¹Now I say, That the heir, as long as he is a child, differeth nothing from a servant, though he be lord of all;

¹Dar cîtă vreme moştenitorul este nevrîstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăpîn pe tot.

²But is under tutors and governors until the time appointed of the father.

²Ci este supt epitropi şi îngrijitori, pînă la vremea rînduită de tatăl său.

³Even so we, when we were children, were in bondage under the elements of the world:

³Tot aşa şi noi, cînd eram nevrîstnici, eram supt robia învăţăturilor începătoare ale lumii.

⁴But when the fulness of the time was come, God sent forth his Son, made of a woman, made under the law,

⁴Dar cînd a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimes pe Fiul Său, născut din femeie, născut supt Lege,

⁵To redeem them that were under the law, that we might receive the adoption of sons.

⁵ca să răscumpere pe cei ce erau supt Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.

⁶And because ye are sons, God hath sent forth the Spirit of his Son into your hearts, crying, Abba, Father.

⁶Şi pentru că sînteţi fii, Dumnezeu ne -a trimes în inimă Duhul Fiului Său, care strigă: ,,Ava``, adică: ,,Tată!``

⁷Wherefore thou art no more a servant, but a son; and if a son, then an heir of God through Christ.

⁷Aşa că nu mai eşti rob, ci fiu; şi dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor, prin Dumnezeu.

⁸Howbeit then, when ye knew not God, ye did service unto them which by nature are no gods.

⁸Odinioară, cînd nu cunoşteaţi pe Dumnezeu, eraţi robiţi celor ce din firea lor, nu sînt dumnezei.

⁹But now, after that ye have known God, or rather are known of God, how turn ye again to the weak and beggarly elements, whereunto ye desire again to be in bondage?

⁹Dar acum, dupăce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupăce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi iarăş la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou?

¹⁰Ye observe days, and months, and times, and years.

¹⁰Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani.

¹¹I am afraid of you, lest I have bestowed upon you labour in vain.

¹¹Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.

¹²Brethren, I beseech you, be as I am; for I am as ye are: ye have not injured me at all.

¹²Fraţilor, vă rog să fiţi ca mine, căci şi eu sînt ca voi. Nu mi-aţi făcut nicio nedreptate.

¹³Ye know how through infirmity of the flesh I preached the gospel unto you at the first.

¹³Dimpotrivă, ştiţi că, în neputinţa trupului v'am propovăduit Evanghelia pentru întîia dată.

¹⁴And my temptation which was in my flesh ye despised not, nor rejected; but received me as an angel of God, even as Christ Jesus.

¹⁴Şi, n'aţi arătat nici dispreţ, nici desgust faţă de ceeace era o ispită pentru voi în trupul meu; dimpotrivă, m'aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuş Hristos Isus.

¹⁵Where is then the blessedness ye spake of? for I bear you record, that, if it had been possible, ye would have plucked out your own eyes, and have given them to me.

¹⁵Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v'aţi fi scos pînă şi ochii şi mi i-aţi fi dat.

¹⁶Am I therefore become your enemy, because I tell you the truth?

¹⁶M'am făcut oare vrăjmaşul vostru, pentrucă v'am spus adevărul?

¹⁷They zealously affect you, but not well; yea, they would exclude you, that ye might affect them.

¹⁷Nu cu gînd bun sînt plini de rîvnă ei pentru voi, ci vor să vă deslipească de noi, ca să fiţi plini de rîvnă faţă de ei.

¹⁸But it is good to be zealously affected always in a good thing, and not only when I am present with you.

¹⁸Este bine să fii plin de rîvnă totdeauna pentru bine, nu numai cînd sînt de faţă la voi.

¹⁹My little children, of whom I travail in birth again until Christ be formed in you,

¹⁹Copilaşii mei, pentru cari iarăş simt durerile naşterii, pînăce va lua Hristos chip în voi!

²⁰I desire to be present with you now, and to change my voice; for I stand in doubt of you.

²⁰O, cum aş vrea să fiu acum de faţă la voi, şi să-mi schimb glasul; căci nu ştiu ce să mai cred!

²¹Tell me, ye that desire to be under the law, do ye not hear the law?

²¹Spuneţi-mi voi, cari voiţi să fiţi supt Lege, n'ascultaţi voi Legea?

²²For it is written, that Abraham had two sons, the one by a bondmaid, the other by a freewoman.

²²Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă.

²³But he who was of the bondwoman was born after the flesh; but he of the freewoman was by promise.

²³Dar cel din roabă s'anăscut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s'a născut prin făgăduinţă.

²⁴Which things are an allegory: for these are the two covenants; the one from the mount Sinai, which gendereth to bondage, which is Agar.

²⁴Lucrurile acestea trebuiesc luate într'alt înţeles: acestea sînt două legăminte: unul depe muntele Sinai naşte pentru robie şi este Agar, -

²⁵For this Agar is mount Sinai in Arabia, and answereth to Jerusalem which now is, and is in bondage with her children.

²⁵căci Agar este muntele Sinai din Arabia; -şi răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi.

²⁶But Jerusalem which is above is free, which is the mother of us all.

²⁶Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.

²⁷For it is written, Rejoice, thou barren that bearest not; break forth and cry, thou that travailest not: for the desolate hath many more children than she which hath an husband.

²⁷Fiindcă este scris: ,,Bucură-te, stearpo, care nu naşti de loc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decît copiii celei cu bărbat.``

²⁸Now we, brethren, as Isaac was, are the children of promise.

²⁸Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sînteţi copii ai făgăduinţei.

²⁹But as then he that was born after the flesh persecuted him that was born after the Spirit, even so it is now.

²⁹Şi cum s'a întîmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul tot aşa se întîmplă şi acum.

³⁰Nevertheless what saith the scripture? Cast out the bondwoman and her son: for the son of the bondwoman shall not be heir with the son of the freewoman.

³⁰Dar ce zice Scriptura? ,,Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul femeii slobode.``

³¹So then, brethren, we are not children of the bondwoman, but of the free.

³¹De aceea, fraţilor, noi nu sîntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne -a izbăvit ca să fim slobozi.