1If then you were raised together with Christ, seek the things that are above, where Christ is, seated on the right hand of God.
1Chanchan nak xexcuacli cui'chic chi yo'yo êrochben li Cristo nak xexpâban. Ac' chic lê yu'am. Jo'can nak q'uehomak êch'ôl chixbânunquil li châbil na'leb ut chexc'oxlak chirix li cuan sa' choxa bar cuan cui' li Cristo c'ojc'o sa' xnim uk' li Dios xban nak k'axal nim xcuanquil.
2Set your mind on the things that are above, not on the things that are on the earth.
2Junelic chec'oxla li Dios ut mêc'oxla chic lix mâusilal li ruchich'och'.
3For you died, and your life is hidden with Christ in God.
3Lix mâusilal li ruchich'och' mâc'a' chic xcuanquil sa' êbên. Chanchan camenakex chiru. Ac colbilex chic chiru li mâusilal xban nak junajex chic riq'uin li Cristo, ut li Cristo junaj riq'uin li Dios.
4When Christ, our life, is revealed, then you will also be revealed with him in glory.
4Ca'aj cui' riq'uin li Jesucristo cuan kayu'am. Ut nak tol-êlk cui'chic li Jesucristo tixc'utbesi nak lâo li ralal xc'ajol, ut totz'akônk riq'uin lix lok'al.
5Put to death therefore your members which are on the earth: sexual immorality, uncleanness, depraved passion, evil desire, and covetousness, which is idolatry;
5Xban nak ac' chic lê yu'am, canabomak chi junaj cua xrahinquil ru li inc'a' us jo' li co'bêtac yumbêtac, ut li mâus aj na'leb. Ut canabomak xrahinquil ru li mâusilal. Ut mêrahi ru li biomal xban nak li xrahinquil ru li biomal, a'an chanchan ajcui' xlok'oninquil li jalanil dios.
6for which things’ sake the wrath of God comes on the children of disobedience.
6Riq'uin xbânunquil li mâusilal a'in nachal xjosk'il li Dios ut naxteneb li tojba mâc sa' xbêneb li neque'k'etoc re li râtin.
7You also once walked in those, when you lived in them;
7Jo'can ajcui' quebânu chak lâex junxil nak toj cuanquex chak sa' li mâc.
8but now you also put them all away: anger, wrath, malice, slander, and shameful speaking out of your mouth.
8Aban anakcuan mêbânu chic chixjunil li c'a' re ru a'in: mexjosk'o', mêpo' êrib chi ribil êrib, mêbânu li mâusilal, mexk'aban, ut mex-âtinac sa' yibru âtin.
9Don’t lie to one another, seeing that you have put off the old man with his doings,
9Mextic'ti'ic. Mêbânu chic chixjunil li mâusilal a'in xban nak chixjunil li c'a'ak re ru quebânu chak najter ac xerisi sa' lê ch'ôl.
10and have put on the new man, who is being renewed in knowledge after the image of his Creator,
10Anakcuan ac' chic lê yu'am. Li Dios, a'an li quijaloc re lê yu'am ut a'an tâtenk'ânk êre cuulaj cuulaj chixtzolbal êrib riq'uin re nak têtau ru chi tz'akal chanru li Dios ut têbânu li naraj a'an.
11where there can’t be Greek and Jew, circumcision and uncircumcision, barbarian, Scythian, bondservant, freeman; but Christ is all, and in all.
11Lâo aj pâbanel juntak'êto chiru li Dios xban nak junajo sa' li ac' yu'am. Moco jalaneb ta laj griego chiruheb laj judío. Moco jalaneb ta li tzolbileb chiruheb li inc'a' tzolbileb. Moco jalaneb ta li xe'xbânu li circuncisión chiruheb li inc'a' xe'xbânu. Moco jalan ta li junjûnk usta jalan xtenamit. Moco jalaneb ta li cuanqueb xpatrón chiruheb li mâc'a'eb xpatrón. Li k'axal lok' xc'oxlanquil a'an a'in: Li Jesucristo cuan riq'uineb li junjûnk li neque'pâban re ut junajo chic sa' xc'aba' li Jesucristo.
12Put on therefore, as God’s chosen ones, holy and beloved, a heart of compassion, kindness, lowliness, humility, and perseverance;
12Li Dios k'axal nequexra ut quixsic' êru chok' ralal xc'ajol. Jo'can nak chexcuânk sa' tîquilal. Chetok'oba ruheb lê ras êrîtz'in ut chetenk'aheb. Mêk'etk'eti êrib. Chexcuânk sa' tûlanil ut checuyak li raylal.
13bearing with one another, and forgiving each other, if any man has a complaint against any; even as Christ forgave you, so you also do.
13Checuyak êrib chiribil êrib. Ut cui cuan junak cuan xmâc chêru, checuyak xmâc. Jo' nak quixcuy êmâc li Kâcua', jo'can ajcui' chebânu lâex.
14Above all these things, walk in love, which is the bond of perfection.
14Li k'axal lok' xbânunquil chiru chixjunil li c'a'ak re ru a'in, a'an li rahoc ib xban nak riq'uin a'an junajak li kac'a'ux ut tz'akalak re ru li takabânu.
15And let the peace of God rule in your hearts, to which also you were called in one body; and be thankful.
15Junajakex taxak sa' lê pâbâl xban nak sic'bil êru xban li Dios. Chicuânk li tuktûquilal sa' lê ch'ôl li naxq'ue li Cristo re nak texcuânk sa' xyâlal. Ut junelic chebantioxi chiru li Dios li usilal xbânu êre.
16Let the word of Christ dwell in you richly; in all wisdom teaching and admonishing one another with psalms, hymns, and spiritual songs, singing with grace in your heart to the Lord.
16Li râtin li Cristo chicanâk sa' êch'ôl chi junelic re nak cuânk êna'leb. Chetzolak êrib chêribil êrib ut chetenk'a êrib chêribil êrib sa' lê pâbâl. Chexbichânk re xlok'oninquil li Dios. Chexbichânk jo' naxc'ut chêru li Santil Musik'ej ut junelic chexbantioxînk chiru li Dios.
17Whatever you do, in word or in deed, do all in the name of the Lord Jesus, giving thanks to God the Father, through him.
17Ut chixjunil li c'a'ru têye ut têbânu, chebânuhak re xq'uebal xlok'al li Jesucristo. Ut junelic chexbantioxînk chiru li Acuabej Dios sa' xc'aba' li Kâcua' Jesucristo.
18Wives, be in subjection to your husbands, as is fitting in the Lord.
18Ex ixakilbej, chepâbâk lê bêlom jo' êc'ulub xbânunquil xban nak lâex chic aj pâbanel.
19Husbands, love your wives, and don’t be bitter against them.
19Ut lâex bêlomej, cherahak lê rixakil ut mexjosk'o' riq'uineb.
20Children, obey your parents in all things, for this pleases the Lord.
20Ut jo'can ajcui' lâex alalbej, junelic chexpâbânk chiruheb lê na' êyucua' xban nak a'an li nacuulac chiru li Kâcua' Dios.
21Fathers, don’t provoke your children, so that they won’t be discouraged.
21Ex yucua'bej, mêch'ila lê ralal êc'ajol chi mâc'a' rajbal re nak inc'a' tâch'inânk xch'ôleb.
22Servants, obey in all things those who are your masters according to the flesh, not just when they are looking, as men pleasers, but in singleness of heart, fearing God.
22Ex aj c'anjel, junelic chexpâbânk chiruheb lê patrón. Chanru nak nequexc'anjelac nak yô chêrilbal lê patrón, jo'can ajcui' texc'anjelak nak inc'a' yô chêrilbal. Mexc'anjelac re xnimobresinquil êrib. Chexc'anjelak ban chi anchal lê ch'ôl xban nak lâex nequera li Kâcua' Dios.
23And whatever you do, work heartily, as for the Lord, and not for men,
23Nak yôquex chi c'anjelac chiru lê patrón, yôquex ajcui' chi c'anjelac chiru li Kâcua' Dios xban nak lâex rehex chic li Dios. Jo'can nak chixjunil li c'a'ru têbânu, chebânuhak chi anchal êch'ôl.
24knowing that from the Lord you will receive the reward of the inheritance; for you serve the Lord Christ.
24Jo'can chebânu xban nak lâex ac nequenau nak li Kâcua' Dios tâq'uehok lê k'ajcâmunquil li yechi'inbil êre xban nak li Kâcua' Jesucristo, a'an li tz'akal patrón sa' êbên ut yôquex chi c'anjelac chiru.Li ani tixbânu li inc'a' us tixc'ul xtojbal xmâc a' yal c'a'ru lix mâc xban nak li Dios inc'a' naxsic' ru ani tixq'ue chixtojbal xmâc.
25But he who does wrong will receive again for the wrong that he has done, and there is no partiality.
25Li ani tixbânu li inc'a' us tixc'ul xtojbal xmâc a' yal c'a'ru lix mâc xban nak li Dios inc'a' naxsic' ru ani tixq'ue chixtojbal xmâc.