1Nak ac yô xcâ chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías, li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías chirixeb chixjunileb laj Judá. Aßin quicßulman saß li xbên chihab nak laj Nabucodonosor cuan chokß xreyeb laj Babilonia.2Ut laj Jeremías quiâtinac riqßuineb li cuanqueb Judá ut riqßuineb li cuanqueb Jerusalén.3Ut quixye reheb: —Chalen nak yô oxlaju chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Josías li ralal laj Amón ut toj anakcuan li Kâcuaß yô chi âtinac cuiqßuin. Ut chiru oxib xcaßcßâl chihab lâin rajlal yôquin chixyebal êre li cßaßru quixye li Kâcuaß. Abanan lâex incßaß xex-abin.4Li Kâcuaß xtakla êriqßuin nabal sut eb li profetas li nequeßcßanjelac chiru, abanan lâex incßaß queqßue retal li cßaßru queßxye chi moco xex-abin chiruheb.5Eb li profetas queßxye êre, “Canabomak xbânunquil li mâusilal. Mêbânu chic li incßaß us re nak naru texcuânk saß li naßajej li quiqßueheß êre lâex ut reheb ajcuiß lê xeßtônil yucuaß chi junelic xban li Kâcuaß.6Mêlokßoniheb li jalanil dios chi moco texcßanjelak chiruheb, chi moco têtâkeheb. Mêchikß injoskßil riqßuin xlokßoninquil li cßaßru xeyîb riqßuin lê rukß re nak lâin incßaß tinqßue raylal saß êbên,” chanqueb.7Abanan lâex incßaß xerabi li cßaßru xinye êre. Xechikß ban injoskßil riqßuin xyîbanquil lê jalanil dios. Joßcan nak xebok raylal saß êbên.8Joßcan nak li Kâcuaß li nimajcual Dios xye chi joßcaßin, “Lâex incßaß xerabi li cßaßru xinye êre.9Joßcan nak lâin tinbokeb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß li norte. Tâchâlk ajcuiß rochbeneb laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia, li tâcßanjelak chicuu. Lâin tintaklaheb chi numtâc saß xbêneb li cuanqueb saß li naßajej aßin, joß eb ajcuiß li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam re nak tinsach ruheb chi junelic. Xiu xiu rilbal teßcanâk ut teßseßêk.10Incßaß chic tâabimânk li bich re sahil chßôlej. Incßaß chic tâabimânk li bich re sumlâc, chi moco tâabîk chic xyâb li queßec, ut incßaß chic lochlôkeb li candil.11Chixjunil li naßajej aßin tâosokß ut tâcanâk chi mâcßaß chic cuan chi saß. Xucuajel rilbal li cßaßru tixcßul. Ut eb li tenamit teßcßanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia chiru lajêb xcâcßâl chihab.12Abanan nak acak xnumeß li lajêb xcâcßâl chihab, lâin tinqßue lix reyeb laj Babilonia chixtojbal lix mâc, joß eb ajcuiß li tenamit. Lâin tincanab lix naßajeb chi mâcßaß cuan chi saß chi junelic, chan li Dios.13Lâin tinqßueheb chixcßulbal chixjunil li raylal li xinye. Teßxcßul chixjunil li raylal li tzßîbanbil saß li hu aßin joß quixye li profeta Jeremías chirixeb chixjunileb li tenamit.14Nabaleb li xnînkal ru tenamit ut eb li rey teßnumtâk saß xbêneb ut teßcanâk rubel xcuanquileb. Lâin tinqßueheb chixtojbal xmâqueb aß yal chanru lix yehom xbânuhomeb,” chan li Kâcuaß.15Joßcaßin quixye cue li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel: —Chap li secß li tinqßue âcue li nujenak riqßuin vino retalil lin joskßil ut tâqßue chiruqßueb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li tatintakla cuiß.16Nak teßrucß li vino, sicsotkeb xbaneb xxiu ut teßlôcokß ru xban li plêt li tintakla saß xbêneb, chan li Dios.17Joßcan nak lâin quinchap li secß li quixqßue cue li Kâcuaß retalil lix joskßil. Ut quinqßue reheb li xnînkal ru tenamit li quintaklâc cuiß xban li Kâcuaß.18Aßaneb aßin li tenamit li teßcßuluk raylal: eb li cuanqueb Jerusalén ut eb li cuanqueb saß eb li tenamit li cuanqueb Judá; joß eb ajcuiß lix reyeb ut eb li cuanqueb xcuanquil. Xinbânu chi joßcan re nak xucuajel rilbal teßcanâk ut re nak teßsachekß ruheb ut re ajcuiß nak teßseßêk ut teßhobekß joß yôqueb xcßulbal toj chalen anakcuan.19Ut teßcßuluk ajcuiß raylal laj faraón lix reyeb laj Egipto ut chixjunileb li nequeßtenkßan re, eb li cuanqueb xcuanquil joß eb ajcuiß chixjunileb li tenamit.20Teßcßuluk ajcuiß raylal eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb aran; chixjunileb lix reyeb laj Uz; chixjunileb lix reyeb laj Filistea li cuanqueb saß eb li tenamit Ascalón, Gaza, Ecrón ut li joß qßuial chic queßcana chi yoßyo aran Asdod;21ut teßcßuluk ajcuiß raylal eb laj Edom; eb laj Moab; ut eb li ralal xcßajol laj Amón;22ut chixjunileb li rey li cuanqueb Tiro; ut chixjunileb li rey li cuanqueb Sidón; ut chixjunileb li rey li cuanqueb chire li palau.23Teßcßuluk ajcuiß raylal chixjunileb li cuanqueb saß eb li tenamit Dedán, Tema ut Buz; joß eb ajcuiß li cuanqueb saß najtil tenamit;24ut eb li rey li cuanqueb Arabia; joß eb ajcuiß lix reyeb li cuanqueb saß li chaki chßochß, li jalan jalânk xtenamiteb.25Ut teßcßuluk ajcuiß raylal chixjunileb li rey li cuanqueb Zimri ut eb li cuanqueb Elam ut eb li cuanqueb Media,26joß eb ajcuiß chixjunileb li rey li cuanqueb saß li norte, ut eb li cuanqueb chi nachß joß ajcuiß li cuanqueb chi najt. Teßcßuluk raylal chixjunileb li naßajej li cuanqueb saß ruchichßochß. Ut mokon chic lix reyeb laj Babilonia tixcßul li raylal.27Ut li Kâcuaß quixye cue: —Lâat tâye reheb: Joßcaßin quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel. Cßulumak li raylal. Chanchan nak tex-ucßak toj texcalâk ut texxaßcuak ut textßanekß. Ut incßaß chic texcuaclîk xban li plêt li tintakla saß êbên.28Cui eb aßan incßaß teßraj xcßulbal li raylal tâye reheb, “Li Kâcuaß li nimajcual Dios xye nak tento têcßul.”29Lâin oc cue chixtaklanquil li raylal saß êbên lâex li cuanquex Jerusalén, li nequeßxcßabaßin incßabaß. ¿Ma texcolekß ta biß lâex chiru li raylal li tintakla saß êbên? ¿Ma incßaß ta biß têtoj rix lê mâc? Lâin tintakla li raylal saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß, chan li Kâcuaß li nimajcual Dios.30At Jeremías, tâye reheb chixjunil li tinye âcue. Tâye reheb chi joßcaßin: Li Kâcuaß tââtinak chak saß choxa chi cau xyâb xcux. Toj saß lix santil naßaj tââtinak ut tixye resil li raylal châlc re saß xbên lix tenamit. Tixjap re joß nak nequeßxjap reheb li nequeßyatzßoc re li uvas. Chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß teßrabi nak tââtinak li Kâcuaß.31Teßrabi chixjunileb toj saß xmaril li ruchichßochß nak li Kâcuaß li nimajcual Dios târakok âtin saß xbêneb li tenamit. Li Kâcuaß tixqßueheb chixjunileb chixtojbal lix mâqueb ut tixqßueheb chi camsîc riqßuin chßîchß li nequeßbânun re li mâusilal, chan li Kâcuaß.32Ut li Kâcuaß quixye ajcuiß nak tâchâlk raylal saß xbêneb li junjûnk chi xnînkal ru tenamit. Cßajoß li raylal li teßxcßul chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß. Chanchanak li câk-sut-ikß li nasachoc.33Ut eb li xeßqßueheß chi camsîc xban li Kâcuaß tßanaxînkeb yalak bar saß chßochß joß li cßot. Mâ ani tâyâbak chirixeb, chi moco teßmukekß.34Lâex li nequeßcßamoc be chiruheb lin tenamit chexyâbak. Chexyâbak ut chetolcßosi êrib saß li poks retalil li xrahil êchßôl xban nak cuulac re xkßehil nak texcamsîk. Chanchanakex chic li châbil secß li quijoreß.35Incßaß naru teßêlelik li nequeßcßamoc be. Mâ bar târûk teßxcol ribeb li nequeßiloc reheb lin tenamit.36Tâabîk xyâb xcuxeb nak teßyâbak xban xrahil xchßôleb ut teßxjap reheb xban li raylal li teßxcßul nak li Kâcuaß tixsach ru lix naßajeb.37Li naßajej li cßajoß xchßinaßusal tâsachekß ru xban nak yô xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb.Li Kâcuaß tixcßutbesi lix joskßil joß jun li cakcoj li na-el chak chixsicßbal lix tib. Lix naßajeb li tenamit tâsachekß ru xbaneb li xicß nequeßiloc reheb, xban nak yô xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb.38Li Kâcuaß tixcßutbesi lix joskßil joß jun li cakcoj li na-el chak chixsicßbal lix tib. Lix naßajeb li tenamit tâsachekß ru xbaneb li xicß nequeßiloc reheb, xban nak yô xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb.