1Salmo de Asaph. CIERTAMENTE bueno es Dios á Israel, A los limpios de corazón.
1Relic chi yâl kßaxal nim li rusilal li Dios saß xbêneb laj Israel li tîqueb xchßôl.
2Mas yo, casi se deslizaron mis pies; Por poco resbalaron mis pasos.
2Abanan caßchßin chic mâ xchßinan inchßôl saß lin pâbâl. Caßchßin chic mâ xincanab pâbânc xban nak xincakaliheb li incßaß useb xnaßleb.
3Porque tuve envidia de los insensatos, Viendo la prosperidad de los impíos.
3Xincakaliheb xban nak xinqßue retal nak us na-el chiruheb li cßaßru nequeßxbânu.
4Porque no hay ataduras para su muerte; Antes su fortaleza está entera.
4Li incßaß useb xnaßleb incßaß nequeßxcßoxla li câmc xban nak eb aßan cuanqueb xmetzßêu ut cauheb rib.
5No están ellos en el trabajo humano; Ni son azotados con los otros hombres.
5Incßaß nequeßcßuluc raylal joß nequeßxcßul li jun chßôl chic. Ut mâ jun chßaßajquilal nequeßxcßul.
6Por tanto soberbia los corona: Cúbrense de vestido de violencia.
6Cßajoß xkßetkßetileb ut xmâusilaleb. Chanchan nak tiktôqueb riqßuin li kßetkßetil ut li ra xîcß li nequeßxbânu.
7Sus ojos están salidos de gruesos: Logran con creces los antojos del corazón.
7Kßaxal nînkeb xtibeleb xban nak cuan chixjunil reheb. Joßcan ajcuiß li mâusilal li cuan saß râmeb. Kßaxal numtajenak xqßuial.
8Soltáronse, y hablan con maldad de hacer violencia; Hablan con altanería.
8Nequeßhoboc ut nequeßâtinac yibru aj âtin. Kßetkßeteb ut nequeßxcßûb ru chanru teßxrahobtesiheb li ras rîtzßin.
9Ponen en el cielo su boca, Y su lengua pasea la tierra.
9Aßaneb li nequeßraj taklânc saß xbêneb chixjunil, joß saß choxa joß saß ruchichßochß.
10Por eso su pueblo vuelve aquí, Y aguas de lleno le son exprimidas.
10Joßcan nak eb li tenamit nequeßxqßue xlokßal ut nequeßxcßoxla nak us nequeßxbânu.
11Y dicen: ¿Cómo sabe Dios? ¿Y hay conocimiento en lo alto?
11Ut nequeßxye: —¿Ma naxnau ta cuiß li Dios li cßaßru yôqueb? ¿Ma naxqßue ta cuiß retal li Kâcuaß, li nim xcuanquil? chanqueb.
12He aquí estos impíos, Sin ser turbados del mundo, alcanzaron riquezas.
12Qßuehomak retal li incßaß useb xnaßleb. Cuan nabal li cßaßru reheb. Ut kßaxal cuißchic nabal nequeßxtau ut mâ ani nachßißchßißin reheb.
13Verdaderamente en vano he limpiado mi corazón, Y lavado mis manos en inocencia;
13Cuan nak nincßoxla nak mâcßaß aj e nak tîc inchßôl. Mâcßaß rajbal nak incßaß ninbânu li mâusilal,
14Pues he sido azotado todo el día, Y empezaba mi castigo por las mañanas.
14xban nak rajlal cutan nincßul li raylal. Junelic ninqßueheß chixtojbal inmâc.
15Si dijera yo, Discurriré de esa suerte; He aquí habría negado la nación de tus hijos:
15At Kâcuaß, cui ta lâin xincßoxla xbânunquil joß nequeßxbânu eb aßan, lâin xinbalakßiheb raj lâ cualal âcßajol.
16Pensaré pues para saber esto: Es á mis ojos duro trabajo,
16Xinqßue inchßôl chixtaubal ru cßaßut nak incßaß nequeßxcßul li raylal li incßaß useb xnaßleb. Abanan chßaßaj xtaubal ru chokß cue lâin.
17Hasta que venido al santuario de Dios, Entenderé la postrimería de ellos.
17Toj xin-oc saß lâ templo, at inDios, nak xintau ru cßaßru teßxcßul nak teßosokß li incßaß useb xnaßleb.
18Ciertamente los has puesto en deslizaderos; En asolamientos los harás caer.
18At inDios, nak tatrakok âtin saß xbêneb, chanchan nak tâxakabeb saß jun li naßajej kßaxal yolyo ut tâtiquisiheb re nak teßtßanekß ut teßosokß.
19Cómo han sido asolados! cuán en un punto! Acabáronse, fenecieron con turbaciones.
19Saß junpât teßsachekß ruheb. Cßajoß nak teßxucuak.
20Como sueño del que despierta, Así, Señor, cuando despertares, menospreciarás sus apariencias.
20Chanchan jun li matcß li nanumeß saß junpât nak tatrakok âtin lâat saß xbêneb ut tâqßueheb chi osocß.
21Desazonóse á la verdad mi corazón, Y en mis riñones sentía punzadas.
21Cßajoß nak xyotßeß inchßôl. Chanchan naxekßoc chak saß li cuâm.
22Mas yo era ignorante, y no entendía: Era como una bestia acerca de ti.
22Kßaxal cau inchßôl. Joßcan nak incßaß xintau xyâlal. Chanchanin li xul châcuu.
23Con todo, yo siempre estuve contigo: Trabaste de mi mano derecha.
23Usta lâin incßaß xintau ru, abanan junelic cuanquin âcuiqßuin ut lâat xinâtenkßa. Chanchan nak xinâchap chiru lin nim ukß re nak incßaß tintßanekß.
24Hasme guiado según tu consejo, Y después me recibirás en gloria.
24Lâat xaqßue innaßleb ut xatcßamoc be chicuu. Ut mokon tinâcßul âcuiqßuin saß choxa.
25¿A quién tengo yo en los cielos? Y fuera de ti nada deseo en la tierra.
25Caßaj cuiß lâat nacattenkßan cue. Mâ ani chic naru tâtenkßânk cue, chi moco saß choxa, chi moco saß ruchichßochß. Caßaj cuiß âcuiqßuin nincßojob inchßôl.
26Mi carne y mi corazón desfallecen: Mas la roca de mi corazón y mi porción es Dios para siempre.
26Lin tibel ut li cuâm nalubeß. Abanan lâat, at inDios, lâat nacatcoloc cue. Caßaj cuiß lâat nacatqßuehoc xsahil inchßôl chi junelic.
27Porque he aquí, los que se alejan de ti perecerán: Tú cortarás á todo aquel que fornicando, de ti se aparta.
27Eb li nequeßxcanab âpâbanquil teßosokß. Lâat tâsacheb ru li nequeßtzßektânan âcue.Abanan chokß cue lâin kßaxal us li cuânc âcuiqßuin, at Kâcuaß. At nimajcual Dios, cauhak inchßôl âcuiqßuin re nak tinye resil li calajâbânu.
28Y en cuanto á mí, el acercarme á Dios es el bien: He puesto en el Señor Jehová mi esperanza, Para contar todas tus obras.
28Abanan chokß cue lâin kßaxal us li cuânc âcuiqßuin, at Kâcuaß. At nimajcual Dios, cauhak inchßôl âcuiqßuin re nak tinye resil li calajâbânu.