1Raylal tâchâlk saß xbêneb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb lin tenamit xban nak xeßxcanab chi jeqßuîc ruheb lin tenamit ut xeßxcanab chi sachecß ruheb.2Aßan aßin li naxye li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel reheb laj cßamol be li sicßbileb ru chirilbal lix tenamit: —Lâex incßaß xerileb chi us lin tenamit. Xejeqßui ban ruheb ut xecanabeb chi êlelic. Joßcan nak lâin texinqßue chixtojbal êmâc xban li mâusilal xebânu.3Ut lâin tinchßutubeb cuißchic ruheb lin tenamit li joß qßuial xeßcoleß saß eb li naßajej li xinjeqßui cuiß ruheb. Tebincßam cuißchic saß lix naßajeb ut tâcuânk ralal xcßajoleb ut teßqßuiânk cuißchic.4Ut lâin tinxakabeb cuißchic laj ilol reheb. Ut incßaß chic teßxucuak chi moco teßsachekß ruheb, chan.5Quixye li Kâcuaß: —Tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßue chi yoßlâc jun li Rey tîc xchßôl. Aßan tâyoßlâk saß xyânkeb li ralal xcßajol laj David. Aßan tâcuânk xnaßleb chi taklânc. Ut târakok âtin saß tîquilal saß ruchichßochß.6Nak cuânk saß xcuanquil, eb laj Judá teßcuânk chi mâcßaß chßaßajquilal. Eb laj Israel teßcuânk chi cßojcßo xchßôleb. Ut li rey aßan tixcßabaßin “Li Kâcuaß aj qßuehol tîquilal”.7Li Kâcuaß quixye: —Tâcuulak xkßehil nak eb laj Israel teßxbânu li juramento saß incßabaß lâin li yoßyôquil Dios, abanan incßaß chic teßxpatzß li naßajej Egipto, li queßisîc cuiß.8Teßxpatzß ban li naßajej li cuan saß li norte ut eb li naßajej li queßjeqßuîc cuiß ruheb nak teßxbânu li juramento saß incßabaß lâin. Ut eb laj Israel teßcuânk cuißchic saß lix naßajeb, chan li Dios.9Laj Jeremías quixye: —Xban li cßaßru nequeßxbânu li profetas, lâin nayotßeß inchßôl chiru li Kâcuaß. Ut xban lix santil âtin, ninsicsot. Chanchan tincalâk. Chanchan nak xcuucß nabal li vino.10Saß li naßajej aßin nabaleb li nequeßxmux ru xsumlajiqueb. Eb li tenamit yalyôqueb xkße chixbânunquil li mâusilal. Xban nak li cuanqueb saß xcuanquil nequeßxbânu li cßaßru nequeßraj xjuneseb, joßcan nak li Kâcuaß quixtzßektâna li chßochß. Chaki chic li chßochß ut chaki chic li pachßayaß.11Eb li profeta ut eb laj tij incßaß us xnaßlebeb. Eb aßan mâcßaß nequeßraj re. Usta saß lin templo nequeßxbânu li mâusilal, chan li Kâcuaß.12Tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßue li raylal saß xbêneb. Tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb. Chanchan nak tincanabeb saß kßojyîn saß jun be yolyo ru. Chanchan nak tiquisinbilakeb nak tebinsach ruheb.13Lâin ninnau cßaßru li mâc nequeßxbânu lix profeteb laj Samaria. Queßâtinac saß xcßabaß li yîbanbil dios Baal. Ut aßaneb li queßqßuehoc reheb lin tenamit chi mâcobc.14Joßcaneb ajcuiß li profetas li cuanqueb Jerusalén. Kßaxal cuißchic yibru nequeßxbânu. Nequeßxmux ru lix sumlajiqueb ut nequeßticßtißic. Eb aßan nequeßoquen chirixeb li incßaß useb xnaßleb. Ut incßaß nequeßxcanab xbânunquil li mâusilal. Chicuu lâin eb aßan juntakßêteb riqßuineb laj Sodoma ut eb laj Gomorra.15Aßan aßin li quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios chirixeb li profeta: Xban li mâc queßxbânu li profetas aj Jerusalén, xnumta li mâc saß chixjunil li naßajej aßin. Xban li mâc queßxbânu, lâin tinqßue raylal saß xbêneb. Chanchan nak tinqßue li tzacaêmk cßa chixtzacaheb ut chanchan nak tinqßue li haß li banbil xsaß chiruqßueb, chan.16Li Kâcuaß li nimajcual Dios quixye reheb li cuanqueb Jerusalén: —Mêrabi li cßaßru nequeßxye eb li profeta aßin. Junes ticßtiß nequeßxye. Yal cßoxlanbil xbaneb aßan. Mâcuaß lâin quinyehoc re.17Rajlal nequeßxye reheb li xicß nequeßiloc cue, “Li Kâcuaß xye nak texcuânk saß tuktûquil usilal”. Ut nequeßxye ajcuiß reheb li nequeßxqßue xchßôl chixbânunquil li cßaßru nequeßraj xjuneseb, “Bânuhomak li cßaßru nequeraj. Mâcßaß têcßul”, chanqueb.18Abanan, ¿Ma cuan ta biß junak naxnau cßaßru cuan saß xchßôl li Kâcuaß? ¿Ma cuan ta biß junak quiril ut quirabi nak yô chi âtinac? ¿Ma queßraj ta biß rabinquil li râtin li Kâcuaß? ¿Ma queßxbânu ta biß li cßaßru quixye?19Lix joskßil li Kâcuaß chanchan li câk-sut-ikß. Nak li Kâcuaß târisi xjoskßil saß xbêneb li nequeßxbânu li mâusilal, chanchanak li câk-sut-ikß nak tâchâlk saß xbêneb.20Lix joskßil li Kâcuaß incßaß tânumekß toj tixbânu li cßaßru quixcßoxla xbânunquil. Saß eb li cutan tâchâlk têtau ru lix yâlal chi tzßakal.21Li Kâcuaß quixye: —Usta mâcuaß lâin quinxakaban reheb, abanan eb aßan queßxqßue rib chokß profeta. Lâin incßaß queßcuâtina, abanan eb aßan queßxqßue rib chi âtinac saß incßabaß.22Cui ta queßxnau li cßaßru cuan saß inchßôl lâin, queßxye raj li cuâtin reheb lin tenamit. Ut eb aßan queßsukßi raj cuiqßuin ut queßxcanab raj xbânunquil li mâusilal.23Lâin li Kâcuaß Dios. Cuanquin yalak bar chi nachß ut chi najt.24¿Ma naru ta biß nequeßxmuk rib li cristian chicuu? ¿Ma cuan ta biß junak naßajej li incßaß nacuil lâin? Lâin cuanquin yalak bar, joß saß choxa joß saß ruchichßochß.25Lâin nacuabi li cßaßru nequeßxye li profetas aj balakß. Nequeßticßtißic saß incßabaß ut nequeßxye: “Joßcaßin xinmatqßue”, chanqueb.26¿Joß najtil chic teßxye li ticßtiß saß incßabaß, li ticßtiß li yal nequeßxcßoxla xjuneseb?27¿Ma nequeßxcßoxla ta biß li profeta aßan nak tineßxtzßektâna lin tenamit riqßuin li cßaßru nequeßxye chi ribileb rib joß queßxbânu lix xeßtônil yucuaß nak queßxlokßoni li yîbanbil dios Baal?28Li ani namatqßuec chixyehak cßaßru lix matcß. Ut li ani naxnau li cuâtin, chixyehak resil chi anchal xchßôl. ¿Ma kßaxal us ta biß li qßuim chiru li trigo?29¿Ma mâcuaß ta biß chanchan li xam li cuâtin? Li cuâtin chanchan li martillo li naxjori li pec li naxten.30Yô injoskßil saß xbêneb li profetas li nequeßâtinac chi ribileb rib ut nequeßxye nak lâin xinyehoc re li cßaßru nequeßxye.31Yô injoskßil saß xbêneb li nequeßâtinac chi nabal ut nequeßxye nak lâin xinyehoc re li cßaßru nequeßxye.32Yô injoskßil saß xbêneb li nequeßâtinac joß profeta ut nequeßxye lix matqßueb li mâcßaß nequeßoc cuiß. Nequeßxqßue lin tenamit chi mâcobc riqßuin li ticßtiß nequeßxye. Mâcuaß lâin xinâtinac riqßuineb chi moco xinxakabeb chokß profeta. Incßaß nequeßxtenkßaheb lin tenamit, chan li Kâcuaß.33At Jeremías, cui eb lin tenamit teßpatzßok âcue, malaj ut junak profeta malaj ut aj tij, ut teßxye âcue, “¿Cßaßru xye li Kâcuaß anakcuan?” tâye reheb, “Li cßaßru xye li Kâcuaß, aßan nak lâex tzßektânanbilex chic.”34Cui junak profeta malaj ut junak laj tij malaj ut eb li tenamit teßxye, “Joßcaßin xye li Kâcuaß” chaßakeb, lâin tinqßueheb chixtojbal xmâqueb, joß eb ajcuiß li ralal xcßajol.35Li junjûnk tixpatzß reheb li ras ut rîtzßin ut tixpatzß reheb li ramîg cßaßru quixye li Kâcuaß. ¿Cßaßru catxsume cuiß li Kâcuaß? chaßakeb.36Incßaß chic tâjulticokß reheb xyebal, “Aßin râtin li Kâcuaß” xban nak cui teßxbânu aßan, lâin tinsukßisi li cuâtin chokß raylal chokß reheb. Eb li tenamit queßxjal ru li cuâtin lâin lix Dioseb laj Israel. Nim incuanquil ut yoßyôquin.37At Jeremías, lâat tâpatzß reheb li profeta cßaßru quinye reheb ut chanru quinsumeheb.38Cui nequeßxkßet li cuâtin ut nequeßxye nak aßan li râtin li Dios li yôqueb chixyebal, cui teßxye cuißchic “Aßin râtin li Kâcuaß” ut lâin ac xinye reheb nak incßaß teßxye chi joßcan,39lâat tâye reheb nak lâin tintzßektânaheb ut tintzßektâna ajcuiß li tenamit li xinqßue reheb aßan ut reheb ajcuiß lix xeßtônil yucuaß.Tincubsi xcuanquileb chi junaj cua ut tincßut xxutâneb chi junelic. Ut mâ jokße tâsachk saß xchßôleb, chan li Dios.40Tincubsi xcuanquileb chi junaj cua ut tincßut xxutâneb chi junelic. Ut mâ jokße tâsachk saß xchßôleb, chan li Dios.