¹La argxento havas lokon, kie oni gxin elakiras; Kaj la oro havas lokon, kie oni gxin fandas.

¹Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

²La fero estas ricevata el polvo, Kaj el sxtono oni fandas la kupron.

²Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

³Oni faras finon al la mallumo, Kaj rezulte oni trovas la sxtonojn el grandega mallumo.

³Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

⁴Oni fosas kavon tie, kie oni logxas; Kaj tie, kie pasxas neniu piedo, ili laboras pendante, forgesitaj de homoj.

⁴Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

⁵La tero, el kiu devenas pano, Estas trafosata sube kvazaux per fajro.

⁵Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

⁶GXiaj sxtonoj estas loko de safiroj, Kaj terbuloj enhavas oron.

⁶pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

⁷La vojon ne konas rabobirdo, Kaj la okulo de falko gxin ne vidis.

⁷Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

⁸Ne pasxis sur gxi sovagxaj bestoj, Ne iris sur gxi leono.

⁸cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

⁹Sur rokon oni metas sian manon, Oni renversas montojn de ilia bazo.

⁹Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

¹⁰En rokoj oni elhakas riverojn, Kaj cxion grandvaloran vidis la okulo de homo.

¹⁰Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

¹¹Oni haltigas la fluon de riveroj, Kaj kasxitajxon oni eltiras al la lumo.

¹¹Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

¹²Sed kie oni trovas la sagxon? Kaj kie estas la loko de prudento?

¹²Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

¹³La homo ne scias gxian prezon; Kaj gxi ne estas trovata sur la tero de vivantoj.

¹³Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

¹⁴La abismo diras:Ne en mi gxi estas; La maro diras:GXi ne trovigxas cxe mi.

¹⁴Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

¹⁵Oni ne povas doni por gxi plej bonan oron, Oni ne pesas argxenton page por gxi.

¹⁵Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

¹⁶Oni ne taksas gxin per oro Ofira, Nek per multekosta onikso kaj safiro.

¹⁶nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

¹⁷Ne valoregalas al gxi oro kaj vitro; Kaj oni ne povas sxangxi gxin kontraux vazoj el pura oro.

¹⁷Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

¹⁸Koraloj kaj kristalo ne estas atentataj; Kaj posedo de sagxo estas pli valora ol perloj.

¹⁸Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

¹⁹Ne valoregalas al gxi topazo el Etiopujo; Pura oro ne povas esti gxia prezo.

¹⁹Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

²⁰De kie venas la sagxo? Kaj kie estas la loko de prudento?

²⁰De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

²¹Kasxita gxi estas antaux la okuloj de cxio vivanta, Nevidebla por la birdoj de la cxielo.

²¹Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

²²La abismo kaj la morto diras: Per niaj oreloj ni auxdis nur famon pri gxi.

²²Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

²³Dio komprenas gxian vojon, Kaj Li scias gxian lokon;

²³Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

²⁴CXar Li rigardas gxis la fino de la tero, Li vidas sub la tuta cxielo.

²⁴Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

²⁵Kiam Li donis pezon al la vento Kaj arangxis la akvon lauxmezure,

²⁵Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

²⁶Kiam Li starigis legxon por la pluvo Kaj vojon por la fulmo kaj tondro:

²⁶cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

²⁷Tiam Li vidis gxin kaj anoncis gxin, Pretigis gxin kaj esploris gxin;

²⁷atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

²⁸Kaj Li diris al la homoj: Vidu, timo antaux Dio estas sagxo, Kaj evitado de malbono estas prudento.

²⁸Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`