßaß naxcßojob xchßôl riqßuin li joß qßuial naxcßul, aßan li xam.
17El ojo que escarnece á su padre, Y menosprecia la enseñanza de la madre, Los cuervos lo saquen de la arroyada, Y tráguenlo los hijos del águila.
17Li ani tixhob lix yucuaß ut li ani tixtzßektâna lix naßleb li tâqßuehekß xban lix naß, aß ta eb li soßsol cheßisînk lix nakß ruheb ut teßxtiu lix tibeleb.
18Tres cosas me son ocultas; Aun tampoco sé la cuarta:
18Cuan câhib chi naßleb nasach inchßôl xcßoxlanquil ut incßaß nintau ru.
19El rastro del águila en el aire; El rastro de la culebra sobre la peña; El rastro de la nave en medio de la mar; Y el rastro del hombre en la moza.
19Incßaß nintau ru chanru nak narupupic li cßuch chiru choxa, chi moco nintau ru chanru nak naxquelo rib li cßantiß chiru li pec, chi moco nintau ru chanru nak nequeßbêc li nînki jucub chiru li palau. Ut incßaß nintau ru cßaßut nak naxic xchßôl junak cuînk chirix junak ixk.
20Tal es el rastro de la mujer adúltera: Come, y limpia su boca, Y dice: No he hecho maldad.
20Li ixk li naxmux ru xsumlajic nacuaßac ut naxchßaj saß li re ut naxye nak moco mâc ta li naxbânu.
21Por tres cosas se alborota la tierra, Y la cuarta no puede sufrir:
21Cuan câhib pây ru li cristian li incßaß useb xnaßleb li nequeßqßuehoc chßaßajquil saß li tenamit. Aßaneb aßin:
22Por el siervo cuando reinare; Y por el necio cuando se hartare de pan;
22Li xbên, aßan jun li lokßbil môs li na-oc chokß rey; li xcab, aßan li mâcßaß xnaßleb li nanumcuaßac;
23Por la aborrecida cuando se casare; Y por la sierva cuando heredare á su señora.
23li rox, aßan li ixk li xicß na-ileß, li naxtau xbêlom; ut li xcâ, aßan jun li môs ixk li nacana chokß rêkaj li ixakilbej.
24Cuatro cosas son de las más pequeñas de la tierra, Y las mismas son más sabias que los sabios:
24Cuanqueb câhib pây ru li xul saß ruchichßochß kßaxal coqßueb. Abanan kßaxal cuan xnaßlebeb chiruheb li jun chßol chic.
25Las hormigas, pueblo no fuerte, Y en el verano preparan su comida;
25Eb li sânc mâcßaßeb xmetzßêu. Abanan nequeßxcßûla lix tzacaêmkeb saß sakßehil re nak tâcuânk xtzacaêmkeb saß habalkße.
26Los conejos, pueblo nada esforzado, Y ponen su casa en la piedra;
26Joßcan eb ajcuiß li imul mâcßaßeb xmetzßêu. Abanan nequeßxnau xcolbal ribeb. Joßcan nak nequeßxyîb xsoc saß xyânk li pec.
27Las langostas, no tienen rey, Y salen todas acuadrilladas;
27Eb laj sâcß mâ ani nacßamoc be chiruheb. Abanan ac chi chßûtal cuanqueb nak nequeßbêc.
28La araña, ase con las manos, Y está en palacios de rey.
28Eb li x-am naru nacachap riqßuin âcuukß. Ut naru ajcuiß nequeßcuan saß rochoch eb li rey.
29Tres cosas hay de hermoso andar, Y la cuarta pasea muy bien:
29Cuan oxib pây ruheb li xul li chßinaßus rilbal nak nequeßbêc. Ut li xcâ nabêc chi châbil.
30El león, fuerte entre todos los animales, Que no torna atrás por nadie;
30Lix bên, aßan li cakcoj li kßaxal cau rib saß xyânkeb li xul. Ut mâ ani naxxucua ru.
31El lebrel ceñido de lomos; asimismo el macho cabrío; Y un rey contra el cual ninguno se levanta.
31Li xcab, aßan li tzoß xul li kßaxal kßetkßet, ut li rox, aßan li chibât. Ut li xcâ, aßan li rey li naxcßameb xbeheb lix soldados chi pletic.
32Si caiste, fué porque te enalteciste; Y si mal pensaste, Pon el dedo sobre la boca.
32Xban nak mâcßaß ânaßleb, xanimobresi âcuib ut xat-oc chixcßûbanquil ru li incßaß us. Cßoxla chi us cßaßru tâbânu.Relic chi yâl, cui tâjuyle xsaß li leche, tâsukßîk mantequilla. Ut cui tâtochß saß âcuußuj chi cau, tâêlk xquiqßuel. Joßcan ajcuiß cui ani tâchikß xjoskßil, plêt texrakekß cuiß.
33Ciertamente el que exprime la leche, sacará manteca; Y el que recio se suena las narices, sacará sangre: Y el que provoca la ira, causará contienda.
33Relic chi yâl, cui tâjuyle xsaß li leche, tâsukßîk mantequilla. Ut cui tâtochß saß âcuußuj chi cau, tâêlk xquiqßuel. Joßcan ajcuiß cui ani tâchikß xjoskßil, plêt texrakekß cuiß.