¹And as they spake unto the people, the priests, and the captain of the temple, and the Sadducees, came upon them,

¹Pe cînd vorbeau Petru şi Ioan norodului, au venit la ei pe neaşteptate preoţii, căpitanul Templului şi Saducheii,

²Being grieved that they taught the people, and preached through Jesus the resurrection from the dead.

²foarte necăjiţi că învăţau pe norod, şi vesteau în Isus învierea din morţi.

³And they laid hands on them, and put them in hold unto the next day: for it was now eventide.

³Au pus mînile pe ei, şi i-au aruncat în temniţă pînă a doua zi; căci se înserase.

⁴Howbeit many of them which heard the word believed; and the number of the men was about five thousand.

⁴Însă mulţi din ceice auziseră cuvîntarea, au crezut; şi numărul bărbaţilor credincioşi s'a ridicat aproape la cinci mii.

⁵And it came to pass on the morrow, that their rulers, and elders, and scribes,

⁵A doua zi, mai marii norodului, bătrînii şi cărturarii s'au adunat împreună la Ierusalim,

⁶And Annas the high priest, and Caiaphas, and John, and Alexander, and as many as were of the kindred of the high priest, were gathered together at Jerusalem.

⁶cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru, şi toţi cei ce se trăgeau din neamul marilor preoţi.

⁷And when they had set them in the midst, they asked, By what power, or by what name, have ye done this?

⁷Au pus pe Petru şi pe Ioan în mijlocul lor, şi i-au întrebat: ,,Cu ce putere, sau în numele cui aţi făcut voi lucrul acesta?``

⁸Then Peter, filled with the Holy Ghost, said unto them, Ye rulers of the people, and elders of Israel,

⁸Atunci Petru, plin de Duhul Sfînt, le -a zis: ,,Mai mari ai norodului şi bătrîni ai lui Israel!

⁹If we this day be examined of the good deed done to the impotent man, by what means he is made whole;

⁹Fiindcă sîntem traşi astăzi la răspundere pentru o facere de bine, făcută unui om bolnav, şi sîntem întrebaţi cum a fost vindecat,

¹⁰Be it known unto you all, and to all the people of Israel, that by the name of Jesus Christ of Nazareth, whom ye crucified, whom God raised from the dead, even by him doth this man stand here before you whole.

¹⁰s'o ştiţi toţi, şi s'o ştie tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfăţişează înaintea voastră pe deplin sănătos, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi.

¹¹This is the stone which was set at nought of you builders, which is become the head of the corner.

¹¹El este ,piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului.`

¹²Neither is there salvation in any other: for there is none other name under heaven given among men, whereby we must be saved.

¹²În nimeni altul nu este mîntuire: căci nu este supt cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mîntuiţi.``

¹³Now when they saw the boldness of Peter and John, and perceived that they were unlearned and ignorant men, they marvelled; and they took knowledge of them, that they had been with Jesus.

¹³Cînd au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s'au mirat, întrucît ştiau că erau oameni necărturari şi de rînd; şi au priceput că fuseseră cu Isus.

¹⁴And beholding the man which was healed standing with them, they could say nothing against it.

¹⁴Dar fiindcă vedeau lîngă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.

¹⁵But when they had commanded them to go aside out of the council, they conferred among themselves,

¹⁵Le-au poruncit doar să iasă afară din Sobor, s'au sfătuit între ei,

¹⁶Saying, What shall we do to these men? for that indeed a notable miracle hath been done by them is manifest to all them that dwell in Jerusalem; and we cannot deny it.

¹⁶şi au zis: ,,Ce vom face oamenilor acestora? Căci este ştiut de toţi locuitorii Ierusalimului că prin ei s'a făcut o minune vădită, pe care n'o putem tăgădui.

¹⁷But that it spread no further among the people, let us straitly threaten them, that they speak henceforth to no man in this name.

¹⁷Dar, ca să nu se lăţească vestea aceasta mai departe în norod, să -i ameninţăm, şi să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.``

¹⁸And they called them, and commanded them not to speak at all nor teach in the name of Jesus.

¹⁸Şi dupăce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu nici un chip, nici să mai înveţe pe oameni în Numele lui Isus.

¹⁹But Peter and John answered and said unto them, Whether it be right in the sight of God to hearken unto you more than unto God, judge ye.

¹⁹Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis: ,,Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decît de Dumnezeu;

²⁰For we cannot but speak the things which we have seen and heard.

²⁰căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit.``

²¹So when they had further threatened them, they let them go, finding nothing how they might punish them, because of the people: for all men glorified God for that which was done.

²¹I-au ameninţat din nou, şi i-au lăsat să plece, căci nu ştiau cum să -i pedepsească, din pricina norodului; fiindcă toţi slăveau pe Dumnezeu pentru cele întîmplate.

²²For the man was above forty years old, on whom this miracle of healing was shewed.

²²Căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare, avea mai bine de patruzeci de ani.

²³And being let go, they went to their own company, and reported all that the chief priests and elders had said unto them.

²³După ce li s'a dat drumul, ei s'au dus la ai lor, şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrînii.

²⁴And when they heard that, they lifted up their voice to God with one accord, and said, Lord, thou art God, which hast made heaven, and earth, and the sea, and all that in them is:

²⁴Cînd au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu, şi au zis: ,,Stăpîne, Doamne, care ai făcut cerul, pămîntul, marea şi tot ce este în ele!

²⁵Who by the mouth of thy servant David hast said, Why did the heathen rage, and the people imagine vain things?

²⁵Tu ai zis prin Duhul Sfînt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: ,Pentruce se întărîtă neamurile, şi pentruce cugetă noroadele lucruri deşerte?

²⁶The kings of the earth stood up, and the rulers were gathered together against the Lord, and against his Christ.

²⁶Împăraţii pămîntului s'au răsculat, şi domnitorii s'au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.`

²⁷For of a truth against thy holy child Jesus, whom thou hast anointed, both Herod, and Pontius Pilate, with the Gentiles, and the people of Israel, were gathered together,

²⁷În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfînt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s'au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel,

²⁸For to do whatsoever thy hand and thy counsel determined before to be done.

²⁸ca să facă tot ce hotărîse mai dinainte mîna Ta şi sfatul Tău.

²⁹And now, Lord, behold their threatenings: and grant unto thy servants, that with all boldness they may speak thy word,

²⁹Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvîntul Tău cu toată îndrăzneala,

³⁰By stretching forth thine hand to heal; and that signs and wonders may be done by the name of thy holy child Jesus.

³⁰şi întinde-Ţi mîna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin Numele Robului Tău celui Sfînt, Isus.``

³¹And when they had prayed, the place was shaken where they were assembled together; and they were all filled with the Holy Ghost, and they spake the word of God with boldness.

³¹După ce s'au rugat ei, s'a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s'au umplut de Duhul Sfînt, şi vesteau Cuvîntul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.

³²And the multitude of them that believed were of one heart and of one soul: neither said any of them that ought of the things which he possessed was his own; but they had all things common.

³²Mulţimea celor ce crezuseră, era o inimă şi un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sînt ale lui, ci aveau toate de obşte.

³³And with great power gave the apostles witness of the resurrection of the Lord Jesus: and great grace was upon them all.

³³Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Şi un mare har era peste toţi.

³⁴Neither was there any among them that lacked: for as many as were possessors of lands or houses sold them, and brought the prices of the things that were sold,

³⁴Căci nu era niciunul printre ei, care să ducă lipsă: toţi cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vîndute,

³⁵And laid them down at the apostles' feet: and distribution was made unto every man according as he had need.

³⁵şi -l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie.

³⁶And Joses, who by the apostles was surnamed Barnabas, (which is, being interpreted, The son of consolation,) a Levite, and of the country of Cyprus,

³⁶Iosif, numit de apostoli şi Barnaba, adică, în tîlmăcire, fiul mîngîierii, un Levit, de neam din Cipru,

³⁷Having land, sold it, and brought the money, and laid it at the apostles' feet.

³⁷a vîndut un ogor, pe care -l avea, a adus banii, şi i -a pus la picioarele apostolilor.