¹And he began again to teach by the sea side: and there was gathered unto him a great multitude, so that he entered into a ship, and sat in the sea; and the whole multitude was by the sea on the land.

¹Isus a început iarăş să înveţe pe norod lîngă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S'a suit şi a şezut într'o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lîngă mare.

²And he taught them many things by parables, and said unto them in his doctrine,

²Apoi a început să -i înveţe multe lucruri în pilde; şi, în învăţătura pe care le -o dădea, le spunea:

³Hearken; Behold, there went out a sower to sow:

³Ascultaţi! Iată, sămănătorul a ieşit să samene.

⁴And it came to pass, as he sowed, some fell by the way side, and the fowls of the air came and devoured it up.

⁴Pe cînd sămăna, o parte din sămînţă a căzut lîngă drum: au venit păsările şi au mîncat -o.

⁵And some fell on stony ground, where it had not much earth; and immediately it sprang up, because it had no depth of earth:

⁵O altă parte a căzut pe un loc stîncos, unde n'avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentrucă n'a dat de un pămînt adînc;

⁶But when the sun was up, it was scorched; and because it had no root, it withered away.

⁶dar, cînd a răsărit soarele, s'a pălit; şi, pentrucă n'avea rădăcină, s'a uscat.

⁷And some fell among thorns, and the thorns grew up, and choked it, and it yielded no fruit.

⁷O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat -o, şi n'a dat roadă.

⁸And other fell on good ground, and did yield fruit that sprang up and increased; and brought forth, some thirty, and some sixty, and some an hundred.

⁸O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat roadă, care se înălţa şi creştea; şi a adus: una treizeci, alta şaizeci, şi alta o sută.``

⁹And he said unto them, He that hath ears to hear, let him hear.

⁹Apoi a zis: cine are urechi de auzit, să audă.``

¹⁰And when he was alone, they that were about him with the twelve asked of him the parable.

¹⁰Cînd a fost singur, ceice erau în jurul Lui împreună cu cei doisprezece, L-au întrebat despre pilde.

¹¹And he said unto them, Unto you it is given to know the mystery of the kingdom of God: but unto them that are without, all these things are done in parables:

¹¹,,Vouă,`` le -a zis El, ,,v'a fost dat să cunoaşteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu; dar pentru ceice sînt afară din numărul vostru, toate lucrurile sînt înfăţişate în pilde;

¹²That seeing they may see, and not perceive; and hearing they may hear, and not understand; lest at any time they should be converted, and their sins should be forgiven them.

¹²pentruca, ,,măcar că privesc, să privească şi să nu vadă, şi măcar că aud, să audă şi să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu, şi să li se ierte păcatele.``

¹³And he said unto them, Know ye not this parable? and how then will ye know all parables?

¹³El le -a mai zis: ,,Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde?``

¹⁴The sower soweth the word.

¹⁴Sămănătorul samănă Cuvîntul.

¹⁵And these are they by the way side, where the word is sown; but when they have heard, Satan cometh immediately, and taketh away the word that was sown in their hearts.

¹⁵Cei înfăţişaţi prin sămînţa căzută lîngă drum, sînt aceia în cari este sămănat Cuvîntul; dar dupăce l-au auzit, vine Satana îndată, şi ia Cuvîntul sămănat în ei.

¹⁶And these are they likewise which are sown on stony ground; who, when they have heard the word, immediately receive it with gladness;

¹⁶Tot aşa, cei înfăţişaţi prin sămînţa căzută în locurile stîncoase, sînt aceia cari, cînd aud Cuvîntul, îl primesc îndată cu bucurie;

¹⁷And have no root in themselves, and so endure but for a time: afterward, when affliction or persecution ariseth for the word's sake, immediately they are offended.

¹⁷dar n'au rădăcină în ei, ci ţin pînă la o vreme; şi cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el.

¹⁸And these are they which are sown among thorns; such as hear the word,

¹⁸Alţii sînt cei înfăţişaţi prin sămînţa căzută între spini; aceştia sînt cei ce aud Cuvîntul;

¹⁹And the cares of this world, and the deceitfulness of riches, and the lusts of other things entering in, choke the word, and it becometh unfruitful.

¹⁹dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, cari îneacă Cuvîntul, şi -l fac astfel neroditor.

²⁰And these are they which are sown on good ground; such as hear the word, and receive it, and bring forth fruit, some thirtyfold, some sixty, and some an hundred.

²⁰Alţii apoi sînt înfăţişaţi prin sămînţa căzută în pămînt bun. Aceştia sînt cei ce aud Cuvîntul, îl primesc, şi fac roadă: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută.``

²¹And he said unto them, Is a candle brought to be put under a bushel, or under a bed? and not to be set on a candlestick?

²¹El le -a mai zis: ,,Oare lumina este adusă ca să fie pusă supt baniţă, sau supt pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeşnic?

²²For there is nothing hid, which shall not be manifested; neither was any thing kept secret, but that it should come abroad.

²²Căci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit, care nu va ieşi la lumină.

²³If any man have ears to hear, let him hear.

²³Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.``

²⁴And he said unto them, Take heed what ye hear: with what measure ye mete, it shall be measured to you: and unto you that hear shall more be given.

²⁴El le -a mai zis: ,,Luaţi seama la ce auziţi. Cu ce măsură veţi măsura, vi se va măsura: şi vi se va da şi mai mult.

²⁵For he that hath, to him shall be given: and he that hath not, from him shall be taken even that which he hath.

²⁵Căci celui ce are, i se va da; dar dela celce n'are, se va lua şi ce are.``

²⁶And he said, So is the kingdom of God, as if a man should cast seed into the ground;

²⁶El a mai zis: ,,Cu Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci cînd aruncă un om sămînţa în pămînt;

²⁷And should sleep, and rise night and day, and the seed should spring and grow up, he knoweth not how.

²⁷fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua: sămînţa încolţeşte şi creşte fără să ştie el cum.

²⁸For the earth bringeth forth fruit of herself; first the blade, then the ear, after that the full corn in the ear.

²⁸Pămîntul rodeşte singur: întîi un fir verde, apoi spic, după aceea grîu deplin în spic;

²⁹But when the fruit is brought forth, immediately he putteth in the sickle, because the harvest is come.

²⁹şi cînd este coaptă roada, pune îndată secerea în ea, pentrucă a venit secerişul.``

³⁰And he said, Whereunto shall we liken the kingdom of God? or with what comparison shall we compare it?

³⁰El a mai zis: ,,Cu ce vom asemăna Împărăţia lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfăţişa?

³¹It is like a grain of mustard seed, which, when it is sown in the earth, is less than all the seeds that be in the earth:

³¹Se aseamănă cu un grăunte de muştar, care, cînd este sămănat în pămînt, este cea mai mică dintre toate seminţele de pe pămînt;

³²But when it is sown, it groweth up, and becometh greater than all herbs, and shooteth out great branches; so that the fowls of the air may lodge under the shadow of it.

³²dar, după ce a fost sămănat, creşte şi se face mai mare decît toate zarzavaturile, şi face ramuri mari, aşa că păsările cerului îşi pot face cuiburi la umbra lui.``

³³And with many such parables spake he the word unto them, as they were able to hear it.

³³Isus le vestea Cuvîntul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să -L priceapă.

³⁴But without a parable spake he not unto them: and when they were alone, he expounded all things to his disciples.

³⁴Nu le vorbea de loc fără pildă; dar, cînd era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.

³⁵And the same day, when the even was come, he saith unto them, Let us pass over unto the other side.

³⁵În aceeaş zi, seara, Isus le -a zis: ,,Să trecem în partea cealaltă.``

³⁶And when they had sent away the multitude, they took him even as he was in the ship. And there were also with him other little ships.

³⁶Dupăce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, şi aşa cum era. Împreună cu El mai erau şi alte corăbii.

³⁷And there arose a great storm of wind, and the waves beat into the ship, so that it was now full.

³⁷S'a stîrnit o mare furtună de vînt, care arunca valurile în corabie, aşa că mai că se umplea corabia.

³⁸And he was in the hinder part of the ship, asleep on a pillow: and they awake him, and say unto him, Master, carest thou not that we perish?

³⁸Şi El dormea la cîrmă pe căpătîi. Ucenicii L-au deşteptat, şi I-au zis: ,,Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?``

³⁹And he arose, and rebuked the wind, and said unto the sea, Peace, be still. And the wind ceased, and there was a great calm.

³⁹El S'a sculat, a certat vîntul, şi a zis mării: ,,Taci! Fără gură!`` Vîntul a stat, şi s'a făcut o linişte mare.

⁴⁰And he said unto them, Why are ye so fearful? how is it that ye have no faith?

⁴⁰Apoi le -a zis: ,,Pentruce sînteţi aşa de fricoşi? Tot n'aveţi credinţă?``

⁴¹And they feared exceedingly, and said one to another, What manner of man is this, that even the wind and the sea obey him?

⁴¹I -a apucat o mare frică, şi ziceau unii către alţii: ,,Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vîntul şi marea?``