¹Keep not thou silence, O God: hold not thy peace, and be not still, O God.

¹(O cîntare. Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, nu tăcea! Nu tăcea, şi nu Te odihni, Dumnezeule!

²For, lo, thine enemies make a tumult: and they that hate thee have lifted up the head.

²Căci iată că vrăjmaşii Tăi se frămîntă, şi ceice Te urăsc înalţă capul.

³They have taken crafty counsel against thy people, and consulted against thy hidden ones.

³Fac planuri pline de vicleşug împotriva poporului Tău, şi se sfătuiesc împotriva celor ocrotiţi de Tine.

⁴They have said, Come, and let us cut them off from being a nation; that the name of Israel may be no more in remembrance.

⁴,,Veniţi``, zic ei, ,,să -i nimicim din mijlocul neamurilor, ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!``

⁵For they have consulted together with one consent: they are confederate against thee:

⁵Se strîng toţi cu o inimă, fac un legămînt împotriva Ta:

⁶The tabernacles of Edom, and the Ishmaelites; of Moab, and the Hagarenes;

⁶corturile lui Edom şi Ismaeliţii, Moabul şi Hagareniţii,

⁷Gebal, and Ammon, and Amalek; the Philistines with the inhabitants of Tyre;

⁷Ghebal, Amon, Amalec, Filistenii cu locuitorii Tirului.

⁸Assur also is joined with them: they have holpen the children of Lot. Selah.

⁸Asiria se uneşte şi ea cu ei, şi îşi împrumută braţul ei copiilor lui Lot. -(Oprire).

⁹Do unto them as unto the Midianites; as to Sisera, as to Jabin, at the brook of Kison:

⁹Fă-le ca lui Madian, ca lui Sisera, ca lui Iabin la pîrîul Chison,

¹⁰Which perished at Endor: they became as dung for the earth.

¹⁰cari au fost nimiciţi la En-Dor, şi au ajuns un gunoi pentru îngrăşarea pămîntului.

¹¹Make their nobles like Oreb, and like Zeeb: yea, all their princes as Zebah, and as Zalmunna:

¹¹Căpeteniile lor fă-le ca lui Oreb şi Zeeb, şi tuturor domnilor lor ca lui Zebah şi Ţalmuna!

¹²Who said, Let us take to ourselves the houses of God in possession.

¹²Căci ei zic: ,,Să punem mîna pe locuinţele lui Dumnezeu!``

¹³O my God, make them like a wheel; as the stubble before the wind.

¹³Dumnezeule, fă -i ca vîrtejul de praf, ca paiul luat de vînt,

¹⁴As the fire burneth a wood, and as the flame setteth the mountains on fire;

¹⁴Ca focul care arde pădurea, şi ca flacăra, care aprinde munţii!

¹⁵So persecute them with thy tempest, and make them afraid with thy storm.

¹⁵Urmăreşte -i astfel cu furtuna Ta, şi bagă groaza în ei cu vijelia Ta!

¹⁶Fill their faces with shame; that they may seek thy name, O LORD.

¹⁶Acopere-le faţa de ruşine, ca să caute Numele Tău, Doamne!

¹⁷Let them be confounded and troubled for ever; yea, let them be put to shame, and perish:

¹⁷Să fie ruşinaţi şi îngroziţi pe vecie, să le roşească obrazul de ruşine şi să piară!

¹⁸That men may know that thou, whose name alone is JEHOVAH, art the most high over all the earth.

¹⁸Ca să ştie că numai Tu, al cărui Nume este Domnul, Tu eşti Cel Prea Înalt pe tot pămîntul;