1Plead my cause, O LORD, with them that strive with me: fight against them that fight against me.
1(Un psalm al lui David.) Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei, luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine!
2Take hold of shield and buckler, and stand up for mine help.
2Ia pavăza şi scutul, şi scoală-Te să-mi ajuţi.
3Draw out also the spear, and stop the way against them that persecute me: say unto my soul, I am thy salvation.
3Învîrte suliţa şi săgeata împotriva prigonitorilor mei! zi sufletului meu: ,,Eu sînt mîntuirea ta!``
4Let them be confounded and put to shame that seek after my soul: let them be turned back and brought to confusion that devise my hurt.
4Ruşinaţi şi înfruntaţi să fie ceice vor să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să roşească cei ce-mi gîndesc peirea!
5Let them be as chaff before the wind: and let the angel of the LORD chase them.
5Să fie ca pleava luată de vînt, şi să -i gonească îngerul Domnului!
6Let their way be dark and slippery: and let the angel of the LORD persecute them.
6Drumul să le fie întunecos şi alunecos, şi să -i urmărească îngerul Domnului!
7For without cause have they hid for me their net in a pit, which without cause they have digged for my soul.
7Căci mi-au întins laţul lor, fără pricină, pe o groapă, pe care au săpat -o, fără temei, ca să-mi ia viaţa;
8Let destruction come upon him at unawares; and let his net that he hath hid catch himself: into that very destruction let him fall.
8să -i ajungă prăpădul pe neaşteptate, să fie prinşi în laţul, pe care l-au întins, să cadă în el şi să piară!
9And my soul shall be joyful in the LORD: it shall rejoice in his salvation.
9Şi atunci mi se va bucura sufletul în Domnul: se va veseli de mîntuirea Lui.
10All my bones shall say, LORD, who is like unto thee, which deliverest the poor from him that is too strong for him, yea, the poor and the needy from him that spoileth him?
10Toate oasele mele vor zice: ,,Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cît el, pe cel nenorocit şi sărac de cel ce -l jăfuieşte?``
11False witnesses did rise up; they laid to my charge things that I knew not.
11Nişte martori mincinoşi se ridică, şi mă întreabă de ceeace nu ştiu.
12They rewarded me evil for good to the spoiling of my soul.
12Îmi întorc rău pentru bine: mi-au lăsat sufletul pustiu.
13But as for me, when they were sick, my clothing was sackcloth: I humbled my soul with fasting; and my prayer returned into mine own bosom.
13Şi eu, cînd erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac, îmi smeream sufletul cu post, şi mă rugam cu capul plecat la sîn.
14I behaved myself as though he had been my friend or brother: I bowed down heavily, as one that mourneth for his mother.
14Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame.
15But in mine adversity they rejoiced, and gathered themselves together: yea, the abjects gathered themselves together against me, and I knew it not; they did tear me, and ceased not:
15Dar cînd mă clatin eu, ei se bucură şi se strîng; se strîng fără ştirea mea, ca să mă batjocorească, şi mă sfîşie neîncetat.
16With hypocritical mockers in feasts, they gnashed upon me with their teeth.
16Scrîşnesc din dinţi împotriva mea, împreună cu cei nelegiuiţi, cu secăturile batjocoritoare.
17Lord, how long wilt thou look on? rescue my soul from their destructions, my darling from the lions.
17Doamne, pînă cînd Te vei uita la ei? Scapă-mi sufletul din cursele lor, scapă-mi viaţa din ghiarele acestor pui de lei!
18I will give thee thanks in the great congregation: I will praise thee among much people.
18Şi eu Te voi lăuda în adunarea cea mare, şi Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la număr.
19Let not them that are mine enemies wrongfully rejoice over me: neither let them wink with the eye that hate me without a cause.
19Să nu se bucure de mine ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi, nici să nu-şi facă semne cu ochiul, ceice mă urăsc fără temei!
20For they speak not peace: but they devise deceitful matters against them that are quiet in the land.
20Căci ei nu vorbesc de pace, ci urzesc înşelătorii împotriva oamenilor liniştiţi din ţară.
21Yea, they opened their mouth wide against me, and said, Aha, aha, our eye hath seen it.
21Îşi deschid gura larg împotriva mea, şi zic: ,,Ha! Ha! Ochii noştri îşi văd acum dorinţa împlinită!``
22This thou hast seen, O LORD: keep not silence: O Lord, be not far from me.
22Doamne, Tu vezi: Nu tăcea! Nu Te depărta de mine, Doamne!
23Stir up thyself, and awake to my judgment, even unto my cause, my God and my Lord.
23Trezeşte-Te, şi scoală-Te să-mi faci dreptate! Dumnezeule şi Doamne, apără-mi pricina!
24Judge me, O LORD my God, according to thy righteousness; and let them not rejoice over me.
24Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu se bucure ei de mine!
25Let them not say in their hearts, Ah, so would we have it: let them not say, We have swallowed him up.
25Să nu zică în inima lor: ,,Aha! iată ce doream!`` Să nu zică ,,L-am înghiţit!``
26Let them be ashamed and brought to confusion together that rejoice at mine hurt: let them be clothed with shame and dishonour that magnify themselves against me.
26Ci să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu ruşine şi ocară, cei ce se ridică împotriva mea!
27Let them shout for joy, and be glad, that favour my righteous cause: yea, let them say continually, Let the LORD be magnified, which hath pleasure in the prosperity of his servant.
27Să se bucure şi să se veselească, cei ce găsesc plăcere în nevinovăţia mea, şi să zică neîncetat: ,,Mărit să fie Domnul, care vrea pacea robului Său!``
28And my tongue shall speak of thy righteousness and of thy praise all the day long.
28Şi atunci limba mea va lăuda dreptatea Ta, în toate zilele va spune lauda Ta.