¹In the mean time, when there were gathered together an innumerable multitude of people, insomuch that they trode one upon another, he began to say unto his disciples first of all, Beware ye of the leaven of the Pharisees, which is hypocrisy.

¹În vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi: ,,Mai întîi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.

²For there is nothing covered, that shall not be revealed; neither hid, that shall not be known.

²Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

³Therefore whatsoever ye have spoken in darkness shall be heard in the light; and that which ye have spoken in the ear in closets shall be proclaimed upon the housetops.

³De aceea, orice aţi spus la întunerec, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

⁴And I say unto you my friends, Be not afraid of them that kill the body, and after that have no more that they can do.

⁴Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

⁵But I will forewarn you whom ye shall fear: Fear him, which after he hath killed hath power to cast into hell; yea, I say unto you, Fear him.

⁵Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.

⁶Are not five sparrows sold for two farthings, and not one of them is forgotten before God?

⁶Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuş, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

⁷But even the very hairs of your head are all numbered. Fear not therefore: ye are of more value than many sparrows.

⁷Şi chiar perii din cap, toţi vă sînt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii.

⁸Also I say unto you, Whosoever shall confess me before men, him shall the Son of man also confess before the angels of God:

⁸Eu vă spun: pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

⁹But he that denieth me before men shall be denied before the angels of God.

⁹dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

¹⁰And whosoever shall speak a word against the Son of man, it shall be forgiven him: but unto him that blasphemeth against the Holy Ghost it shall not be forgiven.

¹⁰Şi orişicui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli împotriva Duhului Sfînt, nu i se va ierta.

¹¹And when they bring you unto the synagogues, and unto magistrates, and powers, take ye no thought how or what thing ye shall answer, or what ye shall say:

¹¹Cînd vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor, şi înaintea stăpînirilor, să nu vă îngrijoraţi, cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;

¹²For the Holy Ghost shall teach you in the same hour what ye ought to say.

¹²căci Duhul Sfînt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.``

¹³And one of the company said unto him, Master, speak to my brother, that he divide the inheritance with me.

¹³Unul din mulţime a zis lui Isus: ,,Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.``

¹⁴And he said unto him, Man, who made me a judge or a divider over you?

¹⁴,,Omule``, i -a răspuns Isus, ,,cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?``

¹⁵And he said unto them, Take heed, and beware of covetousness: for a man's life consisteth not in the abundance of the things which he possesseth.

¹⁵Apoi le -a zis: ,,Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.``

¹⁶And he spake a parable unto them, saying, The ground of a certain rich man brought forth plentifully:

¹⁶Şi le -a spus pilda aceasta: ,,Ţarina unui om bogat rodise mult.

¹⁷And he thought within himself, saying, What shall I do, because I have no room where to bestow my fruits?

¹⁷Şi el se gîndea în sine, şi zicea: ,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.`

¹⁸And he said, This will I do: I will pull down my barns, and build greater; and there will I bestow all my fruits and my goods.

¹⁸,Iată`, a zis el, ,ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele;

¹⁹And I will say to my soul, Soul, thou hast much goods laid up for many years; take thine ease, eat, drink, and be merry.

¹⁹şi voi zice sufletului meu: ,Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!`

²⁰But God said unto him, Thou fool, this night thy soul shall be required of thee: then whose shall those things be, which thou hast provided?

²⁰Dar Dumnezeu i -a zis: ,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?`

²¹So is he that layeth up treasure for himself, and is not rich toward God.

²¹Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.``

²²And he said unto his disciples, Therefore I say unto you, Take no thought for your life, what ye shall eat; neither for the body, what ye shall put on.

²²Isus a zis apoi ucenicilor săi: ,,De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi, cu privire la viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.

²³The life is more than meat, and the body is more than raiment.

²³Viaţa este mai mult de cît hrana, şi trupul mai mult de cît îmbrăcămintea.

²⁴Consider the ravens: for they neither sow nor reap; which neither have storehouse nor barn; and God feedeth them: how much more are ye better than the fowls?

²⁴Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n'au nici cămară, nici grînar: şi totuş Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cît mai de preţ sînteţi voi decît păsările!

²⁵And which of you with taking thought can add to his stature one cubit?

²⁵Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

²⁶If ye then be not able to do that thing which is least, why take ye thought for the rest?

²⁶Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentruce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

²⁷Consider the lilies how they grow: they toil not, they spin not; and yet I say unto you, that Solomon in all his glory was not arrayed like one of these.

²⁷Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuş vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n'a fost îmbrăcat ca unul din ei.

²⁸If then God so clothe the grass, which is to day in the field, and to morrow is cast into the oven; how much more will he clothe you, O ye of little faith?

²⁸Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîne va fi aruncată în cuptor, cu cît mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?

²⁹And seek not ye what ye shall eat, or what ye shall drink, neither be ye of doubtful mind.

²⁹Să nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea, şi nu vă frămîntaţi mintea.

³⁰For all these things do the nations of the world seek after: and your Father knoweth that ye have need of these things.

³⁰Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

³¹But rather seek ye the kingdom of God; and all these things shall be added unto you.

³¹Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

³²Fear not, little flock; for it is your Father's good pleasure to give you the kingdom.

³²Nu te teme, turmă mică; pentrucă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

³³Sell that ye have, and give alms; provide yourselves bags which wax not old, a treasure in the heavens that faileth not, where no thief approacheth, neither moth corrupteth.

³³Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, cari nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

³⁴For where your treasure is, there will your heart be also.

³⁴Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.

³⁵Let your loins be girded about, and your lights burning;

³⁵Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

³⁶And ye yourselves like unto men that wait for their lord, when he will return from the wedding; that when he cometh and knocketh, they may open unto him immediately.

³⁶Şi să fiţi ca nişte oameni, cari aşteaptă pe stăpînul lor să se întoarcă dela nuntă, ca să -i deschidă îndată, cînd va veni şi va bate la uşă.

³⁷Blessed are those servants, whom the lord when he cometh shall find watching: verily I say unto you, that he shall gird himself, and make them to sit down to meat, and will come forth and serve them.

³⁷Ferice de robii aceia, pe cari stăpînul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească.

³⁸And if he shall come in the second watch, or come in the third watch, and find them so, blessed are those servants.

³⁸Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă -i va găsi veghind!

³⁹And this know, that if the goodman of the house had known what hour the thief would come, he would have watched, and not have suffered his house to be broken through.

³⁹Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpînul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n'ar lăsa să -i spargă casa.

⁴⁰Be ye therefore ready also: for the Son of man cometh at an hour when ye think not.

⁴⁰Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.``

⁴¹Then Peter said unto him, Lord, speakest thou this parable unto us, or even to all?

⁴¹,,Doamne``, I -a zis Petru, ,,pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?``

⁴²And the Lord said, Who then is that faithful and wise steward, whom his lord shall make ruler over his household, to give them their portion of meat in due season?

⁴²Şi Domnul a zis: ,,Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

⁴³Blessed is that servant, whom his lord when he cometh shall find so doing.

⁴³Ferice de robul acela, pe care stăpînul, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!

⁴⁴Of a truth I say unto you, that he will make him ruler over all that he hath.

⁴⁴Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

⁴⁵But and if that servant say in his heart, My lord delayeth his coming; and shall begin to beat the menservants and maidens, and to eat and drink, and to be drunken;

⁴⁵Dar dacă robul acela zice în inima lui: ,Stăpînul meu zăboveşte să vină`; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănînce, să bea şi să se îmbete,

⁴⁶The lord of that servant will come in a day when he looketh not for him, and at an hour when he is not aware, and will cut him in sunder, and will appoint him his portion with the unbelievers.

⁴⁶stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi -l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

⁴⁷And that servant, which knew his lord's will, and prepared not himself, neither did according to his will, shall be beaten with many stripes.

⁴⁷Robul acela, care a ştiut voia stăpînului său, şi nu s'a pregătit deloc, şi n'a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.

⁴⁸But he that knew not, and did commit things worthy of stripes, shall be beaten with few stripes. For unto whomsoever much is given, of him shall be much required: and to whom men have committed much, of him they will ask the more.

⁴⁸Dar cine n'a ştiut -o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s'a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s'a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

⁴⁹I am come to send fire on the earth; and what will I, if it be already kindled?

⁴⁹Eu am venit să arunc un foc pe pămînt. Şi ce vreau decît să fie aprins chiar acum!

⁵⁰But I have a baptism to be baptized with; and how am I straitened till it be accomplished!

⁵⁰Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cît de mult doresc să se îndeplinească!

⁵¹Suppose ye that I am come to give peace on earth? I tell you, Nay; but rather division:

⁵¹Credeţi că am venit să aduc pace pe pămînt? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă desbinare.

⁵²For from henceforth there shall be five in one house divided, three against two, and two against three.

⁵²Căci, de acum înainte, din cinci, cari vor fi într'o casă, trei vor fi desbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.

⁵³The father shall be divided against the son, and the son against the father; the mother against the daughter, and the daughter against the mother; the mother in law against her daughter in law, and the daughter in law against her mother in law.

⁵³Tatăl va fi desbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei, şi nora împotriva soacrei.``

⁵⁴And he said also to the people, When ye see a cloud rise out of the west, straightway ye say, There cometh a shower; and so it is.

⁵⁴El a mai zis noroadelor: ,,Cînd vedeţi un nor ridicîndu-se la apus, îndată ziceţi: ,Vine ploaia.` Şi aşa se întîmplă.

⁵⁵And when ye see the south wind blow, ye say, There will be heat; and it cometh to pass.

⁵⁵Şi cînd vedeţi suflînd vîntul dela miazăzi, ziceţi: ,Are să fie zăduf.` Şi aşa se întîmplă.

⁵⁶Ye hypocrites, ye can discern the face of the sky and of the earth; but how is it that ye do not discern this time?

⁵⁶Făţarnicilor, faţa pămîntului şi a cerului ştiţi s'o deosebiţi: vremea aceasta cum de n'o deosebiţi?

⁵⁷Yea, and why even of yourselves judge ye not what is right?

⁵⁷Şi pentruce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?

⁵⁸When thou goest with thine adversary to the magistrate, as thou art in the way, give diligence that thou mayest be delivered from him; lest he hale thee to the judge, and the judge deliver thee to the officer, and the officer cast thee into prison.

⁵⁸Cînd te duci cu pîrîşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te tîrască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

⁵⁹I tell thee, thou shalt not depart thence, till thou hast paid the very last mite.

⁵⁹Îţi spun că nu vei ieşi de acolo, pînă nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.``