1示巴女王來訪所羅門(代下9:1~8)示巴女王聽到所羅門因耶和華的名所得的名聲,就來要用難題試試他。
1Li reina li cuan aran Sabá quirabi resil nak kßaxal cuan xnaßleb laj Salomón xban nak naxqßue xlokßal li Dios. Joßcan nak cô aran Jerusalén chi patzßoc riqßuin re rilbal ma tixsume tana li patzßoc li kßaxal chßaßaj xsumenquil.
2她帶著大批隨員到耶路撒冷來,又有駱駝馱著香料、許多金子和寶石。她來到所羅門那裡,就把她心裡所有的難題都對他說出來。
2Joßcan nak cô Jerusalén riqßuin laj Salomón rochbeneb nabal aj cßanjel chiru. Ut nabaleb li camellos li yôqueb chi îkânc re li cßaßru quixcßam. Nabal li sununquil ban quixcßam ut nabal li oro. Ut quixcßam ajcuiß li tertôquil pec. Nak quicuulac riqßuin laj Salomón quixye re li joß qßuial li cuan saß xchßôl nak tixye.
3所羅門把她所有的問題都給她解說明白,沒有一件事難倒王,使王不能回答她的。
3Li rey Salomón quixsume chixjunil li cßaßru quixpatzß li reina. Ut mâ jun li patzßoc incßaß ta quixsume.
4示巴女王看見所羅門的一切智慧和他建造的宮殿、
4Li reina re Sabá quixqßue retal nak laj Salomón cuan xnaßleb ut quixqßue ajcuiß retal li palacio li quixyîb.
5桌上的食物、臣僕的座位、僕人的侍候、他們的服飾、王的酒政和王在耶和華的殿獻上的燔祭,就驚奇得不知所措。
5Ut quixqßue ajcuiß retal li tzacaêmk li nequeßxtzaca joß ajcuiß lix naßajeb li nequeßcßanjelac chiru laj Salomón. Quixqßue ajcuiß retal li rakßeb li nequeßtaklan, joß ajcuiß li rakßeb li nequeßcßanjelac. Ut quixqßue ajcuiß retal li cßatbil mayej li naxqßue saß lix templo li Kâcuaß. Riqßuin chixjunil li quiril, quisach xchßôl.
6於是她對王說:“我在本國聽見有關你的事和你的智慧,原來都是真的;
6Ut li reina quixye re li rey Salomón: —Tzßakal yâl li quicuabi resil saß lin tenamit nak nabal li cßaßru âcue ut kßaxal cuißchic cuan ânaßleb.
7以前我並不相信那些話,等到我來了,親眼看見,才知道人告訴我的還不到一半;你的智慧和財富,超過我所聽聞的。
7Lâin incßaß ninpâb toj xinchal arin ut riqßuin xnakß cuu xcuil chixjunil. Yâl nak kßaxal cuan ânaßleb ut nabal li cßaßru âcue. Yâl li cßaßru quicuabi resil châcuix. Riqßuin aßin ninqßue retal nak moco tzßakal ta yi jach li queßxserakßi cue.
8屬你的人是有福的,你的這些臣僕是有福的,他們常常侍立在你面前,聆聽你的智慧。
8Us xak reheb chixjunileb li cuanqueb âcuiqßuin. Us xak reheb li nequeßcßanjelac châcuu xban nak junelic yôqueb chirabinquil li châbil naßleb âcuiqßuin.
9耶和華你的 神是應當稱頌的!他喜悅你,使你坐在以色列的王位上;因為耶和華永遠喜愛以色列,所以立你作王,要你秉行公義。”
9Lokßoninbil taxak ru li Kâcuaß lâ Dios xban nak xcßojob xchßôl saß âbên ut xatxxakab saß li cuanquilal saß xbêneb laj Israel. Li Kâcuaß junelic naxraheb laj Israel. Joßcan nak xatxxakab chokß xreyeb re nak tattaklânk saß xbêneb saß xyâlal ut saß tîquilal, chan.
10示巴女王贈送的禮物(代下9:9~11)於是示巴女王把約四千公斤金子、大批香料和寶石送給王;以後奉來的香料再也沒有像示巴女王送給所羅門的那麼多。
10Li reina re li tenamit Sabá quixsi re li rey Salomón caßchßin chic mâ jun ciento quintal li oro. Ut quixsi ajcuiß re nabal li sununquil ban joß ajcuiß li tertôquil pec. Mâ jun sut quisiheß nabal li sununquil ban re li rey Salomón joß li quixsi li reina.
11此外,從俄斐運金子來的希蘭船隊,又從俄斐運了大批檀香木和寶石來。
11Eb li jucub li quixtakla li rey Hiram, li quicßamoc chak re li oro aran Ofir, queßxcßam ajcuiß chak nabal li châbil cheß sándalo xcßabaß joß ajcuiß li tertôquil pec.
12王用檀香木為耶和華的殿和王宮做欄杆,又為歌唱的做琴瑟。以後再也沒有這樣的檀香木運來,也沒有人看見過,直到今日。
12Li châbil cheß sándalo quicßanjelac chiru laj Salomón re xyîbanquileb li gradas re li templo ut re ajcuiß li palacio. Ut quixyîbeb ajcuiß li arpa chiru joß ajcuiß li salterio re tâcßanjelak chiruheb li nequeßcuajbac. Mâ jun sut chic quicuulac li châbil cheß aran Israel ut mâ jun sut chic queßril ru toj chalen anakcuan.
13所羅門的回禮(代下9:12)所羅門王照著示巴女王所願所求的一切賜給她,另外又厚厚地餽贈她。於是女王和她的臣僕都返回本國去了。
13Li rey Salomón quixqßue xmâtan li reina re Sabá ut quixsi ajcuiß re li joß qßuial quiraj. Ut quixqßue ajcuiß re chixjunil li joß qßuial quixpatzß re. Chirix aßan li reina quisukßi saß lix tenamit rochbeneb lix môs.
14所羅門的財富與智慧(代下9:13~24)所羅門每年收入的金子重兩萬三千公斤。
14Numenak ôb ciento quintal li oro li naxcßul laj Salomón rajlal chihab.
15另外,還有從商人和行商的課稅,阿拉伯諸王和國內省長的收入。
15Ut mâcßaß saß ajl li naxcßul riqßuineb laj yaconel ut eb laj cßay, joß eb ajcuiß li naxcßul riqßuineb chixjunileb li rey re Arabia joß eb ajcuiß li nequeßtaklan saß li junjûnk chi tenamit.
16所羅門王用錘煉好的金子做了二百面大盾牌,每一面大盾牌用金子七公斤;
16Riqßuin li oro aßan quixtakla xyîbanquil cuib ciento li chßîchß li nequeßxcol cuiß re xchßôleb li soldados. Numenak oxlaju libra li châbil oro li queßxyîb cuiß li junjûnk chi nînki chßîchß.
17又用錘煉好的金子做了三百面小盾牌,每一面小盾牌用金子兩公斤。王把這些盾牌都放在黎巴嫩林宮。
17Ut quixqßue ajcuiß chi yîbâc oxib ciento li cocß chßîchß li nequeßxcol cuiß reheb xchßôl. Numenak oxib libra li châbil oro li queßxyîb cuiß li junjûnk chi chßîchß. Chixjunileb li chßîchß aßin quixoqueß saß li palacio “Qßuicheß re Líbano” xcßabaß.
18王又做了一個象牙大寶座,貼上了精金。
18Li rey quixtakla ajcuiß xyîbanquil jun li nimla cßojaribâl riqßuin marfil ut queßxletz li châbil oro chiru.
19那寶座有六級臺階,寶座的後背有一個圓頂,座處的兩旁有一個扶手。扶手的旁邊各有一隻獅子站立著。
19Li cßojaribâl aßan cuan cuakib tasal lix taklebâl. Ut lix cßân li rix aßan sursu. Xcaß pacßalil cuan xnaßaj li rukß. Ut yîbanbil retalil li cakcoj chiru li cßojaribâl saß xcaß pacßalil.
20在六級臺階上共有十二隻獅子站著,左邊一隻,右邊一隻。在列國中都沒有這樣做過。
20Ut saß xbêneb li taklebâl yîbanbileb retalil cablaju li cakcoj. Junjûnk saß xcaß pacßalil. Mâ jun reheb li tenamit queßxyîb jun li cßojaribâl joß li cßojaribâl aßan.
21所羅門的一切杯爵都是金子做的;黎巴嫩林宮裡的一切器皿也都是精金做的,沒有用銀子做的;原來在所羅門王的時代,銀子算不得甚麼。
21Chixjunil lix secß li rey Salomón, aßan junes châbil oro, joß eb ajcuiß chixjunil li secß li cuan saß li palacio “Qßuicheß re Líbano” xcßabaß. Mâcßaß li secß plata riqßuin xban nak li plata saß eb li cutan aßan mâcßaß xtzßak.
22因為王有他施船隊與希蘭船隊一同在海上航行。他施船隊三年一次運來金銀、象牙、猿猴和孔雀。
22Rajlal oxib chihab lix jucub laj Salomón nequeßchal chak Tarsis joß eb ajcuiß lix jucub li rey Hiram ut nequeßxcßam chak li oro, li plata, ut li marfil. Ut nequeßxcßam ajcuiß chak li batzß ut li pavo real.
23所羅門王的財富和智慧,超過了世界上所有的君王。
23Li rey Salomón aßan li kßaxal cuan xnaßleb ut kßaxal biom chiruheb chixjunileb li rey li cuanqueb saß ruchichßochß.
24世上所有的君王都要求晉見所羅門,聆聽 神賦予他心中的智慧。
24Chixjunileb li cristian li cuanqueb saß ruchichßochß queßraj xnaubal ru laj Salomón. Ut queßraj rabinquil li naßleb li qßuebil re xban li Dios.
25他們各人都帶著自己的貢物而來,就是銀器、金器、衣裳、軍械、香料、馬和騾等,年年都是這樣。
25Rajlal chihab nabaleb li nequeßxic chirilbal laj Salomón nequeßxcßam xmâtan. Nequeßxsi re li cßaßak re ru yîbanbil riqßuin oro ut plata, li tßicr, li sununquil ban, li chßîchß re pletic, joß eb ajcuiß li cacuây ut eb li mûl.
26所羅門的兵力與財富(代下1:13~17,9:25~28)所羅門聚集戰車和騎兵,他有戰車一千四百輛,騎兵一萬二千人,安置在屯車城和耶路撒冷,就是與王在一起。
26Laj Salomón quixchßutubeb lix carruajes ut eb lix soldados li nequeßxic chirix cacuây. Cuanqueb jun mil riqßuin câhib ciento lix carruajes ut cablaju mil li cuînk li nequeßxic chirix cacuây. Cuan li quixcßameb saß li tenamit li quixyîb re xxocbaleb lix carruaje ut cuan queßcana Jerusalén cuan cuiß li rey.
27王在耶路撒冷使銀子好像石頭一樣,使香柏木好像平原的桑樹那麼多。
27Nak cuan chokß rey laj Salomón aran Jerusalén, quixchßutub nabal li plata. Chanchan xqßuial li pec. Joßcan ajcuiß li cheß chacalteß. Nabal cuan. Chanchan xqßuial li cheß higo li cuan aran Sefela.
28所羅門的馬是從埃及和古厄運出來的,是王的商人從古厄按著定價買來的。
28Li cacuây li naxlokß li rey Salomón nequeßchal chak aran Egipto. Li jun chßûtaleb lix môs laj Salomón nequeßxic saß li tenamit aßan chixlokßbal li cacuây.Nequeßchal nequeßxic aran Egipto chi lokßoc. Nequeßxlokß li carruaje aran Egipto chi cuakib ciento chi tumin plata. Ut li cacuây nequeßxlokß chi jun ciento riqßuin mero ciento. Joßcan nequeßxlokß cuiß eb aßan. Ut eb lix reyeb laj heteo, ut eb li rey re Siria nequeßxlokß li cacuây ut li carruaje riqßuineb aßan.
29從埃及運上來的車,每輛銀子六千八百四十克,馬每匹一千七百一十克。赫人眾王和亞蘭(“亞蘭”即今天“敘利亞”一帶的地方)諸王也都是這樣經他們的手買來的。
29Nequeßchal nequeßxic aran Egipto chi lokßoc. Nequeßxlokß li carruaje aran Egipto chi cuakib ciento chi tumin plata. Ut li cacuây nequeßxlokß chi jun ciento riqßuin mero ciento. Joßcan nequeßxlokß cuiß eb aßan. Ut eb lix reyeb laj heteo, ut eb li rey re Siria nequeßxlokß li cacuây ut li carruaje riqßuineb aßan.