¹Praise ye the LORD. O give thanks unto the LORD; for he is good: for his mercy endureth for ever.

¹Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!

²Who can utter the mighty acts of the LORD? who can shew forth all his praise?

²Cine va putea spune isprăvile măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?

³Blessed are they that keep judgment, and he that doeth righteousness at all times.

³Ferice de cei ce păzesc Legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme!

⁴Remember me, O LORD, with the favour that thou bearest unto thy people: O visit me with thy salvation;

⁴Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta pentru poporul Tău! Adu-Ţi aminte de mine, şi dă -i ajutorul Tău,

⁵That I may see the good of thy chosen, that I may rejoice in the gladness of thy nation, that I may glory with thine inheritance.

⁵ca să văd fericirea aleşilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău, şi să mă laud cu moştenirea Ta!

⁶We have sinned with our fathers, we have committed iniquity, we have done wickedly.

⁶Noi am păcătuit ca şi părinţii noştri, am săvîrşit nelegiuirea, am făcut rău.

⁷Our fathers understood not thy wonders in Egypt; they remembered not the multitude of thy mercies; but provoked him at the sea, even at the Red sea.

⁷Părinţii noştri în Egipt n'au luat aminte la minunile Tale, nu şi-au adus aminte de mulţimea îndurărilor Tale, şi au fost neascultători la mare, la marea Roşie.

⁸Nevertheless he saved them for his name's sake, that he might make his mighty power to be known.

⁸Dar El i -a scăpat, din pricina Numelui Lui, ca să-Şi arate puterea.

⁹He rebuked the Red sea also, and it was dried up: so he led them through the depths, as through the wilderness.

⁹A mustrat marea Roşie, şi ea s'a uscat; şi i -a trecut prin adîncuri ca printr'un pustiu.

¹⁰And he saved them from the hand of him that hated them, and redeemed them from the hand of the enemy.

¹⁰I -a scăpat din mîna celui ce -i ura, şi i -a izbăvit din mîna vrăjmaşului.

¹¹And the waters covered their enemies: there was not one of them left.

¹¹Apele au acoperit pe protivnicii lor. N'a rămas unul măcar din ei.

¹²Then believed they his words; they sang his praise.

¹²Atunci ei au crezut în cuvintele Lui şi au cîntat laudele Lui.

¹³They soon forgat his works; they waited not for his counsel:

¹³Dar au uitat curînd lucrările Lui, şi n'au aşteptat împlinirea planurilor Lui.

¹⁴But lusted exceedingly in the wilderness, and tempted God in the desert.

¹⁴Ci i -a apucat pofta în pustie, şi au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.

¹⁵And he gave them their request; but sent leanness into their soul.

¹⁵El le -a dat ce cereau; dar a trimes o molimă printre ei.

¹⁶They envied Moses also in the camp, and Aaron the saint of the LORD.

¹⁶În tabără au fost geloşi pe Moise, şi pe Aaron, sfîntul Domnului.

¹⁷The earth opened and swallowed up Dathan and covered the company of Abiram.

¹⁷Atunci s'a deschis pămîntul, şi a înghiţit pe Datan, şi s'a închis deasupra cetei lui Abiram.

¹⁸And a fire was kindled in their company; the flame burned up the wicked.

¹⁸Focul le -a aprins ceata, şi flacăra a mistuit pe cei răi.

¹⁹They made a calf in Horeb, and worshipped the molten image.

¹⁹Au făcut un viţel în Horeb. S'au închinat înaintea unui chip turnat,

²⁰Thus they changed their glory into the similitude of an ox that eateth grass.

²⁰şi au schimbat Slava lor, pe chipul unui bou, care mănîncă iarbă.

²¹They forgat God their saviour, which had done great things in Egypt;

²¹Au uitat pe Dumnezeu, Mîntuitorul lor, care făcuse lucruri mari în Egipt,

²²Wondrous works in the land of Ham, and terrible things by the Red sea.

²²minuni în ţara lui Ham, semne minunate la marea Roşie.

²³Therefore he said that he would destroy them, had not Moses his chosen stood before him in the breach, to turn away his wrath, lest he should destroy them.

²³Şi El a vorbit să -i nimicească: dar Moise, alesul său, a stătut la mijloc înaintea Lui, ca să -L abată dela mînia Lui şi să -L oprească să -i nimicească.

²⁴Yea, they despised the pleasant land, they believed not his word:

²⁴Ei au nesocotit ţara desfătărilor; n'au crezut în Cuvîntul Domnului,

²⁵But murmured in their tents, and hearkened not unto the voice of the LORD.

²⁵ci au cîrtit în corturile lor, şi n'au ascultat de glasul Lui.

²⁶Therefore he lifted up his hand against them, to overthrow them in the wilderness:

²⁶Atunci El a ridicat mîna şi a jurat că -i va face să cadă în pustie,

²⁷To overthrow their seed also among the nations, and to scatter them in the lands.

²⁷că le va doborî sămînţa printre neamuri, şi -i va împrăştia în mijlocul ţărilor.

²⁸They joined themselves also unto Baalpeor, and ate the sacrifices of the dead.

²⁸Ei s'au alipit de Baal-Peor, şi au mîncat vite jertfite morţilor.

²⁹Thus they provoked him to anger with their inventions: and the plague brake in upon them.

²⁹Au mîniat astfel pe Domnul prin faptele lor, şi o urgie a izbucnit între ei.

³⁰Then stood up Phinehas, and executed judgment: and so the plague was stayed.

³⁰Dar Fineas s'a sculat şi a făcut judecată, şi astfel urgia s'a oprit.

³¹And that was counted unto him for righteousness unto all generations for evermore.

³¹Lucrul acesta i -a fost socotit ca o stare de neprihănire, din neam în neam, pe vecie.

³²They angered him also at the waters of strife, so that it went ill with Moses for their sakes:

³²Ei au mîniat pe Domnul la apele Meriba; şi Moise a fost pedepsit din pricina lor.

³³Because they provoked his spirit, so that he spake unadvisedly with his lips.

³³Căci s'au răzvrătit împotriva Duhului Lui, şi Moise a vorbit în chip uşuratic cu buzele.

³⁴They did not destroy the nations, concerning whom the LORD commanded them:

³⁴Ei n'au nimicit popoarele, pe cari le poruncise Domnul să le nimicească.

³⁵But were mingled among the heathen, and learned their works.

³⁵Ci s-au amestecat cu neamurile, şi au învăţat faptele lor,

³⁶And they served their idols: which were a snare unto them.

³⁶au slujit idolilor lor, cari au fost o cursă pentru ei.

³⁷Yea, they sacrificed their sons and their daughters unto devils,

³⁷Şi-au jertfit fiii şi fiicele la idoli,

³⁸And shed innocent blood, even the blood of their sons and of their daughters, whom they sacrificed unto the idols of Canaan: and the land was polluted with blood.

³⁸au vărsat sînge nevinovat, sîngele fiilor şi fiicelor lor, pe cari i-au jertfit idolilor din Canaan, şi ţara a fost spurcată astfel prin omoruri.

³⁹Thus were they defiled with their own works, and went a whoring with their own inventions.

³⁹S'au spurcat prin faptele lor, au desfrînat prin faptele lor.

⁴⁰Therefore was the wrath of the LORD kindled against his people, insomuch that he abhorred his own inheritance.

⁴⁰Atunci Domnul S'a aprins de mînie împotriva poporului Său, şi a urît moştenirea Lui.

⁴¹And he gave them into the hand of the heathen; and they that hated them ruled over them.

⁴¹I -a dat în mînile neamurilor, cei ce îi urau au stăpînit peste ei,

⁴²Their enemies also oppressed them, and they were brought into subjection under their hand.

⁴²vrăjmaşii lor i-au asuprit, şi au fost smeriţi supt puterea lor.

⁴³Many times did he deliver them; but they provoked him with their counsel, and were brought low for their iniquity.

⁴³El de mai multe ori i -a izbăvit, dar ei s'au arătat neascultători în planurile lor, şi au ajuns nenorociţi prin nelegiuirea lor.

⁴⁴Nevertheless he regarded their affliction, when he heard their cry:

⁴⁴Dar El le -a văzut strîmtorarea, cînd le -a auzit strigătele.

⁴⁵And he remembered for them his covenant, and repented according to the multitude of his mercies.

⁴⁵Şi -a adus aminte de legămîntul Său, şi a avut milă de ei, după bunătatea Lui cea mare:

⁴⁶He made them also to be pitied of all those that carried them captives.

⁴⁶a stîrnit pentru ei mila tuturor celor ce i ţineau prinşi de război.

⁴⁷Save us, O LORD our God, and gather us from among the heathen, to give thanks unto thy holy name, and to triumph in thy praise.

⁴⁷Scapă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, şi strînge-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel sfînt, şi să ne fălim cu lauda Ta!

⁴⁸Blessed be the LORD God of Israel from everlasting to everlasting: and let all the people say, Amen. Praise ye the LORD.

⁴⁸Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din vecincie în vecinicie! Şi tot poporul să zică: ,,Amin! Lăudaţi pe Domnul!``