1Ut laj Jacob qui-el saß li naßajej aßan ut quixtiquib cuißchic xic saß lix tenamit. Nak yô chi xic, quixcßuleb lix ángel li Kâcuaß Dios.2Nak quirileb aßan, laj Jacob quixye: —Aßineb lix soldado li Kâcuaß Dios.— Ut quixqßue chokß xcßabaß li naßajej aßan Mahanaim.3Laj Jacob quixtaklaheb lix takl chi ubej re nak teßxic saß li tenamit Seir li cuan xcuênt Edom, re nak teßxye re laj Esaú nak cuulac re laj Jacob.4Laj Jacob quixye reheb lix takl: —Joßcaßin têye re laj Esaú: “Kâcuaß Esaú, châlc cuißchic re âcuiqßuin laj Jacob lâ cuîtzßin. Aßan xye nak tixqßue rib rubel âtakl. Chalen relic arin, riqßuin laj Labán cuan chak,” chaßkex re.5Ut têye ajcuiß re nak nabaleb lin quetômk cuan; cuan incuacax, cuan inbûr. Ut cuan ajcuiß nabaleb inmôs, joß cuînk joß ixk. Joßcan nak xintakla xyebal chi joßcaßin. Usan cui tinixcßul saß xyâlal, chan laj Jacob. Ut eb lix takl laj Jacob queßcôeb riqßuin laj Esaú.6Nak queßsukßi chak eb lix takl queßxye re laj Jacob: —Xocuulac riqßuin laj Esaú lâ cuas ut aßan yô chi châlc châcßulbal. Ut xeßchal ajcuiß câhib ciento li cuînk chirix, chanqueb.7Nak laj Jacob quirabi li cßaßru queßxye, mâ caßchßin nak quixucuac ut cßajoß nak qui-oc xcßaßux. Quixjachiheb ru li cristian li cuanqueb rochben joß eb ajcuiß lix cuacax ut lix bûr, joß ajcuiß eb lix camello. Chi joßcan quicana chi cuib chßût li cßaßru re.8Laj Jacob cuan saß xchßôl nak mâre laj Esaú tâchâlk chi pletic riqßuin. Cui laj Esaú tixtiquib pletic riqßuineb li jun chßût, li jun chßût chic târûk teßêlelik re teßxcol rib.9Ut laj Jacob qui-oc chi tijoc ut quixye: —At inDios, lâat li Dios li quixlokßoni laj Abraham lin xeßtônil yucuaß. Ut lâat ajcuiß catxlokßoni chak laj Isaac, lin yucuaß. Lâat xatyehoc cue nak tinsukßîk cuißchic saß lin tenamit li cuanqueb cuiß lin comon. Xaye ajcuiß cue nak tâbânu li usilal cue.10Lâin mâcuaß incßulub chixjunil li usilal xabânu cue. Mâcßaß cuan cue nak xinnumeß saß li nimaß Jordán. Caßaj cuiß lin xukß natelnac saß cuukß. Ut anakcuan nabal lin biomal cuan xban nak lâat xatqßuehoc re.11Bânu usilal cue, chinâcol saß rukß laj Esaú li cuas. Lâin ninxucuac xban li cuas. Naru tinixcamsi ut naru tixcamsiheb li cuixakil joß eb ajcuiß lin cocßal.12Lâat junxil caye chak cue nak tinâcuosobtesi ut caye ajcuiß nak teßcuânk nabal li cualal incßajol joß xqßuial ru li samaib li cuan chire li palau, li incßaß naru rajlanquil xban xqßuial, chan.13Laj Jacob quixnumsi li kßojyîn aran. Ut saß xyânkeb li cßaßru cuan re, quixsicß ru li mâtan li tixqßue re laj Esaú.14Ut li mâtan li tixqßue re li ras, aßan aßin: cuib ciento li ixki chibât ut junmay têlom, ut cuib ciento li ixki carner ut junmay li têlom;15lajêb xcâcßâl li camello rochben li ral; caßcßâl li bâc ut lajêb li toro; junmay li ixki bûr ut lajêb têlom.16Ut laj Jacob quixkßaxtesiheb li xul aßin saß rukßeb lix môs. Junjûnk chi môs quicßamoc reheb li jûnk chßûtal chi xul. Ut laj Jacob quixye ajcuiß reheb lix môs: —Lâex xbên cua texxic ut najt caßchßinak êyânk nak texxic, chan.17Ut quixye re lix môs, li tâxic chi ubej: —Nak tâcßul laj Esaú li cuas, aßan tixpatzß âcue, “¿Ani âpatrón ut bar xic âcue? ¿Ani aj e li quetômk li yôcat chixcßambal?” chaßak âcue.18Ut lâat tâye re, “At Kâcuaß Esaú, li quetômk aßin li yôquin chixcßambal, aßan lâ mâtan xtakla chak laj Jacob lâ môs. Aßan yô chak chi châlc chikix,” chaßkat re, chan laj Jacob re li môs li tâxic chi ubej.19Joßcan ajcuiß quixye re li xcab ut li rox li quixtakla ut chixjunileb li yôqueb chi cßamoc re li jûnk chßûtal chi xul. —Joßcan têye re laj Esaú nak têcßul, chan reheb.20Ut quixye ajcuiß reheb: “Laj Jacob lâ môs yô chak chi châlc chikix,” chaßkex re laj Esaú.— Laj Jacob quixbânu chi joßcaßin xban nak cuan saß xchßôl nak tâkßunâk xchßôl laj Esaú nak târileb lix mâtan. Ut quixcßoxla nak mâre tâcßulekß saß xyâlal xban laj Esaú.21Quixtaklaheb lix môs chixkßaxtesinquil lix mâtan laj Esaú ut laj Jacob toj quicana chixnumsinquil li kßojyîn aran.22Saß ajcuiß li kßojyîn aßan, laj Jacob quicuacli ut quixtaklaheb chi xcaßbichal li rixakil jun pacßal li nimaß Jaboc. Quixtaklaheb ajcuiß li cuib chi môs ixk joß ajcuiß li ralal junlaju.23Ut laj Jacob quixnumsi ajcuiß jun pacßal li nimaß chixjunil li cßaßru re.24Nak laj Jacob quicana xjunes, quicuulac riqßuin jun xtakl li Dios chanchan jun cuînk ut queßoc chixkßuchinquil ribeb rochben laj Jacob toj retal quisakêu.25Li cuînk quiril nak cau rib laj Jacob ut incßaß quixcuy xmetzßêu. Quixtochß laj Jacob saß xcßulbal rib xbakel li raß. Ut quibokße xbakel li raß laj Jacob nak yô chixyalbal xmetzßêu.26Ut li cuînk quixye re laj Jacob: —Chinâcuachßab xban nak yô chi sakêuc, chan re. Ut laj Jacob quixye re: —Cui incßaß tinâcuosobtesi, incßaß tatcuachßab, chan.27Ut li cuînk quixpatzß re: —¿Ani âcßabaß lâat?— Laj Jacob quixye re, —Aj Jacob incßabaß.—28Ut li cuînk quixye: —Anakcuan mâcuaß chic aj Jacob âcßabaß. Aj Israel chic âcßabaß xban nak xayal âmetzßêu riqßuin li Dios joß ajcuiß riqßuineb li cuînk. Lâat cau âcuib, chan.29Ut laj Jacob quixye re: —Bânu usilal ye cue ani âcßabaß lâat, chan. Ut lix takl li Dios quixye re laj Jacob: —¿Cßaßut nak tâcuaj tânau ani incßabaß? chan. Ut lix takl li Dios quirosobtesi laj Jacob saß li naßajej aßan.30Laj Jacob quixqßue chokß xcßabaß li naßajej aßan Peniel. Quixqßue lix cßabaß aßin xban nak quixye: —Saß li naßajej aßin xcuil ru li Kâcuaß Dios ut toj yoßyôquin, chan.31Xban nak quibokße xbakel li raß, nayêkan chic li rok laj Jacob nak qui-el saß li naßajej Peniel. Yô chak chi êlc li sakße nak qui-el aran.Chalen chak aßan, eb li ralal xcßajol laj Israel incßaß nequeßxtiu li richß mul xbakel raß li xul xban nak quibokße xbakel li raß laj Jacob.32Chalen chak aßan, eb li ralal xcßajol laj Israel incßaß nequeßxtiu li richß mul xbakel raß li xul xban nak quibokße xbakel li raß laj Jacob.