Spanish: Reina Valera (1909)

Kekchi

Romans

9

1VERDAD digo en Cristo, no miento, dándome testimonio mi conciencia en el Espíritu Santo,
1Yôquin chixyebal lix yâlal xban nak ninpâb li Jesucristo. Inc'a' nintic'ti'ic. Nacuec'a sa' lin ch'ôl nak yâl li ninye ut li Santil Musik'ej nac'utuc chicuu nak yâl.
2Que tengo gran tristeza y continuo dolor en mi corazón.
2Ra nacuec'a ut nayot'e' inch'ôl xban nak eb laj judío lin tenamit inc'a' neque'raj xpâbanquil li Cristo.
3Porque deseara yo mismo ser apartado de Cristo por mis hermanos, los que son mis parientes según la carne;
3Tinq'ue raj cuib chi tz'ektânâc ut chi isîc riq'uin li Cristo cui ta riq'uin a'an târûk tebintenk'a re te'colek'.
4Que son israelitas, de los cuales es la adopción, y la gloria, y el pacto, y la data de la ley, y el culto, y las promesas;
4A'an eb li ralal xc'ajol laj Israel. Li Dios quixsiq'ueb ru ut quixc'uleb chok' ralal xc'ajol, ut quixc'ut lix lok'al chiruheb retalil nak cuan riq'uineb. Quixbânu li contrato riq'uineb ut quixq'ue lix chak'rab reheb. Quic'ute' chiruheb chanru te'xlok'oni li Dios sa' xyâlal ut cuan c'a' re ru quixyechi'i li Dios reheb.
5Cuyos son los padres, y de los cuales es Cristo según la carne, el cual es Dios sobre todas las cosas, bendito por los siglos. Amén.
5A'aneb li ralal xc'ajol li kaxe'tônil yucua' laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Ut sa' xyânkeb a'an quiyo'la li Cristo nak quitz'ejcualo' ut quic'ulun sa' ruchich'och'. Lok'oninbil taxak chi junelic li Cristo li k'axal nim xcuanquil sa' xbêneb chixjunileb. Jo'can taxak.
6No empero que la palabra de Dios haya faltado: porque no todos los que son de Israel son Israelitas;
6Li Dios quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel. Aban moco chixjunileb ta que'xc'ul li yechi'inbil xban li Dios xban nak moco chixjunileb ta tz'akaleb aj Israel. Aban inc'a' ninye nak li Dios inc'a' quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel.
7Ni por ser simiente de Abraham, son todos hijos; mas: En Isaac te será llamada simiente.
7Cuanqueb li ralal xc'ajol laj Abraham inc'a' que'xc'ul li quixyechi'i li Dios xban nak mâcua'eb a'an li ralal xc'ajol li yechi'inbil re laj Abraham najter xban li Dios nak quixye re: Sa' xc'aba' laj Isaac te'cuânk lâ cualal âc'ajol li xinyechi'i âcue. (Gén. 21:9-12)
8Quiere decir: No los que son hijos de la carne, éstos son los hijos de Dios; mas los que son hijos de la promesa, son contados en la generación.
8A'in naraj naxye nak moco chixjunileb ta li ralal xc'ajol laj Abraham sic'bileb ru xban li Dios. Ca'aj cui' li yechi'inbil re xban li Dios, a'aneb li tz'akal ralal xc'ajol li Dios.
9Porque la palabra de la promesa es esta: Como en este tiempo vendré, y tendrá Sara un hijo.
9A'an a'in li quixyechi'i li Dios re laj Abraham nak quixye re: Nak tolinêlk sa' li chihab jun chic, lix Sara cuânk chic lix c'ula'al têlom. (Gén. 18:10)
10Y no sólo esto; mas también Rebeca concibiendo de uno, de Isaac nuestro padre,
10Lix Rebeca quicuan cuib lix coc'al ut junaj lix yucua'eb. Lix yucua'eb a'an, a'an laj Isaac li kaxe'tônil yucua'.
11(Porque no siendo aún nacidos, ni habiendo hecho aún ni bien ni mal, para que el propósito de Dios conforme á la elección, no por las obras sino por el que llama, permaneciese;)
11Toj mâji' neque'yo'la lix coc'al lix Rebeca nak quisiq'ue' ru li jun xban li Dios. Moco riq'uin ta lix yehom xbânuhom nak quisiq'ue' ru xban nak mâji' neque'xbânu li us chi moco li inc'a' us. Riq'uin a'an nakanau nak li Dios inc'a' naxsic' ru junak riq'uin lix yehom xbânuhom. Naxsic' ban ru jo' naraj a'an.
12Le fué dicho que el mayor serviría al menor.
12Li Dios quiâtinac riq'uin lix Rebeca ut quixye re nak li asbej tâc'anjelak chiru li îtz'inbej.
13Como está escrito: A Jacob amé, mas á Esaú aborrecí.
13Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li râtin li Dios li quixye: Lâin xinsic' ru laj Jacob, ut laj Esaú xintz'ektâna. (Mal. 1:2)
14¿Pues qué diremos? ¿Que hay injusticia en Dios? En ninguna manera.
14¿C'a'ru takaye chirix a'an? ¿Ma takaye nak mâcua' tîquilal li naxbânu li Dios? Mâ jok'e takaye chi jo'can.
15Mas á Moisés dice: Tendré misericordia del que tendré misericordia, y me compadeceré del que me compadeceré.
15Inc'a' naru takaye a'an xban nak a'in li quixye li Dios re laj Moisés: Lâin tincuil xtok'obâleb ru li ani nacuaj xtok'obanquil ru, ut tincuuxtâna ajcui' ru li ani nacuaj ruxtânanquil ru. (Ex. 33:19)
16Así que no es del que quiere, ni del que corre, sino de Dios que tiene misericordia.
16Li sic'bil ruheb moco sic'bileb ta ru xban nak jo'can neque'raj eb a'an chi moco riq'uin ta xyehom xbânuhomeb. Yal riq'uin ban xnimal ruxtân li Dios nak sic'bil ruheb.
17Porque la Escritura dice de Faraón: Que para esto mismo te he levantado, para mostrar en ti mi potencia, y que mi nombre sea anunciado por toda la tierra.
17Jo'ca'in nak tz'îbanbil sa' li Santil Hu li âtin li quixye li Dios re laj faraón: Xatinxakab chok' xreyeb laj Egipto re nak tâc'utûnk lin cuanquilal âban. Chi jo'can tâyemânk cuesilal yalak bar sa' chixjunil li ruchich'och'. (Ex. 9:16)
18De manera que del que quiere tiene misericordia; y al que quiere, endurece.
18Jo'can nak li Dios naril xtok'obâl ru li ani naraj xtok'obanquil ru ut naxcacuubresi xch'ôl li ani naraj xcacuubresinquil xch'ôl sa' li mâusilal.
19Me dirás pues: ¿Por qué, pues, se enoja? porque ¿quién resistirá á su voluntad?
19Mâre nacaye chi jo'ca'in, Cui li Dios naxcacuubresi xch'ôl junak sa' li mâusilal, ¿chanru nak li Dios tixye nak cuan xmâc junak? Cui jo'can naraj li Dios, ¿ani târûk tâpo'ok ru li c'a'ru naraj li Dios? mâre chancat.
20Mas antes, oh hombre, ¿quién eres tú, para que alterques con Dios? Dirá el vaso de barro al que le labró: ¿Por qué me has hecho tal?
20Aban lâin tinye âcue, ¿anihat lâat nak tâcuech'i rix li c'a'ru naxbânu li Dios? Junak li cuc inc'a' târûk tixye re laj pac'ol re, ¿C'a'ut nak xinâyîb chi jo'ca'in?
21¿O no tiene potestad el alfarero para hacer de la misma masa un vaso para honra, y otro para vergüenza?
21A' yal re laj pac'onel chanru nak tixyîb li tixpac'. Cui naraj naru tixyîb cuib chi uc'al riq'uin junaj chi seb. Naru tixpac' junak sec' châbil, sic'bil ru lix c'anjel, ut li jun chic mâre re tâc'anjelak re yalak c'a'ru.
22¿Y qué, si Dios, queriendo mostrar la ira y hacer notoria su potencia, soportó con mucha mansedumbre los vasos de ira preparados para muerte,
22Chanchan a'an li naxbânu li Dios. A'an yal re c'a'ru tixbânu. Xc'ulubeb raj li cuanqueb sa' ruchich'och' li rakba âtin ut li câmc. Li Dios quixc'ut raj lix josk'il ut lix cuanquilal. Abanan k'axal nim xcuyum sa' xbêneb.
23Y para hacer notorias las riquezas de su gloria, mostrólas para con los vasos de misericordia que él ha preparado para gloria;
23Ut riq'uin lix nimal rusilal quiruxtâna ku ut quixc'ut chiku lix lok'al. Junxil sic'bil chak ku xban re nak totz'akônk sa' lix lok'al.
24Los cuales también ha llamado, es á saber, á nosotros, no sólo de los Judíos, mas también de los Gentiles?
24Lâo sic'bil ku xban li Dios. Cuan sic'bileb chak ru sa' xyânkeb laj judío ut cuan sic'bileb chak ru sa' xyânkeb li mâcua'eb aj judío.
25Como también en Oseas dice: Llamaré al que no era mi pueblo, pueblo mío; Y á la no amada, amada.
25Jo'ca'in quixye li Dios jo' tz'îbanbil sa' li Santil Hu xban laj Oseas: Tâcuulak xk'ehil nak lâin tinye "cualal inc'ajol" reheb li mâcua'eb cualal inc'ajol. Eb a'an inc'a' sic'bileb chak ru inban. Anakcuan tinye reheb: "rarôquex inban". (Ose. 2:23)
26Y será, que en el lugar donde les fué dicho: Vosotros no sois pueblo mío: Allí serán llamados hijos del Dios viviente.
26Ut sa' li na'ajej bar quiyehe' cui' reheb: "Lâex mâcua'ex cualal inc'ajol", aran ajcui' tâyehek' reheb: "Lâex tz'akal ralal xc'ajol li yo'yôquil Dios". (Ose. 1:10)
27También Isaías clama tocante á Israel: Si fuere el número de los hijos de Israel como la arena de la mar, las reliquias serán salvas:
27Jo'ca'in quixye laj Isaías chirixeb laj Israel: Usta nabaleb li ralal xc'ajol laj Israel jo' xq'uial li samaib chire li palau, aban moco q'uiheb ta li te'colek'.
28Porque palabra consumadora y abreviadora en justicia, porque palabra abreviada, hará el Señor sobre la tierra.
28Xban nak li Kâcua' chi sêb târakok âtin chi tz'akal sa' xbêneb li ralal xc'ajol laj Israel. (Isa. 10:22-23)
29Y como antes dijo Isaías: Si el Señor de los ejércitos no nos hubiera dejado simiente, Como Sodoma habríamos venido á ser, y á Gomorra fuéramos semejantes.
29Quixye ajcui' laj Isaías chi jo'ca'in: Cui ta inc'a' quixcanab kalal kac'ajol nak quixsach ru li katenamit li Kâcua' Dios, li k'axal nim xcuanquil, jo' raj li Sodoma ut li Gomorra nak co-oso'. (Isa. 1:9)
30¿Pues qué diremos? Que los Gentiles que no seguían justicia, han alcanzado la justicia, es á saber, la justicia que es por la fe;
30A'an a'in xyâlal li yôco chixyebal: Eb li mâcua'eb aj judío inc'a' yôqueb chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab, ut xban nak que'pâban, que'tîcobresîc xch'ôleb.
31Mas Israel que seguía la ley de justicia, no ha llegado á la ley de justicia.
31Ut eb laj judío yôqueb chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab, aban inc'a' que'xtau.
32¿Por qué? Porque la seguían no por fe, mas como por las obras de la ley: por lo cual tropezaron en la piedra de tropiezo,
32¿C'a'ut nak inc'a' que'xtau? Xban nak moco yôqueb ta chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xpâbanquil li Cristo. Que'xsic' ban li tîquilal riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab. Ut xban a'an, chanchan que'xtich rib chiru jun li pec. Ut li pec a'an retalil li Cristo. Ut li neque'xtich rib chiru, a'an li neque'tz'ektânan re li Cristo.Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Q'uehomak retal xban nak lâin tinq'ue jun li pec aran Sión. Nabaleb li tenamit te'xtich rokeb chiru ut te't'anek'. Abanan li ani tâpâbânk re a'an, inc'a' târahok' xch'ôl mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Isa. 28:16)
33Como está escrito: He aquí pongo en Sión piedra de tropiezo, y piedra de caída; Y aquel que creyere en ella, no será avergonzado.
33Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Q'uehomak retal xban nak lâin tinq'ue jun li pec aran Sión. Nabaleb li tenamit te'xtich rokeb chiru ut te't'anek'. Abanan li ani tâpâbânk re a'an, inc'a' târahok' xch'ôl mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Isa. 28:16)