¹And it came to pass, as he went into the house of one of the chief Pharisees to eat bread on the sabbath day, that they watched him.

¹Într'o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape.

²And, behold, there was a certain man before him which had the dropsy.

²Şi înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

³And Jesus answering spake unto the lawyers and Pharisees, saying, Is it lawful to heal on the sabbath day?

³Isus a luat cuvîntul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor: ,,Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?``

⁴And they held their peace. And he took him, and healed him, and let him go;

⁴Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, şi i -a dat drumul.

⁵And answered them, saying, Which of you shall have an ass or an ox fallen into a pit, and will not straightway pull him out on the sabbath day?

⁵Pe urmă, le -a zis: ,,Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?``

⁶And they could not answer him again to these things.

⁶Şi n'au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe.

⁷And he put forth a parable to those which were bidden, when he marked how they chose out the chief rooms; saying unto them.

⁷Apoi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis:

⁸When thou art bidden of any man to a wedding, sit not down in the highest room; lest a more honourable man than thou be bidden of him;

⁸,,Cînd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine,

⁹And he that bade thee and him come and say to thee, Give this man place; and thou begin with shame to take the lowest room.

⁹şi cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică: ,Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

¹⁰But when thou art bidden, go and sit down in the lowest room; that when he that bade thee cometh, he may say unto thee, Friend, go up higher: then shalt thou have worship in the presence of them that sit at meat with thee.

¹⁰Ci, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică: ,Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

¹¹For whosoever exalteth himself shall be abased; and he that humbleth himself shall be exalted.

¹¹Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

¹²Then said he also to him that bade him, When thou makest a dinner or a supper, call not thy friends, nor thy brethren, neither thy kinsmen, nor thy rich neighbours; lest they also bid thee again, and a recompence be made thee.

¹²A zis şi celui ce -L poftise: ,,Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.

¹³But when thou makest a feast, call the poor, the maimed, the lame, the blind:

¹³Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

¹⁴And thou shalt be blessed; for they cannot recompense thee: for thou shalt be recompensed at the resurrection of the just.

¹⁴Şi va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.``

¹⁵And when one of them that sat at meat with him heard these things, he said unto him, Blessed is he that shall eat bread in the kingdom of God.

¹⁵Unul din ceice şedeau la masă cu El, cînd a auzit aceste vorbe, I -a zis; ,,Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!``

¹⁶Then said he unto him, A certain man made a great supper, and bade many:

¹⁶Şi Isus i -a răspuns: ,,Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.

¹⁷And sent his servant at supper time to say to them that were bidden, Come; for all things are now ready.

¹⁷La ceasul cinei, a trimes pe robul său să spună celor poftiţi: ,Veniţi, căci iată că toate sînt gata.`

¹⁸And they all with one consent began to make excuse. The first said unto him, I have bought a piece of ground, and I must needs go and see it: I pray thee have me excused.

¹⁸Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis: ,Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.`

¹⁹And another said, I have bought five yoke of oxen, and I go to prove them: I pray thee have me excused.

¹⁹Un altul a zis: ,Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.`

²⁰And another said, I have married a wife, and therefore I cannot come.

²⁰Un altul a zis: ,Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.`

²¹So that servant came, and shewed his lord these things. Then the master of the house being angry said to his servant, Go out quickly into the streets and lanes of the city, and bring in hither the poor, and the maimed, and the halt, and the blind.

²¹Cînd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său: ,Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.`

²²And the servant said, Lord, it is done as thou hast commanded, and yet there is room.

²²La urmă, robul a zis: ,Stăpîne, s'a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.`

²³And the lord said unto the servant, Go out into the highways and hedges, and compel them to come in, that my house may be filled.

²³Şi stăpînul a zis robului: ,Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce -i vei găsi, sileşte -i să intre, ca să mi se umple casa.

²⁴For I say unto you, That none of those men which were bidden shall taste of my supper.

²⁴Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.``

²⁵And there went great multitudes with him: and he turned, and said unto them,

²⁵Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S'a întors, şi le -a zis:

²⁶If any man come to me, and hate not his father, and mother, and wife, and children, and brethren, and sisters, yea, and his own life also, he cannot be my disciple.

²⁶,,Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

²⁷And whosoever doth not bear his cross, and come after me, cannot be my disciple.

²⁷Şi oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

²⁸For which of you, intending to build a tower, sitteth not down first, and counteth the cost, whether he have sufficient to finish it?

²⁸Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească?

²⁹Lest haply, after he hath laid the foundation, and is not able to finish it, all that behold it begin to mock him,

²⁹Pentruca nu cumva, dupăce i -a pus temelia, să nu -l poată sfîrşi, şi toţi ceice -l vor vedea, să înceapă să rîdă de el,

³⁰Saying, This man began to build, and was not able to finish.

³⁰şi să zică: ,Omul acesta a început să zidească, şi n'a putut isprăvi.`

³¹Or what king, going to make war against another king, sitteth not down first, and consulteth whether he be able with ten thousand to meet him that cometh against him with twenty thousand?

³¹Sau care împărat, cînd merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întîi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celuice vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

³²Or else, while the other is yet a great way off, he sendeth an ambassage, and desireth conditions of peace.

³²Altfel, pe cînd celalt împărat este încă departe, îi trimete o solie să ceară pace.

³³So likewise, whosoever he be of you that forsaketh not all that he hath, he cannot be my disciple.

³³Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

³⁴Salt is good: but if the salt have lost his savour, wherewith shall it be seasoned?

³⁴Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?

³⁵It is neither fit for the land, nor yet for the dunghill; but men cast it out. He that hath ears to hear, let him hear.

³⁵Atunci nu mai este bună nici pentru pămînt, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă.``