1Laj Saúl quixye re laj Jonatán ut reheb ajcuiß chixjunileb lix môs nak teßxcamsi laj David. Abanan laj Jonatán, li ralal laj Saúl, quixra laj David.
2Joßcan nak laj Jonatán quixye re laj David: —Lin yucuaß târaj âcamsinquil. Joßcan nak cuulaj tâbânu cuênt. Muk âcuib saß junak naßajej bar incßaß tateßril.
3Lâin tinxic cuochben lin yucuaß saß li cßalebâl nachß cuancat cuiß. Tinâtinak châcuix. Cßaß na ru tixye lin yucuaß, lâin tinye cuißchic âcue, chan.
4Ut laj Jonatán quiâtinac riqßuin lix yucuaß. Us li quixye chirix laj David. Quixye re: —At inyucuaß, matmâcob riqßuin xbânunquil li incßaß us re laj David laj cßanjel châcuu. Aßan mâcßaß xbânu incßaß ta us. Us ban chixjunil li quixbânu re âtenkßanquil.
5Quixkßaxtesi rib chi câmc nak quixcamsi laj Goliat. Ut li Kâcuaß quixcoleb laj Israel. Lâat xacuil nak xcamsi laj Goliat ut quisahoß saß âchßôl. ¿Cßaßut nak tatmâcobk anakcuan riqßuin xcamsinquil laj David? Aßan mâcßaß xmâc châcuu, chan.
6Quixcßul xchßôl li cßaßru quixye laj Jonatán ut quixbânu li juramento ut quixye: —Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios, incßaß tâcamsîk laj David, chan.
7Joßcan nak laj Jonatán quixbok laj David ut quixye re chixjunil li quixye laj Saúl. Quixcßam cuißchic riqßuin laj Saúl ut laj David quicßanjelac chiru joß junxil.
8Eb laj filisteo queßoc cuißchic chi pletic riqßuineb laj Israel. Laj David cau quipletic ut queßnumta saß xbêneb toj retal nak eb laj filisteo queßêlelic chiruheb.
9Saß jun li cutan li Dios quixtakla cuißchic li mâus aj musikßej riqßuin laj Saúl nak chunchu saß rochoch ut cuan lix lâns saß rukß. Laj David yô chixchßeßbal lix arpa.
10Laj Saúl quixcut lix lâns re tixcamsi laj David. Abanan laj David quixcol rib chiru ut lix lâns quixlap rib saß li tzßac. Joßcan nak laj David quiêlelic saß li kßojyîn aßan.
11Saß ajcuiß li kßojyîn aßan laj Saúl quixtaklaheb li cuînk chixcßacßalenquil li rochoch laj David re teßxcamsi nak tâsakêuk. Abanan, lix Mical li rixakil quixye re laj David: —Cui incßaß tatêlelik ut tâcol âcuib chiru li kßojyîn aßin, cuulaj tateßxcamsi, chan re.
12Ut lix Mical quixcubsi laj David saß li ventana. Laj David quiêlelic re nak tixcol rib.
13Lix Mical quixchap jun li yîbanbil dios ut quixyocob saß li cuarib. Quixqßue li rix jun li chibât saß xjolom ut quixtzßap riqßuin tßicr.
14Nak laj Saúl quixtaklaheb lix takl re teßxchap laj David, lix Mical quixye reheb: —Laj David yaj, chan.
15Laj Saúl quixtaklaheb cuißchic lix takl ut quixye reheb: —Cßamomak chak laj David, usta yaj, re nak tincamsi, chan.
16Nak eb li takl queßoc saß li rochoch, queßxtau li yîbanbil dios saß lix cuarib. Ut cuan li rix chibât saß xjolom.
17Laj Saúl quixye re lix Mical: —¿Cßaßut nak xinâbalakßi chi joßcaßin? ¿Cßaßut nak xacanab chi êlelic li xicß na-iloc cue? chan. Ut lix Mical quixye re: —Aßan xye cue nak tinixcamsi cui incßaß tintenkßa chi êlelic, chan.
18Joßcan nak laj David quiêlelic chiru laj Saúl ut cô riqßuin laj Samuel aran Ramá. Ut quixserakßi re laj Samuel chixjunil li qui-ux re xban laj Saúl. Ut laj David rochben laj Samuel queßcôeb chi cuânc aran Naiot.
19Quiyeheß resil re laj Saúl nak laj David cuan aran Naiot xcuênt Ramá.
20Joßcan nak quixtaklaheb li cuînk re teßxchap ut teßxcßam riqßuin. Queßril nak eb li profeta yôqueb chixlokßoninquil li Dios ut laj Samuel yô chi cßamoc be chiruheb. Ut lix musikß li Kâcuaß quichal riqßuineb li takl li quixtakla laj Saúl. Ut eb aßan quisach xchßôleb ut queßoc ajcuiß chixlokßoninquil li Dios.
21Laj Saúl quirabi resil li cßaßru yôqueb ut quixtakla jalan chic lix takl. Ut eb aßan queßxtiquib ajcuiß xajoc ut chixjapbal reheb chixlokßoninquil li Dios. Ut laj Saúl quixtaklaheb cuißchic rox sut lix takl. Ut joßcan cuißchic queßxcßul.
22Chirix chic aßan, laj Saúl cô Ramá. Nak quicuulac cuan cuiß li nimla jul haß aran Secú, quixye reheb li tenamit: —¿Bar cuanqueb laj Samuel ut laj David? chan. Ut jun li cuan aran quixye: —Cuanqueb aran Naiot xcuênt Ramá, chan.
23Laj Saúl cô aran Naiot xcuênt Ramá. Ut lix musikß li Dios quichal riqßuin. Riqßuin xcuanquil lix musikß li Dios, laj Saúl qui-oc chi xajoc ut chixjapbal re chixlokßoninquil li Dios toj retal quicuulac Naiot xcuênt Ramá.Ut laj Saúl quirisi lix tßicr li cuan saß xbên li rakß joß ajcuiß lix chßîchß re pletic. Ut qui-oc chi xajoc ut chixjapbal re chiru laj Samuel. Ut joßcan quixnumsi li cutan ut li kßojyîn. Chalen aßan quiticla xyebal: “¿Ma xcomoneb li profeta laj Saúl?” chanqueb.
24Ut laj Saúl quirisi lix tßicr li cuan saß xbên li rakß joß ajcuiß lix chßîchß re pletic. Ut qui-oc chi xajoc ut chixjapbal re chiru laj Samuel. Ut joßcan quixnumsi li cutan ut li kßojyîn. Chalen aßan quiticla xyebal: “¿Ma xcomoneb li profeta laj Saúl?” chanqueb.