1被掳之民向 神的哀求我们曾坐在巴比伦的河畔，在那里我们一想起锡安就哭了。
1Pe malurile rîurilor Babilonului, şedeam jos şi plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion.
2我们把我们的琴挂在那里的柳树上。
2În sălciile din ţinutul acela ne atîrnaserăm arfele.
3因为在那里，掳掠我们的人要我们唱歌，苦待我们的人要我们娱乐他们；他们说：“为我们唱一首锡安歌吧！”
3Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau cîntări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicînd: ,,Cîntaţi-ne cîteva din cîntările Sionului!`` -
4我们怎能在异族之地唱耶和华的歌呢？
4Cum să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin?
5耶路撒冷啊！如果我忘记你，情愿我的右手忘记技巧（“忘记技巧”或译：“枯干”）。
5Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!
6如果我不记念你，如果我不高举耶路撒冷超过我最大的喜乐，情愿我的舌头紧贴上膛。
6Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
7耶和华啊！求你记念以东人在耶路撒冷遭难的日子所行的，他们说：“拆毁它，拆毁它，直拆到根基。”
7Adu-Ţi aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: ,,Radeţi -l, radeţi -l din temelii!``
8将要被毁灭的（“将要被毁灭的”有古译本作“毁灭者”）巴比伦城（“城”原文作“女子”）啊！照着你待我们的行为报复你的，那人有福了。
8Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ţi va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!
9抓住你的婴孩摔在磐石上的，那人有福了。
9Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, şi -i va zdrobi de stîncă!