¹Hear my prayer, O LORD, and let my cry come unto thee.

¹(O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare şi îşi varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s'ajungă strigătul meu pînă la Tine!

²Hide not thy face from me in the day when I am in trouble; incline thine ear unto me: in the day when I call answer me speedily.

²Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab!

³For my days are consumed like smoke, and my bones are burned as an hearth.

³Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.

⁴My heart is smitten, and withered like grass; so that I forget to eat my bread.

⁴Inima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; pînă şi pînea uit să mi -o mănînc.

⁵By reason of the voice of my groaning my bones cleave to my skin.

⁵Aşa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.

⁶I am like a pelican of the wilderness: I am like an owl of the desert.

⁶Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături;

⁷I watch, and am as a sparrow alone upon the house top.

⁷nu mai pot dormi, şi sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.

⁸Mine enemies reproach me all the day; and they that are mad against me are sworn against me.

⁸În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine în mînia lor.

⁹For I have eaten ashes like bread, and mingled my drink with weeping.

⁹Mănînc ţărînă în loc de pîne, şi îmi amestec lacrămile cu băutura,

¹⁰Because of thine indignation and thy wrath: for thou hast lifted me up, and cast me down.

¹⁰din pricina mîniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.

¹¹My days are like a shadow that declineth; and I am withered like grass.

¹¹Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.

¹²But thou, O LORD, shall endure for ever; and thy remembrance unto all generations.

¹²Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.

¹³Thou shalt arise, and have mercy upon Zion: for the time to favour her, yea, the set time, is come.

¹³Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.

¹⁴For thy servants take pleasure in her stones, and favour the dust thereof.

¹⁴Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărîna lui.

¹⁵So the heathen shall fear the name of the LORD, and all the kings of the earth thy glory.

¹⁵Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pămîntului de slava Ta.

¹⁶When the LORD shall build up Zion, he shall appear in his glory.

¹⁶Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta în slava Sa.

¹⁷He will regard the prayer of the destitute, and not despise their prayer.

¹⁷El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.

¹⁸This shall be written for the generation to come: and the people which shall be created shall praise the LORD.

¹⁸Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!

¹⁹For he hath looked down from the height of his sanctuary; from heaven did the LORD behold the earth;

¹⁹Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămînt,

²⁰To hear the groaning of the prisoner; to loose those that are appointed to death;

²⁰ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;

²¹To declare the name of the LORD in Zion, and his praise in Jerusalem;

²¹pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele lui în Ierusalim,

²²When the people are gathered together, and the kingdoms, to serve the LORD.

²²cînd se vor strînge toate popoarele, şi toate împărăţiile, ca să slujească Domnului.

²³He weakened my strength in the way; he shortened my days.

²³El mi -a frînt puterea în drum, şi mi -a scurtat zilele,

²⁴I said, O my God, take me not away in the midst of my days: thy years are throughout all generations.

²⁴Eu zic: ,,Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!``

²⁵Of old hast thou laid the foundation of the earth: and the heavens are the work of thy hands.

²⁵Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.

²⁶They shall perish, but thou shalt endure: yea, all of them shall wax old like a garment; as a vesture shalt thou change them, and they shall be changed:

²⁶Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.

²⁷But thou art the same, and thy years shall have no end.

²⁷Dar Tu rămîi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfîrşi.

²⁸The children of thy servants shall continue, and their seed shall be established before thee.

²⁸Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămînţa lor va rămînea înaintea Ta.