World English Bible

Kekchi

2 Corinthians

11

1I wish that you would bear with me in a little foolishness, but indeed you do bear with me.
1Usan cui tinêcuy chic ca'ch'inak usta tôntil âtin chêru lâex li c'a'ru tinye ut cherabihak li c'a'ru tinye êre.
2For I am jealous over you with a godly jealousy. For I married you to one husband, that I might present you as a pure virgin to Christ.
2Lâin k'axal nequexinc'oxla jo' nak li Dios nequexc'oxla. Ut nacuaj nak ca'aj cui' li Cristo têtâke. Jo' nak li yucua'bej naxk'axtesi lix rabin chi sumlâc riq'uin jun chi cuînk, jo'can ajcui' nak xexink'axtesi riq'uin li Cristo. A'an jo' li bêlomej.
3But I am afraid that somehow, as the serpent deceived Eve in his craftiness, so your minds might be corrupted from the simplicity that is in Christ.
3Abanan yôquin chi c'oxlac chêrix xban nak ninnau chanru nak quibalak'îc lix Eva xban li c'anti'. Mâre anchal texbalak'îk lâex ut mâre inc'a' chic têpâb li Cristo chi anchal êch'ôl ut mâre inc'a' chic têlok'oni.
4For if he who comes preaches another Jesus, whom we did not preach, or if you receive a different spirit, which you did not receive, or a different “good news”, which you did not accept, you put up with that well enough.
4Ninc'oxlac chêrix xban nak cuan li neque'cuulac sa' êyânk ut nequeq'ue êch'ôl chirabinquil li c'a'ru neque'xye, usta jalan neque'xc'ut chêru chirix li Jesucristo. Ut nequepâb li c'a'ru neque'xye usta jalan neque'xye chirix li Santil Musik'ej. Ut naxc'ul êch'ôl nak jalan neque'xc'ut chêru chirix li colba-ib li ac xepâb xbên cua.
5For I reckon that I am not at all behind the very best apostles.
5Eb a'an neque'xye nak apostoleb ut neque'xnimobresi rib ut neque'xye nak k'axal châbileb. ¿Ma cubenak ta bi' incuanquil lâin chiruheb a'an?
6But though I am unskilled in speech, yet I am not unskilled in knowledge. No, in every way we have been revealed to you in all things.
6Mâre inc'a' ninnau âtinac chi châbil, abanan ninnau chi tz'akal lix yâlal li râtin li Dios. Ut junelic ninc'ut chêru chi tz'akal lix yâlal.
7Or did I commit a sin in humbling myself that you might be exalted, because I preached to you God’s Good News free of charge?
7Lâin xinch'olob chêru lix yâlal li râtin li Dios ut mâc'a' c'a'ru xexinch'i'ch'i'i cui'. Yal chi mâtan xinch'olob lix yâlal li colba-ib chêru ut xincubsi incuanquil re nak texcolek'. ¿Ma ra ta bi' xinbânu êre?
8I robbed other assemblies, taking wages from them that I might serve you.
8Cuan nak xinc'ul intenk'anquil re xnumsinquil li cutan riq'uin li kech aj pâbanelil li cuanqueb sa' jalan tenamit. Jo'can nak xru xinc'anjelac êriq'uin lâex. ¿Ma inc'a' ta bi' us li xinbânu?
9When I was present with you and was in need, I wasn’t a burden on anyone, for the brothers, when they came from Macedonia, supplied the measure of my need. In everything I kept myself from being burdensome to you, and I will continue to do so.
9Nak quincuan chak êriq'uin, cuan nak mâc'a' cuan cue. Abanan inc'a' xexinch'i'ch'i'i riq'uin intzacaêmk. Nak que'cuulac li hermân aj Macedonia, a'an eb que'q'uehoc intumin. Jo'can nak inc'a' quinq'ue sa' êbên xq'uebal intzacaêmk chi moco tinq'ue sa' êbên anakcuan.
10As the truth of Christ is in me, no one will stop me from this boasting in the regions of Achaia.
10Xban nak li Cristo cuan cuiq'uin, jo'can nak ninye li yâl ut sa' chixjunil li na'ajej Acaya, chixjunileb te'na'ok re nak inc'a' xinq'ue sa' êbên intenk'anquil.
11Why? Because I don’t love you? God knows.
11¿C'a'ru xyâlal a'in? ¿Ma naraj ta bi' naxye nak inc'a' nequexinra? Li Dios naxnau nak nequexinra.
12But what I do, that I will do, that I may cut off occasion from them that desire an occasion, that in which they boast, they may be found even as we.
12Ut inc'a' tincanab xbânunquil li yôquin chixbânunquil xban nak cuan li neque'xye nak juntak'êt lix c'anjeleb riq'uin lin c'anjel lâin. Inc'a' tincanab c'anjelac chi mâtan xban nak inc'a' nacuaj nak te'xjuntak'êta ribeb cuiq'uin.
13For such men are false apostles, deceitful workers, masquerading as Christ’s apostles.
13Eb li cuînk a'in neque'xq'ue rib chok' apóstol. Abanan mâcua' li Cristo quiq'uehoc reheb chok' apóstol. Eb a'an aj balak' ut junes balak'înc neque'xbânu.
14And no wonder, for even Satan masquerades as an angel of light.
14Misach êch'ôl chirabinquil a'an. Jo'can ajcui' naxbânu laj tza. Cuan nak naxc'utbesi rib jo' ángel ut chanchan naxcutanobresi li kana'leb.
15It is no great thing therefore if his servants also masquerade as servants of righteousness, whose end will be according to their works.
15Chi moco chisachk êch'ôl chirabinquil nak eb laj c'anjel chiru laj tza neque'xc'utbesi rib jo' aj c'anjel sa' tîquilal. Abanan tâcuulak xk'ehil nak te'xtoj rix lix mâusilaleb.
16I say again, let no one think me foolish. But if so, yet receive me as foolish, that I also may boast a little.
16Jun sut chic tinye êre nak cherabihak li c'a'ru tinye. Mâ jun taxak êre tixc'oxla nak mâc'a' inna'leb. Abanan cui nequec'oxla nak mâc'a' inna'leb, cherabi li cuâtin jo' nak nequex-abin chiruheb li mâc'a'eb xna'leb. ¿Ma inc'a' ta bi' raj târûk tinâtinak chirix lin cuanquil lâin?
17That which I speak, I don’t speak according to the Lord, but as in foolishness, in this confidence of boasting.
17Li c'a'ru yôquin chixyebal anakcuan moco q'uebil ta cue xban li Kâcua'. Abanan tinye xban nak lâex inc'a' nequetau xyâlal. Yôquin chi âtinac anakcuan jo' neque'xbânu li cuînk li neque'xnimobresi rib.
18Seeing that many boast after the flesh, I will also boast.
18Nabaleb neque'xnimobresi rib riq'uin li c'a'ru neque'xbânu arin sa' ruchich'och'. ¿Ma inc'a' ta bi' raj târûk tinnimobresi ajcui' cuib lâin?
19For you bear with the foolish gladly, being wise.
19Lâex cuan raj êna'leb nak nequerec'a êrib. Abanan nequeq'ue êch'ôl chirabinquil li c'a'ru neque'xye li mâc'a'eb xna'leb.
20For you bear with a man, if he brings you into bondage, if he devours you, if he takes you captive, if he exalts himself, if he strikes you on the face.
20Cui nequexrahobtesîc yal nequecuy. Cui namak'e' li c'a'ru êre chêru, mâc'a' nequeye. Cui nequexbalak'îc, yal nequecanab chi jo'can. Ut cui neque'xk'etk'eti rib chêru, a'an chic li nacuulac chêru. Ut cui nasaq'ue' sa' xnak' êru, yal nequecuy.
21I speak by way of disparagement, as though we had been weak. Yet however any is bold (I speak in foolishness), I am bold also.
21¿Ma xutânal ta bi' chok' cue nak inc'a' naru ninbânu êre jo' neque'xbânu eb a'an? Anakcuan tinâtinak êriq'uin jo' neque'xbânu li mâc'a'eb xna'leb ut tinye êre a'in: Cui cuan li neque'xnimobresi rib riq'uin lix yehom xbânuhom, târûk raj ajcui' tinnimobresi cuib lâin.
22Are they Hebrews? So am I. Are they Israelites? So am I. Are they the seed of Abraham? So am I.
22Neque'xnimobresi rib xban nak a'an eb aj hebreo. Lâin ajcui' aj hebreo lâin. Neque'xnimobresi rib xban nak a'aneb aj Israel. Ut lâin ajcui' aj Israel lâin. Neque'xnimobresi rib xban nak a'aneb ralal xc'ajol laj Abraham ut jo'can ajcui' lâin. Lâin ajcui' ralal xc'ajol laj Abraham.
23Are they servants of Christ? (I speak as one beside himself) I am more so; in labors more abundantly, in prisons more abundantly, in stripes above measure, in deaths often.
23Tinnimobresi ca'ch'inak cuib anakcuan ut tinâtinak jo' neque'xbânu li mâc'a'eb xna'leb. Neque'xye nak aj c'anjeleb chiru li Cristo. ¿Ma a'aneb ta bi' li k'axal aj c'anjel chiru li Cristo chicuu lâin? Inc'a', xban nak lâin tz'akalin x-apóstol li Jesucristo. Nabal li raylal ninc'ul sa' xc'aba' li Cristo. Nintacuasi cuib chi c'anjelac. Nabal sut xinq'uehe' sa' tz'alam. Nabal sut xinsaq'ue' ut cuanqueb li neque'raj incamsinquil.
24Five times from the Jews I received forty stripes minus one.
24Eb laj judío quine'xq'ue chi tz'ûm. Jun chic mâ ca'c'âl chi tz'ûm ninc'ul chiru li jun sut. Ut ôb sut quinc'ul chi jo'can.
25Three times I was beaten with rods. Once I was stoned. Three times I suffered shipwreck. I have been a night and a day in the deep.
25Oxib sut quinsaq'ue' riq'uin che' ut jun sut quine'xcuti chi pec. Oxib sut quijache' li jucub li cuanquin cui' nak yôquin chi xic jun pac'al li palau. Tz'akal jun cutan ut jun k'ojyîn quincuan sa' li ha' sa' xyi li palau.
26I have been in travels often, perils of rivers, perils of robbers, perils from my countrymen, perils from the Gentiles, perils in the city, perils in the wilderness, perils in the sea, perils among false brothers;
26Yalak bar ninxic xyebal resil li Cristo, xiu xiu cuanquin. Xiu xiu cuanquin nak ninnume' sa' eb li nima'. Xiu xiu cuanquin xbaneb laj êlk' ut xbaneb li cuech tenamitil ut xbaneb li mâcua'eb aj judío. Xiu xiu cuanquin sa' eb li tenamit jo' ajcui' sa' li q'uiche'. Xiu xiu cuanquin nak ninnume' sa' li palau. Xiu xiu cuanquin xbaneb li neque'xq'ue rib jo' aj pâbanel.
27in labor and travail, in watchings often, in hunger and thirst, in fastings often, and in cold and nakedness.
27Cau ninc'anjelac ut xincuy li raylal. Xincuy li yo'lec' ut cuan nak mâc'a' intzacaêmk. Xincuy intz'ocajic ut xincuy inchaki el. Xincuy li que chi inc'a' tz'akal li cuak'.
28Besides those things that are outside, there is that which presses on me daily, anxiety for all the assemblies.
28Cuan chic nabal li raylal xinc'ul. Ut chirix chixjunil a'an, k'axal cui'chic ninc'oxlac cuulaj cuulaj chirixeb chixjunileb laj pâbanel li cuanqueb yalak bar.
29Who is weak, and I am not weak? Who is caused to stumble, and I don’t burn with indignation?
29Cui cuan li k'un xch'ôl li mâc'a' xmetz'êu, k'axal nintok'oba ruheb. Cui cuan li neque'ch'inan xch'ôleb sa' lix pâbâleb, c'ajo' nak naraho' inch'ôl ut ninc'oxlac chirixeb.
30If I must boast, I will boast of the things that concern my weakness.
30Cui tento tinâtinak chirix lin c'anjel, tinâtinak chirix li c'a' re ru li naxc'ut nak mâc'a' incuanquil injunes re nak inc'a' tânimâk cuu lâin.
31The God and Father of the Lord Jesus Christ, he who is blessed forevermore, knows that I don’t lie.
31Li Acuabej Dios, lix Yucua' li Kâcua' Jesucristo naxnau nak inc'a' nintic'ti'ic. Lok'oninbil taxak li Dios chi junelic k'e cutan.
32In Damascus the governor under King Aretas guarded the city of the Damascenes desiring to arrest me.
32Laj Aretas, a'an li acuabej sa' li tenamit Damasco. Nak cuanquin aran, jun li cuînk li nac'anjelac chiru laj Aretas, quixtakla xc'ac'alenquil li oquebâl sa' li tenamit xban nak quiraj inchapbal.Abanan xincole' sa' ruk'eb. Li tz'ac li sutbil cui' li tenamit cuan jun lix ventanil. Ut aran quine'xcubsi chak sa' jun nimla chacach. Jo'can nak quincole'.
33Through a window I was let down in a basket by the wall, and escaped his hands.
33Abanan xincole' sa' ruk'eb. Li tz'ac li sutbil cui' li tenamit cuan jun lix ventanil. Ut aran quine'xcubsi chak sa' jun nimla chacach. Jo'can nak quincole'.